R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR.445

Ședința publică de la 01.10. 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE -V_______ D_________

Judecător -C_______ L___

Grefier -D______ R____

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de apelantul-petent T_____ L_____ împotriva sentinței civile nr.9920/08.10.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G_____, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2015 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 01.10.2015.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față;

Prin sentința civilă nr.9920 din 08.10.2014 a Judecătoriei G_____ s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulată de petentul T_____ L_____ în contradictoriu cu intimatul I.P.J G_____.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G_____, sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXXX, petentul T_____ L_____ a solicitat, în contradictoriu cu intimata I__ G_____, anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 29.09.2013 și, în consecință, înlăturarea sancțiunilor aplicate prin acesta.

În motivarea cererii, petentul a arătat, în esență, că la data de 29.09.2013, se deplasa cu autovehiculul marca Dacia cu nr. XXXXXXXXX pe ___________________________ G_____ moment în care a fost oprit de un echipaj de poliție care l-a sancționat contravențional pentru că ar fi depășit neregulamentar, fapt contestat de petent. De asemenea, agentul de poliție nu a consemnat obiecțiunile petentului.

De altfel, petentul a invocat ca motiv de nulitate a procesului-verbal, faptul că nu i s-au consemnat obiecțiunile în procesul-verbal de contravenție.

În drept, petentul a invocat prevederile OG nr. 2/2001, Decizia Curții Constituționale 251/12.06.2003 și Decizia Curții Constituționale nr. 1096/2009 și jurisprudența CEDO.

În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei copie după procesul-verbal contestat (fila 4) și după cartea de identitate (fila 5), dovada reținerii permisului de conducere ________ nr. xxxxxxx.

Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare, dar a depus raportul agentului constatator (fila 10).

Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, a cărui declarație se află atașată la dosarul cauzei, iar pentru intimată proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut urmatoarele:

În fapt, prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx, încheiat de intimată la data de 29.09.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 320 lei (4 puncte amendă) și suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, luându-se măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, în temeiul art. 120 alin. 1 lit. i din RAOUG nr. 195/2002, prin raportare la art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 reținându-se în fapt că, la data de 29.09.2013, ora 17⁵⁵, a condus auto marca Dacia, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe Șoseaua Brăilei din Municipiul G_____, iar în zona „Tirighina” a efectuat depășirea unui alt autovehicul încălcând marcajul longitudinal continuu.

Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care l-a semnat de primire. La rubrica „Alte mențiuni“ s-a notat: „Nu are obiecțiuni”.

În drept, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța de fond a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 7 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În privința motivului de nulitate invocat de petent, instanța a considerat că acesta este neîntemeiat, având în vedere faptul că în procesul - verbal s-a menționat faptul că petentul nu are obiecțiuni, iar acesta din urmă l-a semnat de luare la cunoștință.

Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, prin art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, legiuitorul a prevăzut că constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind depășirea. Astfel, prin raportare la situația de fapt reținută de agentul constatator, instanța constată că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost corect încadrată în dispozițiile legale mai-sus amintite, chiar dacă nu s-a făcut referire și la art. 120 alin. 1 lit. i din RAOUG nr. 195/2002 care descrie mai amănunțit faptele care intră sub incidența art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat, instanța de fond a constatat că nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, respectarea cu ocazia unei proceduri care poate fi calificată drept "penală", a unei asemenea garanții vine să restabilească echilibrul dintre autorii prezumați ai faptelor nelegale și autoritățile desemnate să-i urmărească și să-i sancționeze. Totuși, Curtea s-a pronunțat (Cauza A_____ contra României) în sensul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.

Prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul nu este una absolută, ci relativă, fiind răsturnată în cauza de față prin întocmirea procesului-verbal, mai ales că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată prin propriile simțuri ale agentului constatator. Astfel cum reiese din raportul agentului constatator depus la dosarul cauzei, petentul a efectuat depășirea prin încălcarea marcajului longitudinal continuu.

Totodată, probele invocate de către petent în susținerea criticilor aduse procesului-verbal de contravenție nu conduc către răsturnarea prezumției de legalitate a procesului-verbal. Astfel martora T_____ Tudorița a declarat că nu a observat, ca în zona în care petentul a fost oprit de către poliție, acesta să fi depășit un alt autovehicul și nici nu a observat dacă marcajul longitudinal al șoselei era continuu sau întrerupt.

În privința sancțiunii, agentul constatator i-a aplicat petentului o amendă în cuantum de 320 lei (4 puncte amendă) și măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, ceea ce se încadrează în limitele prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2 din 2001, respectiv punerea în pericol a celorlalți participanți la trafic prin încălcarea regulilor privind depășirea, atât înainte, cât și în timpul efectuării manevrei, luând în considerare și faptul că aceasta este o cauză generatoare de evenimente rutiere grave, instanța a apreciat că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptei săvârșite, iar agentul constatator a procedat la o corectă individualizare a acestora.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, petentul T_____ L_____, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

S-a arătat, în motivarea apelului, că intimatul nu a produs nici o probă și nu a fost, practic, înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul.

A mai arătat apelantul că raportul agentului constatator nu poate fi considerat probă, deoarece este întocmit ulterior și nu face decât să completeze procesul verbal de contravenție.

A solicitat apelantul-petent reaudierea martorului.

În drept, apelul a fost întemeiat pe disp.art.466 și urm.NCPC.

Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare și nu a fost reprezentat în instanță.

La termenul din 17.09.2015, apelantul-petent a precizat că nu dorește reaudierea martorei, ci doar a criticat modul în care instanța de fond a interpretat declarația acesteia.

Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor art.477 și 478 C.pr.civ.,instanța apreciază că sentința pronunțată în cauză de Judecătoria G_____ este legală și temeinică, neimpunându-se reformarea acesteia.

Astfel, apelantul-petent a fost sancționat contravențional pentru că ar fi depășit neregulamentar un alt autoturism.

Apelantul a semnat procesul verbal cu mențiunea „nu am obiecțiuni” și, deși a avut posibilitatea de a face dovada contrară celor reținute în procesul-verbal, nu a dovedit o altă situație de fapt.

Astfel, audiată fiind martora T_____ Tudorița, soția apelantului-petent, aflată cu acesta în mașină, a arătat că nu a observat dacă în zonă petentul a depășit vreun alt autoturism și nici dacă în locul respectiv este linie continuă.

De asemenea, nu au fost în nici un fel probate susținerile apelantului-petent în sensul că i s-a încheiat înainte un alt proces-verbal, dar pentru că a refuzat să-l semneze, agentul de poliție l-ar fi aruncat și i l-ar fi încheiat pe cel contestat în cauza de față.

În aceste condiții, procesul verbal face dovada deplină a celor reținute în cuprinsul său, cât timp petentul nu a făcut dovada contrară, deși avea această posibilitate.

Față de acestea, apelul se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de apelantul-petent T_____ L_____ ,domiciliat în comuna Braniștea, ____________________.33, județul G_____, împotriva sentinței civile nr.9920/08.10.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J G_____,cu sediul în G_____, ___________________, având ca obiect”anulare proces verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx”, ca neîntemeiat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 01.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

V_______ D_________ C_______ L___ D______ R____

Red.VD

Tehnored.DR/4exp/16.10.2015

Fond- S________ N__