DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL N____

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ XXXXXXXXXX

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25 NOIEMBRIE 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: - N______ T_________ - JUDECĂTOR

- M____ S_____ A__________ – JUDECĂTOR

- M____ I_______ - JUDECĂTOR

- E____ A______ - GREFIER

Se examinează recursul formulat de petenta ____________________., cu sediul în municipiu P_____ N____ _____________________ județul N____, reprezentată legal prin S_________ C. M____, împotriva sentinței civile nr.374 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria R____, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR BUCUREȘTI - DIRECȚIA R________ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, cu sediul în municipiul Iași ______________________. 10 C , județul Iași, având ca obiect – anulare proces-verbal contravenție.

La apelul nominal, a răspuns pentru recurenta petentă ____________________. P_____ N____, consilier juridic B_____ C_______ M_____, cu delegația nr.3926 din 25.11.2013. A lipsit reprezentantul intimatei Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția R________ pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, care învederează instanței că :

- procedura de citare a fost legal îndeplinită;

- obiectul cauzei – anulare proces-verbal contravenție;

- stadiul procesual – recurs;

- cauza se află la primul termen de judecată;

- intimatul a depus întâmpinare.

Instanța, potrivit dispozițiilor art.23 din Legea nr.202/25.10.2010 verificând competența generală, materială și teritorială de judecare a pricinii, constată că, în conformitate cu prevederile art.2 alin.3 Cod procedură civilă, este legal sesizată material și teritorial. De asemenea, constată că recursul este la primul termen de judecată, formulat și motivat în termen.

Nemaifiind de formulat cereri sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Reprezentantul recurentei petente solicită admiterea recursului. așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr. 374 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria R____ și, rejudecând cauza, să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ca fiind netemeinic și nelegal.

În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment.

S-au declarat dezbaterile închise, după care,

TRIBUNALUL,

Asupra recursului civil de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 374 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria R____, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petenta ___________________., reprezentată legal prin S_________ C. M____ , administrator, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției _________/20 nr. xxxxxxx emis la data de 16.10.2012 de către AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR BUCUREȘTI - DIRECȚIA R________ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, cu sediul în Iași, _______________________. 10 C , prin care petenta a fost sancționată cu 4.000 lei amendă, pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 73 pct. 22 din O.G. nr. 99/2000 rep.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei R____ sub nr.XXXXXXXXXXXXX din 06.11..2012 petenta ___________________., reprezentată legal prin S_________ C. M____, administrator, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________/20 nr. xxxxxxx emis la data de 16.10.2012 de către AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR BUCUREȘTI - DIRECȚIA R________ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, prin care petenta a fost sancționată cu 4,000 lei amendă și interzicerea exercitării activității de comerț cu amănuntul, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 73 pct. 22 din O.G. nr. 99/2000 rep., constând în aceea că în ziua de 21.09.2012, ora 12,15, în localitatea R____, la un control inopinat privind atestarea, achiziția, deținerea și comercializarea produselor accizabile la punctul de lucru al societății petente, s-a constatat că firma efectua activitatea de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași suprafață de vânzare.

Petenta a solicitat anularea procesului-verbal motivând că, în adevăr, la data de 21.09.2012 s-a efectuat controlul la punctul de lucru –depozit en-gros aparținând ____________________., iar procesul de față a fost încheiat pe numele și în sarcina ___________________., care este o altă entitate juridică, terț desăvârșit față de controlul efectuat în data de 21.09.2012. A mai invocat ca nelegalitate dispozițiile art.15 din O.G. nr.2/2001, arătând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la data de 16.10.2012, în lipsa contravenientului sau reprezentantului legal, în localitatea Iași, fără să existe vreo justificare. A arătat că nu a existat nici un impediment ca agenții constatatori să încheie procesul verbal la data și locul controlului și astfel i s-a încălcat dreptul de a formula obiecțiuni, așa cum prevede expres și obligatoriu disp. art. 16 alin. 7 din O.G. nr.2/2001. A mai invocat ca motiv principal de netemeinicie a procesului-verbal și împrejurarea că situația de fapt încadrată ca și contravenție nu a fost constatată niciodată. A arătat că textul de lege nu interzice însă o gestiune comună pentru cele două modalități de desfacere, iar gestiunea și spațiul de desfacere sunt noțiuni distincte ce nu se pot confunda. A susținut că ___________________. nu mai desfășoară activități comerciale după data de 30.06.2012, așa cum a rezultat din actele de reorganizare ce respectă inclusiv formalitățile de publicitate în Monitorul Oficial al României și apare ca absurd să fie sancționată pentru fapte de comerț ulterioare acestei date.

Organul constatator a formulat întâmpinare, din care s-a reținut că, procedând la verificarea apărărilor petentei, s-a constatat săvârșirea faptelor ce i-au fost puse în sarcină, considerent pentru care a solicitat menținerea sancțiunii aplicate.

A arătat că în fapt, la data de 21.09.2012, ora 12:15, în localitatea R____, la un control tematic inopinat privind atestarea, achiziția, deținerea și comercializarea produselor accizabile la punctul de lucru al ___________________., s-a constatat că firma efectua activitatea de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași suprafață de vânzare, fapta constituind contravenția prevăzuta de art. 73, punctul 22 din O.G. nr. 99/2000, privind comercializarea produselor si serviciilor de piață.

Exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași structură de vânzare, respectiv suprafața de vânzare, prevede amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei și cu interzicerea uneia dintre cele două activități. S-a susținut că aspectele invocate și motivele de nulitate relativă din plângerea formulată de către petentă nu trebuiesc luate în considerare, deoarece asemenea oricărei alte pedepse (administrative, penale) sancțiunea contravențională are caracter coercitiv, astfel că nu a putut fi dispusă decât împotriva unei persoane care a săvârșit cu vinovăție o faptă ce aduce atingere valorilor sociale protejate de lege.

Aspectele invocate în plângerea contravențională de către petentă, s-au considerat neîntemeiate, neadevărate, contradictorii și de natură să inducă instanța în eroare. S-a arătat că atât timp cât acele produse accizabile se aflau în incinta societății, sancțiunea a fost corect individualizată.

Fapta săvârșită de către societatea petentă este prevăzută de legea contravențională și, actul sancționator s-a bucurat de prezumția de legalitate, fiind întocmit cu respectarea cerințelor legale și îndeplinind condițiile de fond si de formă. Procesul-verbal este un act administrativ de autoritate, întocmit de organul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritate statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială, prevăzută de lege, astfel se bucura de prezumția de autenticitate și veridicitate, având valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit, care face dovada faptei săvârșite, până la proba contrară, potrivit art. 1173 din Codul Civil. Una dintre limitele până la care se poate acționa prezumția de temeinicie a actului constatator trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator. Practica CEDO a recunoscut prezumția de temeinicie a actului constatator întocmit de către agentul care a constatat personal săvârșirea contravenției, această constatare fiind apreciată ca suficientă pentru susținerea procesului-verbal, chiar și în lipsa altor probe.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, s-a arătat că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Convenția face parte din dreptul intern în baza art. 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul art. 20 alin. 2 din legea fundamentală.

Având în vedere documentele depuse, susține să se constate că petentei i s-a adus la cunoștință, chiar în momentul constatării și sancționării contravenției reținute în sarcina sa de către agentul constatator, acuzația în mod detaliat, asigurându-i-se dreptul de a face obiecțiuni și de a își construi apărarea, astfel cum rezultă din semnarea procesului-verbal contestat. De asemenea, petentei i s-a asigurat exercitarea dreptului la apărare prin posibilitatea de a analiza probele administrate de către organul constatator în fața instanței.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu a putut face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces-verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenție, în măsura în care nu conține constatări personale, prin propriile simțuri ale agentului constatator. În conformitate cu art. 28 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, agenții constatatori au menționat în procesul-verbal posibilitatea achitării în termen de 48 ore, de la data încheierii procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii, respectiv suma de 2.000 lei.

Aceasta sancțiune a fost aplicată in limitele legale prevăzute, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar la stabilirea cuantumului acesteia au fost avute in vedere atât art.5, alin. (5), cât și art. 21, alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, astfel că cererea petentei de a transforma amenda aplicată în avertisment s-a considerat neîntemeiată.

S-a considerat că pericolul social există, deoarece s-a adus atingere unei valori sociale (anume respectarea reglementarilor fiscale si eludarea bugetului de stat), pentru care legea prevede necesitatea aplicării formei de constrângere, respectiv cea a sancțiunii contravenționale.

Alăturat au fost înaintate instanței copia procesului-verbal de contravenție și dovada de comunicare (fila 39, 40), înștiințările de plată și înscrisuri anexe.

Examinând lucrările dosarului și probatoriul administrat, instanța a reținut că, prin procesul-verbal __________/20 nr. xxxxxxx emis la data de 16.10.2012 Autoritatea Națională a Vămilor București - Direcția R________ pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, petenta ___________________. a fost sancționată cu 4.000 lei amendă și interzicerea exercitării activității de comerț cu amănuntul, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 73 pct. 22 din O.G. nr. 99/2000 , constând în aceea că în ziua de 21.09.2012, ora 12,15, în localitatea R____, la un control inopinat privind atestarea, achiziția, deținerea și comercializarea produselor accizabile la punctul de lucru al societății petente situat în R____, _____________________, nr. 276, s-a constatat că firma efectua activitatea de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași suprafață de vânzare.

Sub aspectul legalității, verificând conținutul procesului – verbal _________/20 nr. xxxxxxx emis la data de 16.10.2012, în raport de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, în care sunt prevăzute în mod exhaustiv mențiunile a căror lipsă conduce la nulitatea absolută a procesului-verbal, instanța a constatat că nu există în cuprinsul actului de sancționare examinat vicii sau lipsuri care să conducă la o asemenea sancțiune, acesta fiind legal întocmit prin completarea integrală și în corect a rubricilor prevăzute de textul amintit.

Modalitatea de încheiere a procesului-verbal s-a făcut cu respectarea principiilor nemijlocirii si contradictorialității, cu constatarea personală a faptei de către agent care a indicat toate mijloacele de probă în baza cărora a stabilit existența contravenției.

Petenta nu s-a putut prevala de faptul că în locul unde a fost verificată nu mai desfășura activități comerciale după data de 30.06.2012, așa cum rezultă din actele de reorganizare, întrucât la un control tematic inopinat privind atestarea, achiziția, deținerea și comercializarea produselor accizabile la punctul de lucru al ___________________. s-a constatat în mod direct și nemijlocit că firma efectua activitatea de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași suprafață de vânzare, fapta constituind contravenția prevăzută de art. 73, punctul 22 din O.G. nr. 99/2000, privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Chiar din bonurile depuse la dosar de organul constatator ( fila 44) a rezultat că bonul este emis de ___________________., la data de 21.09.2012, data săvârșirii și constatării contravenției, rezultând în mod evident că deși s-a pretins că ___________________. nu mai desfășura activități comerciale după data de 30.06.2012, potrivit actelor de reorganizare ce respectă inclusiv formalitățile de publicitate în Monitorul Oficial al României și s-a pretins că este absurd să fie sancționată pentru fapte de comerț ulterioare acestei date, organul constatator a constatat faptic și în mod direct că ___________________. , desfășoară activitate cu amănuntul și mai mult emite bonuri electronice.

Procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 16,17 și 19 din O.G. nr. 2/2001, iar sancțiunea aplicată s-a încadrat în limitele speciale prev. de art. 73 pct. 22 și art. 74 din O.G. nr. 99/2000.

Faptul că procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost semnat de către contravenientă, ci de un martor și a fost încheiat mai târziu nu reprezintă un motiv de nulitate relativă, care poate fi reținut de instanță ca motiv de anulare a actului constatator; doar în cazul în care petenta ar face dovada că a suferit o vătămare ca urmare a încălcării aspectului menționat. Astfel, chiar dacă procesul-verbal nu a fost semnat și încheiat în prezența contravenientei, nerespectarea art. 19 din O.G. nr.2/2001 nu poate cauza nulitatea acestuia întrucât intimata a justificat aceasta prin semnătura martorului, iar petenta nu a demonstrat existența vătămării.

Totodată, instanța a apreciat că au fost respectate garanțiile referitoare la asigurarea unui proces echitabil prevăzute de art.6 din CEDO, petenta având dreptul de a propune probe și de a face solicitări în fața instanței pe toată durata procesului, intimata dovedind prin materialul probator administrat la dosar vinovăția petentei.

În ceea ce privește vinovăția petentei, din coroborarea înscrisurilor aflate la dosar, a rezultat că acesta a fost de rea-credință când a emis bonurile electronice, desfășurând activitate cu amănuntul și astfel săvârșind contravenția prevăzută de lege.

Sub aspectul individualizării, instanța a apreciat că sancțiunea contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al contravenției și a satisfăcut scopul legii contravenționale, inclusiv acela al prevenției speciale dar și al prevenției generale.

Față de cele arătate mai sus, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petentă.

Împotriva sentinței a formulat recurs, în termen legal, petenta ____________________., solicitând a se lua act de fuziunea prin absorbție a ___________________. de către ____________________., care a preluat întreg patrimoniu (activ + pasiv) și are calitate procesuală în cauză.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reiterează motivele din plângerea contravențională, respectiv că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la data de 16.10.2012, în lipsa contravenientului sau reprezentantului legal, în localitatea Iași, fără să existe vreo justificare, neexistând niciun impediment ca agenții constatatori să încheie procesul-verbal la data și locul controlului și astfel i s-a încălcat dreptul de a formula obiecțiuni, așa cum prevede expres și obligatoriu disp. art. 16 alin. 7 din O.G. nr.2/2001, că în cuprinsul procesului-verbal, pe lângă faptul că a fost încheiat în lipsa reprezentntului legal, nu s-au făcut mențiuni cu privire la posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii contravenționale, termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

A solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr. 374 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria R____ și, rejudecând cauza, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ca fiind netemeinic și nelegal.

Intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

Recursul este nefondat.

Tribunalul, verificând, în temeiul art. 304 din Codul de procedură civilă, hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și sub toarte aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 304¹ din Codul de procedură civilă, constată că aceasta este legală și temeinică.

Prima instanță a respins plângerea formulată de petentă, pe baza unor probe certe, legal administrate și temeinic apreciate, cu o motivare exhaustivă a tuturor apărărilor formulate de părți.

Astfel, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 16,17 și 19 din O.G. nr. 2/2001; faptul că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost încheiat în lipsa reprezentantului său, nu a fost semnat de către acesta, ci de un martor și a fost încheiat mai târziu, nu atrage nulitate absolută, ci atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, nulitate care poate fi invocată doar dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. Or, în cauză, petenta nu a dovedit existența vătămării.

Totodată, la o simplă lecturare a actului contestat (fila 9 verso), se observă că acesta cuprinde mențiuni cu privire la posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii contravenționale, termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

Este de menționat că situația de fapt a fost constatată personal de către doi agenți constatatori, prin observare directă, conferind astfel prezumția de legalitate și temeinicie procesului – verbal de contravenție încheiat.

Prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, ca urmare a aplicării art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului vine în concurență cu prrezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal, prezumție decurgând din regulile dreptului administrativ. În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, considerăm că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal, trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie și, în absența altor probe, propuse de către petent, pentru răsturnarea acesteia plângerea se impune a fi respinsă. Apreciem că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța verifică, oricum, din oficiu, legalitatea procesului-verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia.

În consecință, în cauză s-a înlăturat prezumția de nevinovăție a petentei, iar prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal este confirmată prin percepția directă a organului constatator.

Față de cele ce precedă, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta ____________________..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de petenta ____________________., cu sediul în municipiu P_____ N____ _____________________ județul N____, reprezentată legal prin S_________ C. M____, administrator, împotriva sentinței civile nr.374 din 13.02.2013 pronunțată de Judecătoria R____, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR BUCUREȘTI - DIRECȚIA R________ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, cu sediul în municipiul Iași, _______________________. 10 C , județul Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

N______ T_________ M____ S_____ A__________

M____ I_______ E____ A______

Red. și tehnored.: M.I.

04.04.2014

2 exemplare

Fond: L. B________