Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B_______ - JUDEȚUL B_______

Ședința publică din data de 05.03.2012

Completul compus din :

PREȘEDINTE – T________ C_______

GREFIER – B____ M____

SENTINȚA NR. 1583

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul U________ I___ în contradictoriu cu intimatul IPJ B_______.

Procedura legal îndeplinită, fără citare.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 24.02.2012, situație consemnată în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea, succesiv, pentru astăzi, când:

Se constată că la dosar s-au depus, prin serviciul Registratură, concluzii scrise din partea petentului.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față :

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 05.05.2011, completată sub aspectul motivării, la termenul din data de 29.09.2011 (fila 24), petentul U________ I___ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ B_______, constatarea prescrierii executării sancțiunilor, anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 29.04.2011 sau, în subsidiar, înlocuirea cu avertisment a sancțiunii amenzii aplicate prin acest act administrativ.

În motivare, petentul arată că nu i s-a comunicat efectiv procesul-verbal, că procedura de afișare a acestui act trebuie precedată de cea a comunicării prin poștă, cu confirmare de primire, și că în ceea ce îl privește, afișarea nu s-a realizat în condiții de legalitate. În privința faptei, petentul arată că nu și-o însușește, manevra de depășire fiind determinată de împrejurarea staționării, pe singura bandă de circulație a unui sector de drum în rampă, a unui atelaj încărcat cu lemne și a unui Jeep. Se mai arată că autorii acestei fapte de staționare neregulamentară nu au fost sancționați, că prezența atelajelor în zona respectivă determină conducătorii auto să realizeze aceeași manevră, că marcajul nu a fost încălcat (pentru era șters) și că, în aceste condiții, sancțiunea a fost aplicată nemeritat.

În dovedire, petentul anexează, în copie, procesul-verbal contestat.

Prin întâmpinarea sa, intimatul a solicitat respingerea plângerii, menținerea procesului-verbal contestat și a măsurilor dispuse prin acesta, învederând că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 120 alin. 1 lit. h din HG nr. 1391/2002. Pentru a aplica sancțiunea contravențională, agentul constatator desemnat a acționa pe teritoriul orașului Flămânzi a reținut că petentul aflat la volanul autoturismului XXXXXXXXX a efectuat manevra de depășire a autovehiculului Toyota P__-1971, în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă”. P_______ a refuzat să semneze procesul-verbal, învederând că a depășit un atelaj și un autoturism de teren care staționau.

În dovedire, intimatul a depus la dosar exemplarul nr. 1 al procesului-verbal contestat și raportul agentului constatator.

În cauză s-a administrat proba testimonială (cu martorul asistent P____ D__ și cu agentul împuternicit a efectua procedura de comunicare a procesului-verbal) și s-a procedat la audierea agentului constatator H_____ D__.

Prin concluziile sale scrise, petentul și-a reiterat cererile și argumentele deja prezentate, subliniind că procedura de comunicare nu s-a realizat legal și că martorul asistent a făcut afirmții nesincere.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În data de 29.04.2011, prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, petentul U________ I___ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 268 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile art. 120 alin. 1 lit. h din HG nr. 1391/2006 (Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice), respectiv depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă”și cu încălcarea marcajului continuu care desparte sensurile de mers... Totodată, s-a procedat la reținerea permisului de conducere. Pentru a aplica aceste sancțiuni, agentul constatator a reținut că petentul, aflat la volanul autoturismului XXXXXXXXX, a efectuat manevra de depășire a unui alt vehicul, în raza de acțiune a indicatorului „depășire interzisă” amplasat pe DE 58, km 51+50, în afara localității Flămânzi.

Procesul-verbal în discuție nu a fost înmânat contravenientului, acesta refuzând atât semnarea cât și primirea documentului. Prin urmare, potrivit dovezii existente la dosar (fila 10), procesul-verbal a fost comunicat prin afișare pe ușa locuinței, în data de 27.05.2011. Procedura s-a realizat în prezența martorului asistent P____ D__, martor care a declarat, audiat fiind în dosar, că procesul-verbal a fost comunicat în maniera descrisă și că este singura procedură de acest tip la care a participat. Pe de altă parte, agentul însărcinat cu realizarea procedurii a învederat că nu își amintește cum s-a acționat în cazul petentului, că în general procesele-verbale sunt lăsate în ușă, în clanță ori pe covorașul din fața ușii, și că numitul P____ D__ este una dintre persoanele care însoțesc agenții, în mod obișnuit, la îndeplinirea procedurii de comunicare a proceselor-verbale de contravenție.

Se reține, sub aspectul respectării termenului legal de formulare a plângerii, că potrivit dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.

Cum petentul a negat primirea efectivă a procesului-verbal și cum în speță nu a fost posibil a se stabili dacă, într-adevăr, documentul s-a afișat pe ușa locuinței destinatarului (susținerile agentului sunt generale și vorbesc despre forme incorecte de comunicare - în clanță, pe covoraș - iar susținerile martorului asistent se dovedesc nesincere), în favoarea acestuia din urmă funcționează regula in dubito pro reo, regulă în baza căreia instanța va constata că procedura de comunicare nu s-a realizat potrivit dispozițiilor exprese ale legii și că la data formulării prezentei plângeri, petentul se afla încă în termenul legal de contestație. În aceste condiții, urmează a se proceda la cercetarea pe fond a cauzei.

Este de precizat însă, în contextul dat, că această concluzie a vicierii procedurii de comunicare nu este în măsură a determina, în cadrul de față, soluția de constatare a prescrierii executării sancțiunii. După cum rezultă din chiar cerința menționată și din cuprinsul art. 14 al OG nr. 2/2001, prescrierea vizează faza de punere în executare a sancțiunii amenzii, în baza procesului-verbal de contravenție neatacat în termen legal ori a hotărârii instanței. Or, în cadrul plângerii contravenționale se verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, într-o etapă premergătoare celei de executare. Altfel spus, prescrierea executării nu are relevanță asupra valabilității procesului-verbal, putând fi constatată doar în faza de urmărire silită (după demararea acestei proceduri), în cadrul unei contestații la executare.

Verificând procesul-verbal contestat, sub aspectul întocmirii sale, instanța reține că în speță nu sunt incidente motive de nulitate absolută dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, actul fiind încheiat cu respectarea exigențelor de formă ale legii. Petentul nu a invocat vreo cauză de nulitate relativă a procesului-verbal și, cu atât mai puțin, nu a dovedit producerea unei vătămări apte să atragă sancțiunea respectivă.

În ceea ce privește temeinicia instituirii răspunderii contravenționale în sarcina petentului, instanța reține că abaterea sancționată în speță a fost constatată personal, de către agentul rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul însuși a recunoscut atât existența indicatorului cu semnificația „depășirea interzisă”, cât și efectuarea manevrei prohibite, în raza de acțiune a acestuia și cu încălcarea axului drumului. Se mai reține că, potrivit susținerilor neinfirmate ale agentului audiat în dosar, cele două vehicule depășite se aflau în mișcare, iar nu în staționare, că între atelaj și mașina de teren se afla suficient spațiu pentru încadrarea unui alt autoturism și că până la punctul de încetare a restricției mai erau circa 40 m.

Așa fiind, nu se poate aprecia că abaterea nu există ori că circumstanțele momentului au înlăturat caracterul contravențional al acesteia. În fapt, petentul nu a fost constrâns, în chip obiectiv și absolut, să ruleze cu viteză redusă încă 40 de metri ori, cel puțin, să depășească numai atelajul, despre care se poate presupune că circula cu viteza cea mai redusă și, implicit, mai deranjantă. Pe de altă parte, este de precizat că practica întâlnită în zonă (de depășire în raza de acțiune a indicatorului prohibitiv) nu se poate constitui într-o invitație pentru perpetuarea comportamentului contravențional și că existența unui segment de drum în rampă impune oricum restricții în efectuarea manevrelor, chiar în absența unor indicatoare prohibitive.

Așa fiind, instanța este ținută să constate, și din perspectiva analizată, caracterul valabil al procesului-verbal întocmit reclamantului.

Se mai reține însă că în speță sunt date o ________ circumstanțe care, fără a se constitui în cauze de nerăspundere, sunt apte a atrage o reindividualizare a sancțiunii principale. Astfel, este de observat că petentul a recunoscut săvârșirea faptei, aspect ce îndreptățește concluzia că atitudinea sa poate fi corijată și prin aplicarea unei sancțiuni principale pur morale, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu dispozițiile art. 219 alin. 2 din HG nr. 1391/2006, măsura accesorie a reținerii permisului se impune a fi menținută. Pe de altă parte, reține instanța, în cauză nu s-a executat o depășire în forță, ci în limita vitezei regulamentare pe acel sector de drum. În aceste condiții, este de admis că și fapta în sine prezintă un grad diminuat de pericol social.

Concluzionând, instanța urmează a admite în parte plângerea și a înlocui cu „avertisment”, în temeiul art. 7 din OG nr. 2/2001, sancțiunea amenzii aplicate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea formulată de petentul U________ I___, cu domiciliul în B_______, _______________________. 84, ____________, ____________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______.

Înlocuiește amenda aplicată prin procesul-verbal contestat (________ nr. xxxxxxx din 29.04.2011), cu sancțiunea „avertisment”.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.03.2012.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red./tehnored., Jud. MTC,

2 ex., 16.07.2012