Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA C_________-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ XXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 12.02.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE – E________ C______

JUDECĂTOR – A_____ B_____ S_________

JUDECĂTOR – M_____ C_______

GREFIER – M______ G________

Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție - promovat de recurent petent S_______ M_____-C_______, cu domiciliul în București, ___________________, apt.2, sector 2, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2392/18.02.2013 pronunțată de Judecătoria C________, intimat organ constatator fiind I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C________ – S.R., cu sediul în C________, __________________, județul C________.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 12.02.2014, când a hotărât următoarele;

.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată sub numărul XXXXXXXX la data de 17.08. 2012 pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, petentul S_______ M_____-C_______ a formulat plângere împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.08.2012 întocmit de S. R. C________, intimat fiind I.P.J. C________, prin care s-a solicitat anularea procesului-verbal atacat și exonerarea de plata amenzii în cuantum de 420 lei, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment.

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că este șofer profesionist și că în data de 10 august 2012 se deplasa cu un autotractor cu cuplaj semiremorcă pe drumul dinspre Eforie spre C________ pentru a descărca marfa la magazinul SELGROS C________–Sud.

A mai arătat că, din cauza aglomerației, nu a mai putut să vireze și să se încadreze pe benzi, iar, în momentul în care s-a încadrat să traverseze podul de la Agigea, nu a știut că indicatoarele se modificaseră de curând.

Astfel, petentul a apreciat că încadrarea faptelor este greșită, iar sancțiunea aplicată este extrem de mare față de gradul de pericol social al faptei.

S-au depus înscrisuri în legătură cu obiectul cauzei (procesul-verbal contestat) și s-au citat părțile.

La data de 3 septembrie 2012, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Curtea de Argeș.

Prin sentința civilă nr. 1064/18.09.2012, Judecătoria Curtea de Argeș a admis excepției necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C________, reținând că, potrivit disp. art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, iar, în cazul de față, așa cum rezultă din conținutul procesului-verbal, locul săvârșirii contravenției este localitatea Agigea, județul C________, deci competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei C________, instanță în a cărei rază de competență se află situată localitatea unde a fost săvârșită contravenția.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ la data de 26.09.2012.

Instanța a încuviințat, la solicitarea petentului și a intimatului, proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a dispus, iar intimatul a depus documentația în baza căreia a fost întocmit procesul verbal de contravenție, respectiv raportul agentului constatator. De asemenea, a încuviințat pentru petent proba testimonială cu un martor, însă apărătorul petentului a renunțat la administrarea acestei probei, la termenul din data de 11.02.2013.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu măsura principală a amenzii contravenționale în cuantum de 420 lei și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe timp de 60 de zile, în temeiul dispozițiilor art. 101 alin. (3) lit. b) din OUG nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa fapta de a nu fi respectat interdicția temporară de circulație pe un anumit segment de drum public semnalizat corespunzător

În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care Judecătoria a trecut la analiza susținerilor petentului privind nelegalitatea și netemeinicia procesului verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.

În ce privește susținerea petentului conform căruia fapta a fost încadrată greșit, se constată că nu este întemeiată, deoarece fapta a fost încadrată corect ca fiind prevăzută de art. 101 alin. (3) lit. b) din OUG nr. 195/2002, nu de art. 101 alin.3 pct. 6, așa cum susține petentul.

Analizând motivele față de care petentul solicită anularea procesului verbal pentru vicii de formă, instanța le-a găsit neîntemeiate pentru considerentele care succed.

Pe fondul cauzei, instanța a constatat că, în conformitate cu dispozițiile normative indicate în cuprinsul procesului verbal de contravenție:

Art. 101. – (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) nerespectarea interdicției temporare de circulație instituite pe un anumit segment de drum public;

Așa cum petentul a arătat în plângerea sa, fapta reținută în procesul verbal a fost într-adevăr săvârșită de acesta. Așa cum s-a reținut, în motivarea plângerii, petentul a arătat că a nu a avut cunoștință despre interdicția temporară de circulație, motiv pentru care nu a mai putut să o evite, deoarece se circula pe trei benzi, fiind nevoit să continue traversarea podului.

Petentul nu a dovedit, însă, în nici un mod, că nu a avut posibilitatea să cunoască respectiva interdicție, că era situat într-o poziție care nu îi permite să observe restricția.

În fine, verificând conform dispozițiilor art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat că sancțiunea a fost corect individualizată în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă (starea de pericol pentru participanți la trafic).

Pentru toate aceste motive, instanța a respins plângerea formulată, ca neîntemeiată.

În termen legal petentul a formulat recurs împotriva sentinței civile 2392/2013 pronunțată de Judecătoria C________.

În motivarea recursului se arată că între fapta descrisă de organul constatator și sancțiunea aplicată nu există corelare astfel încât procesul verbal nu respectă dispozițiile art. 16 OG 2/2001.

Art. 101 alin. 3 pct. 6 OUG 195/2002 nu se regăsește.

În raport de art. 21 alin. 3 OG 2/2001 solicită înlocuirea amenzii cu avertisment.

Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare.

Procedând la judecata recursului se reține:

Procesul verbal este legal întocmit cu respectarea art. 16, 17 OG 2/2001.

Organul de control în raport de situația de fapt a făcut o corectă încadrare juridică respectiv art. 101 alin. 3 lit. b OG 195/2002 astfel încât susținerile recurentului sunt nefondate.

Cu privire la temeinicia procesului verbal se reține că atât în fond cât și în recurs petentul recurent nu a reușit să răstoarne prezumția relativă de adevăr de care se bucură procesul verbal.

Instanța investită cu soluționarea plângerii contravenționale are a verifica nu doar măsura în care sancțiunea a fost aplicată în limitele actului normativ, ci și proporționalitatea acesteia cu gradul de pericol social concret al faptei, care este dat de împrejurările în care a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit și de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, criterii consacrate de art. 21 din O.G. 2/2001.

Este adevărat că sancțiunea aplicată s-a înscris în limitele prevăzute de lege.

Numai că, nerespectarea acestor limite ar fi atras ca sancțiune nulitatea procesului-verbal, iar nu adaptarea sancțiunii, prin înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.

Instanța va acorda relevanță faptului că suma găsită ca fiind nejustificată prin emiterea bonurilor fiscale este net inferioară față de amenda aplicată.

În condițiile în care, spre deosebire de sancțiunile care aparțin altor ramuri de drept, sancțiunile contravenționale au, prin definiție, un caracter preventiv-educativ, sancțiunea amenzii urmează a fi înlocuită cu cea a avertismentului.

Potrivit art. 7 alin. (3) din O.G. 2/2001, „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.

Prevederea legală menționată justifică susținerea doctrinară potrivit cu care sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.

În funcție de contextul circumstanțial în care a fost săvârșită abaterea contravențională, că fapta este de o gravitate minimă, Tribunalul constată că soluția de înlocuire a amenzii contravenționale cu sancțiunea „avertisment” este pronunțată în respectul legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLE LEGII

DECIDE

Admite recursul promovat de recurent petent S_______ M_____-C_______, cu domiciliul în București, ___________________, apt.2, sector 2, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 2392/18.02.2013 pronunțată de Judecătoria C________, intimat organ constatator fiind I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C________ – S.R., cu sediul în C________, __________________, județul C________.

Modifică în tot sentința recurată, în sensul că:

Admite în parte plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 10.08.2012 întocmit de organul constatator.

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 420 lei cu avertismentul..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.02.2014.

P_________, JUDECATOR, JUDECATOR,

E________ C______ A_____ B_____ S_________ M_____ C_______

GREFIER,

M______ G________

Jud.fond.C.D___

redact.jud.M.C_______ / 18.02.2014/2 ex.

dact. Gref. E. D_____ / 26.02.2014