R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1552/2013

Ședința publică de la 13 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE R_____ N___

Judecător G_______ B______

Judecător F_____ FLORENȚA

Grefier R_____ M______ ȘOFRONICI

Pe rol se află soluționarea recursului privind pe recurent S_________ P___ împotriva sentinței civile nr.2053/11.02.2013 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dos. XXXXXXXXXXXXXX in contradictoriu cu intimat I____________ DE P______ JUDETEAN T____ , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a II-a apelare lipsă părțile.Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Tribunalul, apreciind că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul art. 150 Cpciv, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului declarat împotriva sentinței nr.2053/11.02.2013 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dos. XXXXXXXXXXXXXX, constată următoarele:

Prin sentința nr.2053/11.02.2013 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dos. XXXXXXXXXXXXXX prima instanță a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul S_________ P___, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 11.11.2012, încheiat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T____. A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 11.11.2012 petentul S_________ P___ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 280 lei și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 52 alin. 1 din Reg. de aplicare a OUG 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002. S-a reținut în procesul-verbal că în data de 11.11.2012, ora 02:57, petentul a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _______________________ la intersecția cu Calea Șagului a efectuat viraj la dreapta, pătrunzând și traversând intersecția pe culoarea roșie a semaforului electric în funcțiune, fiind singur în autoturism.

Petentul a refuzat să semneze procesul-verbal, fapt atestat de martorul Maul G_______, în conformitate cu prevederile art. 19 din OG 2/2001.

Verificând legalitatea procesului-verbal, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din același act normativ, neexistând motive de nulitate ce pot fi invocate din oficiu.

Instanța a constatat caracterul neîntemeiat al motivului de nelegalitate invocat de petent, în sensul că în procesul-verbal de contravenție nu s-a menționat sancțiunea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice timp de 30 de zile. Sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile este prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002, ca urmare a nerespectării semnificației culorii roșii a semaforului. Această sancțiune, prevăzută de lege ca o consecință inerentă săvârșirii unei atari fapte contravenționale, s-a concretizat în procesul-verbal de contravenție prin dispunerea măsurii reținerii permisului de conducere, prin urmare petentul nu poate susține că sancțiunea nu a fost dispusă în mod legal.

Referitor la temeinicia actului contestat, instanța a reținut că procesul- verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. În măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, procesul-verbal de contravenție are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă a vinovăției petentului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, faptul de a conferi forță probantă unui înscris emis de un organ al statului nu semnifică negarea prezumției de nevinovăție, atâta timp cât persoana sancționată are dreptul să conteste acest act și să probeze că starea de fapt consemnată în cuprinsul lui nu corespunde realității.

În cauza de față, instanța a constatat că aspectele consemnate de agentul instrumentator în procesul-verbal contestat sunt corespunzătoare realității. Instanța are în vedere, pe lângă cele consemnate de către agentul constatator în cuprinsul actului atacat, și raportul întocmit la data de 09.01.2013, din care rezultă faptul că agentul de poliție a constatat personal săvârșirea faptei, respectiv că la data și ora menționată în procesul-verbal petentul a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _______________________ la intersecția cu Calea Șagului a efectuat viraj la dreapta, pătrunzând și traversând intersecția pe culoarea roșie a semaforului electric în funcțiune.

Situația de fapt reținută în procesul-verbal este deci rezultatul unor constatări personale ale unui agent de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Agentul a constatat cu propriile simțuri săvârsirea faptei contravenționale, a perceput și a luat la cunoștința în mod direct despre împrejurările în care aceasta s-a săvârșit.

Veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității. Petentul care susține netemeinicia procesului-verbal trebuie să furnizeze aceste indicii, neputându-se reduce însă la o simplă afirmație a acestuia. În caz contrar, răspunderea contravențională ar fi lipsită de conținut, iar organele abilitate de lege nu ar mai putea acționa eficient în sensul respectării acesteia.

Petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție, deși sarcina probei îi incumbă, în conformitate cu prevederile art. 1169 C. civ. coroborat cu art. 129 al. 1 teza finală C.pr.civ. Petentul nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține plângerea și nu a propus administrarea de probe pentru a combate cele consemnate de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal, deși a fost citat cu mențiunea de a propune probe în susținerea plângerii.

Declarația martorului semnatar al procesului-verbal de contravenție, Maul G_______, nu aduce un plus de precizare și nu este de natură să clarifice situația de fapt, întrucât acesta nu a observat modul de desfășurare a evenimentelor, ci doar a semnat procesul-verbal de contravenție la solicitarea agentului de poliție, pentru a atesta refuzul petentului de a semna procesul-verbal. Prin urmare, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției.

Fapta petentului astfel cum a fost descrisă în procesul-verbal atacat întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 52 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002. Fapta a fost corect încadrată în drept, iar sancțiunea a fost aplicată conform actului normativ de incriminare.

Având în vedere aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul S_________ P___ împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 11.11.2012, încheiat de intimatul I____________ de Poliție al Jud. T____ și a menținut procesul-verbal atacat. Instanța a lua act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr.2053/11.02.2013 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dos. XXXXXXXXXXXXXX, a declarat recurs, petentul recurent S_________ P___ la data de13.02.2013.

Recursul nu a fost motivat.

Intimatul nu a formulat întâmpinare.

Pentru termenul de judecată din data de 13.09.2013, petentul recurent a fost citat cu mențiunea de a depune la dosar motivele de recurs, sub sancțiunea nulității recursului.

La termenul de judecată din data de 13.09.2013, tribunalul a constatat că recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, sens în care a invocat excepția nulității recursului.

Potrivit art.303 alin.1 C.pr.civilă, recursul trebuie motivat prin însăși cererea de promovare a acestuia sau în interiorul termenului prescris prin art. 301 C.pr.civilă pentru declararea căii de atac.

Art.306 alin.1 C.pr.civilă sancționează cu nulitatea recursului omisiunea de motivare a acestuia în termenul legal, cu excepția cazurilor în care pot fi identificate motive de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de către instanță.

Or, în speță, recurentul nici nu a învederat în scris motivele de recurs și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a le invoca, astfel încât urmează a se da eficiență excepției invocate și a se constata nul recursul declarat, conform art. 137 C.pr.civilă, fără a se proceda la cercetarea sa în fond, iar în baza art. 274 C.pr.civ., se va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată în calea de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de recurent S_________ P___ împotriva sentinței civile nr.2053/11.02.2013 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX in contradictoriu cu intimat I____________ DE P______ JUDETEAN T____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13.09.2013.

Red. RN. . 17 Septembrie 2013

Tehnored. R.Ș.29.09.2013

Prima inst. jud: S______ I____-A______

Red 2 ex