Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 2380/2015 din 06 octombrie 2015 dată de Tribunalul ILFOV

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul ILFOV

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
2380/2015 din 06 octombrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr. 2380A

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.10.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE D______ I___

JUDECĂTOR E______ M_____ O_____

GREFIER L_______ I___

Pe rol se află soluționarea apelului civil formulat de apelantul B_____ N______ L_____ împotriva sentinței civile nr. 337/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE ILFOV, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul, reprezentat de apărător ales D____ V_____ R____, cu delegație la fila 20 din dosar, lipsind intimatul și martorul M_______ A____.

Procedura de citare este legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apelantul prin apărător, arată că înțelege să renunțe la proba testimonială propusă întrucât la dosarul cauzei există declarația martorului.

Tribunalul ia act de faptul că apelantul înțelege să renunțe la proba testimonială încuviințată.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de apel.

Apelantul prin apărător, solicită admiterea apelului și constatarea nulității hotărârii de fond, întrucât procedura de citare cu apelantul pentru ziua în care s-a judecat procesul nu a fost legal îndeplinită și partea nu a avut dreptul la un proces echitabil. Arată că s-a depus la dosar adresa de schimbare a domiciliului și s-a solicitat citarea la noul domiciliu, iar instanța nu a luat act de acest fapt. Arată că după pronunțarea hotărârii, instanța a făcut verificări în sistemul informatic și a aflat noul domiciliu al părții astfel că soluția este anularea hotărârii și judecarea cauzei în apel. Pe fondul cauzei, arată că apelantul a fost sancționat cu o amendă de 2.500 de lei pentru două fapte. Prima faptă constă în pătrunderea ilicită în instituția de învățământ, iar cu privire la aceasta arată că în raport de Legea nr. 333/2003 care reglementează activitatea de pază se poate stabili dacă pătrunderea a fost ilicită sau nu. Astfel, organul de poliție a făcut o apreciere care nu se baza pe criteriile prevăzute de Legea nr. 333/2003. Arată că apelantul a considerat că se prezintă la serviciu neștiind că intre timp i s-a desfăcut contractul de muncă și a încercat să semneze condica de prezență. Susține că și dacă ar fi avut cunoștință de această circumstanță că i s-a desfăcut contractul de muncă tot ar fi avut dreptul să intre în instituție în calitate de fost salariat pentru a preda gestiunea și pentru a-și ridica bunurile personale.

Cu privire la cea de-a doua faptă reținută în sarcina sa, apelantul prin apărător, arată că în timp ce încerca să semneze condica, neștiind că i-a fost desfăcut contractul de muncă, moment în care directorul adjunct al instituției a intrat în încăpere și printr-o atitudine lipsită de tact a încercat să-i smulgă condica din mână. La început __________ a fost doar verbală, însă în scurt timp aceasta s-a transformat în agresiune fizică, iar apelantul s-a aflat în legitimă apărare, apărare fiind proporțională cu gravitatea atacului, părțile s-au îmbrâncit, iar dna. director spune că a fost lovită în zona pieptului. Arată că faptele astfel cum au fost descrise se încadrează în prevederile art. 193 și art. 371 Cod penal, iar agentul de poliție era obligat să verifice dacă este competent și dacă sunt îndeplinite condițiile de procedibilitate respectiv existența plângerii prealabile. Arată că atâta timp cât actul de sesizare a fost făcut de directorul adjunct mărturia acesteia nu putea fi luată în considerare, întrucât avea un interes să declare într-un anumit fel. Susține, de asemenea, că la acest moment apelantul și dna director adjunct s-au împăcat. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 09.07.2013 sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXXX, petentul B_____ N______ L_____ a formulat plângere împotriva procesului-verbal de sancționare contravenționala ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 26.06.2013 de către un agent constatator din cadrul IPJ ILFOV prin care a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție încheiat de către intimată și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.

În motivarea plângerii formulate, în esență, petentul a susținut că a fost sancționat contravențional în mod neîntemeiat. În data de 26.06.2013, s-a deplasat la Liceul cu Program Sportiv din Clinceni pentru a-și desfășura activitatea, moment în care a fost informat că a fost concediat, dar fără să i se aducă la cunoștință acest lucru în mod oficial. În momentul în care a dorit să clarifice situația a fost agresat de către două cadre didactice, astfel că a părăsit incinta unității școlare. Deoarece, i s-a cerut de către agentul de pază să dea o declarație, s-a reîntors, moment în care au sosit și organele de poliție. După ce a fost condus la sediul unității de poliție a fost amendat contravențional fără ca agenții să efectueze activități de cercetare pentru aflarea adevărului. De asemenea, agenții intimatei au manifestat un comportament abuziv. Ca urmare a acestor evenimente reclamantul afirmă că starea sa de sănătate a fost afectată, având nevoie de tratament medical pentru cel puțin 6 luni.

În drept, petentul nu a indicat niciun temei juridic.

În susținerea plângerii petentul a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei procesul-verbal contestat, decizia nr. 149/21.06.2013, comunicare decizie nr. 149/21.06.2013, fișă medicală, bilet trimitere, scrisoare medicală, tratament obligatoriu, rețetă regim special, bilet internare ambulatoriu, CI.

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Intimata IPJ Ilfov a depus la data de 29.08.2013 întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată, arătând că procesul-verbal a fost legal întocmit, cu respectarea prevederilor art. 16, 17 și 19 din O.G. nr. 2/2001, nefiind identificate vătămări suferite de către petent care să impună anularea sa. De asemenea, actul de constatare și de sancționare este temeinic întocmit, fapta existând, fiind corect individualizată și sancționată.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, art. 205 și următoarele C. proc. civ.

În dovedire s-a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, depunându-se la dosarul cauzei punctul de vedere al agentului constatator, declarație R___ M______, declarație I___ G___ C_______, declarație M_______ A____ E____, dovadă comunicare.

Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/26.06.2013 încheiat de către un agent constatator din cadrul IPJ ILFOV, petentul B_____ N______ L_____ a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 2.500 de lei (1.000 + 1.500) întrucât în data de 26.06.2013, ora 12:05, ________________________, Clinceni, Ilfov a pătruns în incinta Liceului Sportiv Clinceni fără a avea acest drept și nu a plecat la cererea organelor de ordine și tot în acest timp i-a adus doamnei director adjunct R___ M______ injurii, amenințări cu acte de violență pe motiv că a fost concediat din cadrul liceului în urma comportamentului său neadecvat.

Conform art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, iar în temeiul art. 4 alin. 1 lit. b) din același act normativ fapta se sancționează cu amendă de la 200 la 1.000 de lei.

În temeiul art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991 republicată constituie contravenție pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice, instituțiilor de învățământ și spațiile aparținând acestora, indiferent de destinația lor, regiile autonome, societăților comerciale, partidelor sau altor formațiuni politice, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, ambasadelor și reprezentanțelor altor state ori ale organizațiilor internaționale de pe teritoriul României, precum și ocuparea fără drept a terenurilor aparținând ambasadelor și reprezentanțelor sau a terenurilor situate în perimetrul acestora ori refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine. Conform art. 4 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 61/1991 republicată fapta se sancționează cu amendă de la 500 la 1.500 de lei.

Petentul nu a semnat procesul-verbal, consemându-se că a refuzat să semneze, dar i s-a adus la cunoștință despre reținerea unor contravenții pe numele său.

Procesul-verbal a fost semnat de către martorul asistent R___ M______.

În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.

Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului.

a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 61/1991 au drept scop asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, cetățenii fiind obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În cazul de față, având în vedere faptul că din procesul-verbal rezultă că organul constatator a constatat prin propriile simțuri săvârșirea faptei, văzând și natura sancțiunilor aplicate petentului, instanța a apreciat că prezumția de legalitate poate fi aplicată fără a se încălca prin aceasta prezumția de nevinovăție a contestatorului. A considera că inclusiv în ipoteza în care fapta contravențională este constatată prin propriile simțuri de către reprezentanții autorității statele, tripla prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate nu este suficientă pentru a dovedi vinovăția contestatorului - bineînțeles în ipoteza în care acesta nu face dovada contrară respectivei prezumții - ar însemna a crea practic situații de impunitate, ca urmare a imposibilității obiective a administrării altor mijloace de probă de către intimată, aspect ce nu poate fi conceput.

Instanța a apreciat că sarcina probei revine intimatei exclusiv în ipoteza în care fapta reținută în sarcina contravenientului nu a fost percepută prin propriile simțuri de către agentul constatator, ci pe baza altor elemente, cum ar fi de exemplu declarațiile unor martori, de altfel aceasta fiind interpretarea ce rezultă din cauza A_____ împotriva României.

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.

Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța are în vedere că agentul constatator a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 întrucât a adresat injurii și amenințări cu acte de violență numitei R___ M______, precum și a contravenției prevăzute de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991, deoarece a pătruns în incinta Liceului cu Program Sportiv Clinceni, fără a avea acest drept și nu a plecat la cererea organelor de ordine.

Față de cele reținute de agentul constatator, petentul a arătat că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, iar cele consemnate nu corespund realității, el nefiind informat oficial cu privire la concedierea sa, astfel că avea în continuare dreptul de a se afla în unitatea școlară. Reclamantul susține că nu a adresat injurii și amenințări, dimpotrivă, el a fost cel agresat de către cadrele didactice și supus unui comportament abuziv de către organele de poliție.

Cu toate acestea, instanța apreciază că petentul nu a reușit să dovedească susținerile sale, deși sarcina probei îi incumbă acestuia în temeiul dispozițiilor art. 249 C. proc. civ.

Referitor la lipsa informării reclamantului cu privire la decizia de concediere (decizia nr. 149/21.06.2013 f. 7 - 9), instanța a observat că acțiunea disciplinară declanșată împotriva contestatorului a presupus informarea sa și convocarea la o ședință în data de 19.06.2013, ședință la care nu s-a prezentat, dispunându-se o nouă convocare pentru data de 21.06.2013, ședință la care petentul din nou nu a participat. În urma adoptării deciziei de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă al contestatatorului începând cu data de 21.06.2013 s-a trecut la comunicarea soluției realizată prin poștă la data de 26.06.2013 (f. 10). Însă, instanța a constatat că petentul a avut posibilitatea de a afla de desfacerea disciplinară a contractului de muncă și în mod direct (verbal) de la o persoană din cadrul conducerii unității de învățământ, situație care echivalează cu realizarea procedurii de comunicare. Din acest moment petentul trebuia să părăsească la cererea organelor abilitate instituția de învățământ, dreptul său de acces încetând ca urmare a desfacerii contractului de muncă. Întrucât art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991 prevede ca variante alternative de săvârșire a contravenției fie elementul material constând în pătrundere, fie elementul material constând în refuzul de a părăsi la cererea organelor de ordine sediul instituției de învătâmânt și spațiile aparținând acesteia, chiar dacă reclamantul nu ar fi cunoscut dispariția dreptului său de acces începând cu data de 21.06.2013, prin refuzul de a părăsi liceul la cererea organelor abilitate a săvârșit contravenția menționată anterior.

Apărările reclamantului conform cărora a fost agresat de către cadre didactice în incinta liceului, mai exact de către doamna R___ M______ - director adjunct și doamna I___ G___ C_______ - profesor de religie sunt neprobate, astfel că vor fi înlăturate.

Afirmațiile contestatorului referitoare la neinvitarea la sediul unității de poliție a doamnei director adjunct sunt contrazise de mențiunile procesului-verbal care face obiectul prezentei cauze, numita R___ M______ participând la încheierea actului în calitate de martor asistent. Privitor la comportamentul abuziv al organelor de poliție, susținerile petentului nu se coroborează cu niciun mijloc de probă.

Starea medicală a reclamantului ulterioară datei de 26.06.2013 nu are relevanță asupra faptelor care fac obiectul procesului-verbal contestat, aceasta indicând doar necesitatea unui tratament pe o perioadă de 6 luni, tratament datorat unei stări anxiodepresivă cu atacuri de panică (f. 14).

În aceste condiții, instanța a apreciat că în mod corect organele de poliție au apreciat că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit b) din Legea nr. 61/1991 și a contravenției prevăzută de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 61/1991.

Față de aceste considerente, instanța a menținut procesul-verbal contestat ca fiind temeinic și legal întocmit.

Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța a avut în vedere că potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 61/1991 a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 1.000 de lei și pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 61/1991 a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 1.500 de lei.

Față de dispozițiile legale menționate anterior, instanța a apreciat că în mod corect agentul constatator a procedat la individualizarea sancțiunii și a aplicat amenda contravențională în cuantumul maxim de 2.500 lei (1.000 de lei + 1.500 de lei), motiv pentru care apreciază, prin raportare la gradul de pericol social al faptelor și urmările produse, că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea „avertisment”.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse anterior, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, modificată, instanța a respins plângerea formulată de către petent ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile a declarat apel petentul, arătând că instanța de fond a evaluat eronat situația de fapt dedusă judecății, nu a procedat la analizarea tuturor probelor administrate și a cadrului legal aplicabil speței.

A mai arătat apelantul că, referitor la prima faptă reținută îns arcina sa, în realitate, a fost vorba despre un schimb mai tare de replici, discuția respectivă începând ca urmare a susținerilor doamnei R___ M______ conform cărora nu ar mai avea ce căuta în liceu câtă vreme a fost concediat.

Referitor la cea de-a doua faptă, apelantul a arătat că, la data de 26.06.2013, atunci când a venit la liceu pentru a-și desfășura activitatea, nu avea cunoștință de concedierea sa din motive disciplinare, astfel încât nu se poate susține că se afla fără drept în incinta instituției de învățământ.

Apelantul a solicitat admiterea apelului, desființarea în tot a sentinței civile apelate și, rejudecând cauza în fond, admiterea plân gerii contravenționale și anularea procesului-verbal de contravenție. În subsidiar, apelantul a solicitat înlocuirea sancțiunilor amenzilor contravenționale cu avertismentul.

La termenul de judecată din data de 03.03.2015, apelantul a invocat nulitatea sentinței civile apelate pentru nelegala îndeplinire a procedurii de citare la termenul la care s-a judecat pricina.

Analizând apelul prin prisma criticilor invocate, Tribunalul reține următoarele:

Cu privire la motivul de apel vizând nelegala citare a petentului la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile în fond, tribunalul reține următoarele:

În cuprinsul plângerii contravenționale, petentul și-a indicat domiciliul ca fiind în comuna Clinceni, ____________________, jud. Ilfov. Ulterior, prin adresa aflată la fila 22 dosar fond, petentul a indicat că noul domiciliu unde urmează a fi citat este în București, _________________, _____________________, ________________.

Cu toate acestea, la toate termenele următoare, inclusiv la termenul de judecată la care s-a judecat pricina, petentul a fost citat la vechiul său domiciliu, prima instanță făcând aplicarea prevederilor art. 172 C. proc. civ., apreciind, în consecință, că procedura de citare cu petentul ar fi fost legal îndeplinită.

Cu toate acestea, tribunalul constată că prima instanță a aplicat în mod greșit prevederile art. 172 C. proc. civ., întrucât în cauză petentul indicase noua adresă unde urma să i se facă toate comunicările privind procesul, înștiințare pe care instanța a ignorat-o, consecința fiind aceea a nelegalei citări a petentului la termenul la care s-a judecat cauza în fond, nesocotindu-se, astfel, dreptul de apărare al petentului, contradictorialitatea și dreptul la un proces echitabil.

Pentru aceste considerente, constatând că neregularitatea procedurală s-a petrecut la ultimul termen de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 480 C. proc. civ., tribunalul va admite apelul și va anula sentința civilă apelată, reținând cauza pentru evocarea fondului.

Procedând la rejudecarea cauzei, tribunalul reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/26.06.2013 încheiat de IPJ ILFOV, petentul B_____ N______ L_____ a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 2.500 de lei (1.000 lei + 1.500 lei), întrucât în data de 26.06.2013, ora 12:05, ________________________, Clinceni, Ilfov a pătruns în incinta Liceului Sportiv Clinceni fără a avea acest drept și nu a plecat la cererea organelor de ordine și tot în acest timp i-a adus doamnei director adjunct R___ M______ injurii, amenințări cu acte de violență pe motiv că a fost concediat din cadrul liceului în urma comportamentului său neadecvat.

Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale, tribunalul apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului.

a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei, tribunalul reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Astfel, tribunalul are în vedere că agentul constatator a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, întrucât a adresat injurii și amenințări cu acte de violență numitei R___ M______, precum și a contravenției prevăzute de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991, deoarece a pătruns în incinta Liceului cu Program Sportiv Clinceni, fără a avea acest drept și nu a plecat la cererea organelor de ordine.

Față de cele reținute de agentul constatator, petentul a arătat că nu se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa, iar cele consemnate nu corespund realității, el nefiind informat oficial cu privire la concedierea sa, astfel că avea în continuare dreptul de a se afla în unitatea școlară. Petentul a mai susținut că nu a adresat injurii și amenințări, dimpotrivă, el a fost cel agresat de către cadrele didactice și supus unui comportament abuziv de către organele de poliție.

Referitor la lipsa informării petentului cu privire la decizia de concediere, tribunalul reține că soluția i-a fost comunicată acestuia prin poștă la data de 26.06.2013 (fila 10 dosar fond), astfel încât, la data săvârșirii presupusei contravenții, petentul nu intrase încă în posesia deciziei de desfacere a contractului de muncă. Așadar, nu se poate susține cu temei că petentul a pătruns, fără drept, în incinta instituției de învățământ, astfel încât nu sunt îndeplinite în mod cumulativ cerințele de a fi pătruns fără drept în liceu și de a nu părăsi această incintă la cererea organelor de ordine, cele două acțiuni fiind indisolubil legate și subsecvente una celeilalte, împrejurare ce rezultă din chiar modul în care agentul constatator a descris fapta contravențională reținută în sarcina petentului.

Prin urmare, tribunalul apreciază că în sarcina petentului nu se poate reține săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991, motiv pentru care va anula procesul-verbal contestat în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991.

În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, constând în aducerea doamnei director adjunct de injurii și amenințări cu acte de violență, tribunalul reține că petentul nu a administrat dovezi contrare.

Tribunalul va înlătura susținerile petentului conform cărora a fost agresat de către doamna R___ M______ - director adjunct și doamna I___ G___ C_______ - profesor de religie în incinta liceului, întrucât nu au fost administrate dovezi în acest sens. Dimpotrivă, probele administrate de intimată în susținerea actului sancționator conformă cele menționate în procesul-verbal, în sensul că petentul a agresat-o fizic pe doamna director adjunct, fiind supărat că i s-a desfăcut contractul de muncă.

Împrejurarea că petentul se prevalează de starea sa medicală nu este relevantă în soluționarea cauzei, având în vedere că aceasta este ulterioară datei de 26.06.2013, data săvârșirii contravenției.

Față de aceste considerente, tribunalul urmează a menține procesul-verbal contestat sub aspectul contravenției prevăzute de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, ca fiind temeinic și legal întocmit.

Cu privire la sancțiunea aplicată, tribunalul are în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Față de dispozițiile legale menționate anterior și circumstanțele săvârșirii contravenției, tribunalul apreciază că în mod corect agentul constatator a procedat la individualizarea sancțiunii și a aplicat amenda contravențională în cuantumul maxim de 1.000 lei, motiv pentru care apreciază, prin raportare la gradul de pericol social al faptelor și urmările produse, că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea „avertisment”.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul, rejudecând, va admite în parte plângerea în sensul că va anula în parte procesul-verbal contestat, numai în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991 și va exonera petentul de sancțiunea aplicată pentru această contravenție, urmând a menține în rest dispozițiile procesului-verbal contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelantul B_____ N______ L_____ împotriva sentinței civile nr. 337/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE ILFOV.

Anulează sentința civilă apelată.

Reține cauza pentru evocarea fondului.

Rejudecând, admite în parte plângerea în sensul că anulează în parte procesul-verbal contestat, numai în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 3 pct. 13 din Legea nr. 61/1991 și exonerează petentul de sancțiunea aplicată pentru această contravenție.

Menține în rest dispozițiile procesului-verbal contestat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2015.

Președinte Judecător

D______ I___ E______ M_____ O_____

Grefier

L_______ I___

pentru grefier plecat din instanță

semnează grefierul-șef al Secției civile

Concept red. gref. L.I.

Red. Jud: EMO/4 ex.

Jud. fond: D_____ S_____ - Jud. Cornetu