ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXXXX
D E C I Z I A NR. 154
Ședința publică din data de 11 martie 2015
Președinte - L______ F______ A______
Judecător - I____ N_______ E________ C_______
Grefier - V______ M_____
Pe rol fiind soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării hotărârii intermediare din data de 26.01.2015 pronunțată de către Tribunalul B____, formulată pe calea ordonanței președințiale de apelanta-debitoare _______________ SRL, cu sediul în comuna Mărăcineni, ____________________________, jud. B____, prin reprezentant convențional SCA P______ și Asociații, cu sediul în București, Splaiul Unirii, nr.223, ______________, în contradictoriu cu intimatele-creditoare ______________________, cu sediul procesual ales la _____________________ SRL, în București, ___________________________________ Business Center, nr.1, __________>________________.O.O., prin avocat C______ Z_____, cu sediul în București, ______________________.11, ___________.2, _____________________.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-debitoare _______________ SRL prin avocat C. A________ din Baroul București, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că această cerere de suspendare se află la primul termen de judecată, este timbrată cu 50 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței nr. xxxxxxxxxxx/25.02.2015 în cuantum de 30 lei și chitanței nr. xxxxxxxxxxx/13.02.2015 în valoare de 20 lei, anulate și atașate la dosar.
Se mai învederează că s-a depus de către apelanta-debitoare cauțiunea în cuantum de 1000 lei, consemnată cu recipisa de consemnare nr. xxxxxx/1/12.02.2015, emisă de CEC Bank și chitanța nr. xxxxxxx/1/12.02.2015, emisă de CEC Bank.
De asemenea, se învederează că la acest termen de judecată este lipsă de procedură cu creditoarea __________________.O.O., întrucât nu s-a restituit dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu aceasta.
În continuare, se învederează că intimata-creditoare ______________________ a formulat cerere de renunțare la judecata cauzei ce formează obiectul dosarului XXXXXXXXXXX14 și intimata-creditoare _________________.o.o. a depus o cerere prin care solicită comunicarea cererii și a motivelor de apel formulate de debitoare.
Curtea pune în discuția apărătorului apelantei-debitoare lipsa de procedură de la acest termen de judecată cu intimata creditoare _________________.O.O.
Avocat C. A________, pentru apelanta-debitoare, arată că, într-adevăr, în prezenta cauză a fost citată și această așa-zisă creditoare, însă, din punctul său de vedere, nu trebuia îndelinită procedura de citare cu aceasta, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 5 pct.19 din Legea nr.85/2014, creditor îndreptățit să participe la procedura insovenței este acel titular al unui drept de creanță asupra averii debitorului care a înregistrat o cerere de înscriere a creanței, iar în urma admiterii cererii acesta îndeplinește calitatea de creditor.
Precizează că, în aceste condiții, având în vedere că nu există o astfel de cerere de înscriere a creanței formulată de _________________.O.O., cerere care să fi fost admisă și, deocamdată, această societate nu figurează pe tabelul de creanțe al debitoarei, dat fiind faptul că nici nu s-a întocmit un astfel de tabel, această persoană juridică nu are calitatea de creditor prevăzută de dispozițiile art. 5 pct. 19 din Legea nr.85/2014 și, prin urmare, nu se impune citarea sa în cauză.
Pentru aceste considerente solicită ca instanța să treacă peste această lipsă de procedură și să procedeze la soluționarea pe fond a cauzei.
Curtea pune în discuție faptul că în hotărârea din data de 26.01.2015, pronunțată de Tribunalul B____, a cărei executare s-a solicitat a fi suspendată, în prima parte a acesteia, se face mențiunea: pe rol judecarea cererii formulate față de debitoare în contradictoriu cu creditorii ______________________ și _________________.O.O. și solicită apărătorului apelantei-debitoare să-și precizeze punctul de vedere față de această mențiune.
Avocat C. A________ solicită instanței să aibă în vedere dispozitivul încheierii anterior menționate, încheiere care, de fapt, este o hotărâre intermediară, dat fiind faptul că s-a admis exclusiv cererea formulată de ______________________.
Menționează că dispozițiile Legii nr. 85/2014 prevăd că, în situația în care, ulterior cererii de deschidere a procedurii insolvenței formuată de un creditor, se depune și o altă cerere de deschidere a procedurii formulată de către un alt pretins creditor, această a doua cerere de deschidere a procedurii va fi calificată drept declarație de creanță.
În speță, nu s-a admis decât o cerere de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei, formulată de ______________________, iar cealaltă cerere formulată de _________________.O.O. a fost catalogată ca fiind o declarație de creanță.
Prin urmare, având în vedere faptul că această cerere formulată de _________________.O.O. este o simplă declarație de creanță, nefiind vorba despre un alt creditor în sensul art. 5 pct. 19 din Legea nr.85/2014 și, față de faptul că nu s-a întocmit tabelul de creanțe, nu se impune citarea în cauză a acestei persoane juridice.
Curtea, față de cererea formulată de către intimata _________________.O.O. de acordare a unui nou termen de judecată pentru comunicarea motivelor de apel și a documentelor anexate, raportat la susținerile apărătorului apelantei debitoare, consideră că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, raportat la dispozitivul hotărârii a cărei suspendare provizorie se solicită și în care judecătorul sindic a admis numai cererea formulată de creditoarea ______________________ pentru deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare.
Considerând că procedura de citare este legal îndeplinită cu toate părțile, Curtea pune în vedere apărătorului apelantei debitoare să precizeze dacă mai are alte cereri și alte chestiuni prealabile de formulat.
Avocat C. A________, pentru apelanta debitoare, arată că nu mai are de formulat alte cereri prealabile.
Curtea constată că apelanta debitoare a depus cauțiunea în cuantum de 1000 lei, conform dispozițiilor art. 450 alin. 5 și 4 din noul Cod de procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art. 718 alin. 3 din noul Cod de procedură civilă, cauțiune legal stabilită, raportat la faptul că obiectul cererii nu este evaluabil în bani, a cărei dovadă se află la fila 15 din dosar și urmează a fi înaintată la registrul de valori al instanței.
Curtea acordă cuvântul apărătorului apelantei debitoare în susținerea cererii de suspendare a executării provizorii a hotărârii apelate, raportat la condițiile ordonanței președințiale și ale Legii nr. 85/2014.
Avocat C. A________ pentru apelanta debitoare precizează că încheierea din data de 26.01.2015 pronunțată de Tribunalul B____ reprezintă o hotărâre intermediară, dat fiind faptul că aceasta nu are număr și arată că a învederat acest aspect pentru a nu se crea o confuzie.
Referitor la condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, arată, că, potrivit dispozițiilor art. 996 din noul Cod de procedură civilă, partea care investește instanța cu o astfel de cerere trebuie să facă dovada aparenței de drept.
Cu privire la condiția aparenței de drept, arată că la dosarul cauzei s-a depus o cerere de renunțare la judecarea cauzei formulată de creditoarea ______________________, în cofnrmitate cu dispozițiile art.406 alin.5 Cod de procedură civilă, iar faptul că există o altă persoană care reclamă calitatea de creditor nu are relevanță; important este faptul că s-a formulat o cerere de renunțare la judecata cauzei, situație în care aparența de drept este în favoarea apelantei debitoare.
În continuare precizează că apelanta debitoare este o societate cu activitate, care realizează profit, încasează bani, sens în care a depus la dosar acordul de finanțare din luna iunie 2014 și contractul de finanțare pe anul 2014.
De asemenea, arată că a depus la dosar, în original, certificatul fiscal care atestă faptul că această societate are plătite la zi taxele și impozitele, care sunt integral achitate, situație față de care apreciază că aparența dreptului este în favoarea sa.
Cu privire la condiția de neprejudecarea fondului, arată că, în speță, instanța nu este chemată să soluționeze un litigiu, ci să pronunțe o hotărâre prin care să respingă consecințele negative ale unei situații care ar afecta-o pe apelanta debitoare.
Referitor la caracterul provizoriu, arată că, în mod evident, o atare soluție este menită a dăinui până la momentul soluționării cererii de suspendare formulată în cadrul apelului formulat împotriva hotărârii intermediare menționate.
Caracterul de urgență, raportat la dispozițiile art. 996 al. 1 teza a II-a din noul Cod de procedură civilă, îl reprezintă prevenirea pagubei iminente, în condițiile în care societatea ar rămâne în insolvență și, în condițiile în care nu s-ar suspenda efectele hotărârii intermediare, va exista o pierdere foarte mare și iminentă, dat fiind faptul că ambele acte încheiate, respectiv acordul și contractul de finanțare pe anul 2014, conțin clauze potrivit cărora, odată cu _____________________________ fonduri nerambursabile nu vor mai putea fi accesate de societatea debitoare.
Solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
C U R T E A
Deliberând asupra cererii de suspendare provizorie de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 3869/25.02.2015 apelanta debitoare C__ S__ 2010 SRL a solicitat suspendarea provizorie a executării hotărârii intermediare pronunțate de către Tribunalul B____- Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 26.01.2015, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX14, până la judecarea cererii de suspendare formulată în cadrul dosarului nr. XXXXXXXXXXX14, aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești.
A solicitat apelanta ca, în situația în care instanța va emite o ordonanță președințială, în sensul celor anterior precizate, executarea acesteia să se facă fără somație și fără trecerea unui termen, astfel cum prevăd dispozițiile art. 996 alin. (3) N.C.P.C. și, dată fiind urgența deosebită, s-a solicitat soluționarea cererii fără citarea părților, în temeiul art. 998 alin. (2) N.C.P.C.
S-a învederat că, în conformitate cu dispozițiile 448 N.C.P.C. și cu cele ale art. 43 din Legea nr. 85/2014, hotărârea judecătorului sindic prin care a fost deschisă procedura insolvenței este executorie de drept, dar provizoriu, până la soluționarea apelului.
Așadar, sunt aplicabile dispozițiile art. 450 N.C.P.C. Potrivit alin. (1) al acestui articol, suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel. Apelanta debitoare a formulat, în cadrul dosarului de apel, cerere de suspendare a executării hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței, iar potrivit art. 450 alin. (5) N.C.P.C., până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4) (consemnarea unei cauțiuni).
Cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale a precizat că, în ceea ce privește condiția aparenței dreptului, stabilirea acesteia se impune în raport de faptul că instanța de judecată învestită cu judecarea prezentei cereri nu poate proceda la soluționarea fondului litigiului dedus judecății.
Deși consacrarea legală a sintagmei “aparența dreptului” reprezintă un progres, în speță nu este vorba de o nouă condiție de admisibilitate, întrucât aceasta este inclusă în condiția de neprejudecare a fondului.
Altfel spus, pentru a respecta condiția de a nu prejudeca fondul instanța se va limita numai la pipăirea acestuia și va constata existența sau inexistența aparenței dreptului. In prezenta cauză aparența dreptului este în favoarea apelantei debitoare.
Astfel, la cererea creditoarei ______________________ a fost deschisă procedura insolvenței față de debitoare, deși creditoarea a formulat o cerere de renunțare la judecată; prin deschiderea procedurii insolvenței apelanta va pierde importante sume de bani, ca urmare a încetării acordului de finanțare nr. 1225 din data de 05.06.2014 și a contractului de finanțare nr. 4/xxxxxx/7/07.05.2014.
Societatea nu se află în stare de insolvență, are profit, rulaje, face plăți, nu are datorii la bugetul de stat și, mai mult, urmează să încaseze sume importante de bani în urma proiectelor în care este implicată.
În continuare arată că ______________________ a formulat, în temeiul art. 406 N.C.P.C., o cerere de renunțare la judecată. Potrivit art. 406 alin. (1) N.C.P.C., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă; alin. (5) al aceluiași articol prevede: când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
Dreptul de dispoziție al părților, reglementat la nivel de principiu prin art. 9 N.C.P.C., prevede, printre altele, posibilitatea pe care o are partea de a renunța, în condițiile legii, la judecarea cererii de chemare în judecată. Textul conferă reclamantului posibilitatea de a renunța oricând, în tot sau în parte, la judecata cererii sale.
Cu privire la acest aspect, a fost exprimată în doctrină opinia potrivit căreia legea nu impune condiții particulare în privința renunțării la judecată, în apel sau într-o cale extraordinară de atac.
Textul precitat nu impune, în situația cererii de renunțare formulate în apel, nicio condiție privitoare la acordul părții adverse, pentru ca renunțarea să fie eficientă. Chiar dacă, într-adevăr, textul alin. (5) nu impune condiția acordului pârâtului cu privire la renunțare, apelanta debitoare este de acord cu cererea de renunțare la judecată, nesolicitând cheltuieli de judecată.
Astfel, se impune suspendarea provizorie a hotărârii atacate, întrucât, pe lângă efectele deosebit de grave pe care le presupune deschiderea procedurii insolvenței (nerambursarea cheltuielilor eligibile efectuate de apelantă, în cuantum de 576.306,12 lei, în vederea executării obligațiilor asumate prin acordul de finanțare nr. 1225 din data de 05.06.2014), creditorul, care a solicitat și obținut deschiderea procedurii insolvenței, a renunțat la judecată.
Prin deschiderea procedurii insolvenței apelanta arată că va pierde importante sume de bani, ca urmare a încetării acordului de finanțare nr. 1225 din data de 05.06.2014 și a contractului de finanțare nr. 4/xxxxxx/7/07.05.2014.
Potrivit art. 18 alin. (2) lit. g) din contractul de finanțare nr. 4/xxxxxx/7/07.05.2014, acesta se consideră reziliat de drept, fără altă formalitate sau punere în întârziere, urmând ca beneficiarul să fie notificat și să restituie sumele rambursate până la acel moment, în cazul în care, după încheierea contractului, face obiectul unei proceduri de insolvență, dizolvare prin reorganizare fără acordul AM POS CCE/OI, administrare judiciară sau sub controlul altei autorități și-a suspendat activitatea, sau se află într-o situație asemănătoare, rezultând dintr-o procedură similară reglementată de legislația sau reglementările la nivel național sau comunitar.
Acordurile de finanțare menționate anterior au presupus eforturi considerabile din partea apelantei.
În consecință, prin deschiderea procedurii insolvenței, deși apelanta a avut o cheltuială eligibilă în cuantum de 576.306,12 lei, riscă să nu îi mai fîe restituită suma de 444.240 lei și, de asemenea, în temeiul contractului de finanțare, apelanta are în derulare un proiect în valoare totală de 1.557.573,67 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă este în cuantum de 869.928,37 lei.
Prin deschiderea procedurii insolvenței apelanta are un prejudiciu în cuantum de peste 1,3 milioane de lei, exclusiv din cele două contracte de finanțare, la care se adaugă prejudiciul creat prin pierderea altor proiecte, aspecte dovedite de documentele contabile atașate.
Societatea nu se află în stare de insolvență, are profit, rulaje, face plăți, nu are datorii la bugetul de stat și, mai mult, urmează să încaseze sume importante de bani în urma proiectelor în care este implicată.
Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apelanta a răsturnat prezumția de insolvență vădită. Din balanțele atașate prezentei cereri rezultă faptul că societatea a avut și are profit, nefiind în stare de insolvență.
Sunt eronate aspectele reținute de către instanța de fond, potrivit cărora apelanta nu a depus situațiile financiare la A.N.A.F. După cum rezultă din certificatul fiscal, aceasta a achitat integral taxele și impozitele, depunând în termen toate documentele contabile. Mai mult, această obligație a fost asumată și în contractele de finanțare menționate la punctul anterior, astfel că nu putea risca nerambursarea fondurilor din ajutorul de minimis, precum și încetarea proiectului POSCCE.
Așadar, întreg probatoriul aflat la dosarul cauzei dovedește existența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, astfel că aparența dreptului este în favoarea apelantei.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului, se arată că instanța este chemată să se pronunțe asupra unei măsuri care nu tranșează fondul litigiului, ci este menită doar să preîntâmpine consecințele negative ale unei situații prejudiciabile pentru apelantă. Astfel, instanța este învestită cu suspendarea provizorie a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul dosarului de apel.
Prin urmare, din moment ce măsurile solicitate nu pot avea decât o aplicare limitată în timp, este evident că și condiția caracterului provizoriu al hotărârii este îndeplinită.
În ceea ce privește urgența, articolul 996 Cod de procedură civilă identifică 3 categorii de situații: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În prezenta cauză este îndeplinită a doua situație evocată de art. 996 alin. (1) C.pr.civ.
În situația în care nu s-ar suspenda provizoriu hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței, apelanta, în ciuda faptului că reclamantul (creditorul care a solicitat și obținut deschiderea procedurii insolvenței) a renunțat ia judecată, va suferi prejudicii imposibil de reparat, respectiv importante sume de bani, ca urmare a încetării acordului de finanțare nr. 1225 din data de 05.06.2014 și a contractului de finanțare nr. 4m/xxxxxx/7/07.05.2014.
Astfel, în situația în care nu se admite cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale prin care să fie suspendată provizoriu hotărârea intermediară de deschidere a procedurii insolvenței, apelanta, deși nu se află în insolvență, va suferi un prejudiciu minim ireparabil de peste 1,3 milioane de lei.
Față de aceste motive, s-a solicitat suspendarea provizorie a hotărârii intermediare pronunțate de către Tribunalul B____ - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 26.01.2015, în dosar nr. XXXXXXXXXXX14, până la judecarea cererii de suspendare formulată de apelantă.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale care au incidență în cauză, Constată următoarele:
Pentru admisibilitatea ordonanței președințiale, pe lângă condițiile generale ale oricărei cereri în justiție (calitatea procesuală, capacitate procesuală și interes), se cer a fi întrunite în mod cumulativ trei condiții, respectiv: urgența, caracterul vremelnic al măsurii și, consecință a caracterului vremelnic al măsurii, neprejudecarea fondului dreptului.
Conform dispozițiilor art.996 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În ceea ce privește condițiile de admisibilitate, în aplicarea art. 996 al.1 Cod de procedură civilă, tocmai pentru că examinează numai dacă aparența dreptului este sau nu în favoarea reclamantului, judecătorul va face doar un examen sumar al cauzei.
Analizând situația de fapt raportat la această condiție a textului, Curtea reține că apelanta-debitoare invocă împrejurarea că, atât la judecătorul-sindic, cât și la instanța de apel, creditoarea A_______ M_____ SRL, care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare, a depus o cerere de renunțare la judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 406 Cod de procedură civilă.
Sub acest aspect Curtea reține, mai întâi, că debitoarea nu a dovedit depunerea unei atare cereri de renunțare în fața judecătorului-sindic, până la data pronunțării hotărârii intermediare de deschidere a procedurii insolvenței – 26.01.2015, afirmația în sens contrar a debitoarei apărând ca neîntemeiată, neexistând la dosar o astfel de cerere formulată de creditoare.
În ceea ce privește formularea de către creditoare, la instanța de apel, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, a cererii de renunțare (fila 56 din dosar), Curtea reține că aparența dreptului trebuie analizată în raport de prevederile specifice ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care, potrivit dispozițiilor art. 342 alin. 1 din lege, se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă.
Or, sub acest aspect Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 din lege, scopul Legii nr. 85/2014 este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia.
Din economia legii, față de caracterul colectiv al procedurii, reiese că renunțarea la judecată sau la drept are efect numai pentru creditorul care a renunțat, chiar dacă la cererea acestuia s-a deschis procedura, iar nu și pentru ceilalți creditori care au solicitat continuarea procedurii insolvenței față de debitor, în cazul în care și alți creditori și-au înregistrat creanțele sau au formulat cereri de înscriere la masa credală, pentru că numai în acest fel creditorii își pot recupera creanțele. Astfel, insolvența se raportează la ansamblul obligațiilor debitorului, față de toți creditorii săi.
Așadar, principiul disponibilității creditorului care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței este aplicabil și produce efectul dezînvestirii instanței numai dacă, până la acel moment, nu au fost formulate și înregistrate cereri de către alți creditori, față de același debitor.
În cauză cererea de renunțare a creditoarei A_______ M_____ SRL este formulată ulterior deschiderii procedurii insolvenței prin hotărârea intermediară din 26.01.2015 și, totodată, anterior expirării termenului limită pentru depunerea creanțelor fixat de judecătorul-sindic – 12.03.2015, fiind înregistrată, de asemenea, o cerere de înscriere a creanței de către A_______ SP. Z.O.O., astfel după cum se menționează atât în practicaua, cât și în considerentele hotărârii intermediare.
Potrivit dispozițiilor art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, astfel:
a) insolvența debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; prezumția este relativă;
b) insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
Față de situația de fapt mai sus reținută, prin prisma acestor dispoziții legale, Curtea consideră că debitoarea nu a răsturnat prezumția de insolvență, cât timp mai este înregistrată o cerere a altui creditor de înscriere la masa credală, nu a expirat termenul de formulare a acestor cereri, în mod implicit neputând fi reținută aparența existenței fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, nefiind, așadar, dovedită cerința de admisibilitate a aparenței dreptului în favoarea debitoarei.
Pentru considerentele expuse, în lipsa aparenței dreptului nemaiavând a examina condițiile speciale de admisibilitate ale ordonanței președințiale, întrucât atât cerința aparenței dreptului, respectiv a neprejudecării fondului, cât și cerințele privind urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate fiind obligatoriu a fi întrunite cumulativ, Curtea va respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare provizorie a executării hotărârii, formulată pe calea ordonanței președințiale, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art.996 alin.1 Cod de procedură civilă.
De asemenea, Curtea va dispune, conform dispozițiilor art.1063 alin. 4 Cod de procedură civilă, restituirea cauțiunii în cuantum de 1.000 lei către apelantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare provizorie a executării hotărârii intermediare din data de 26.01.2015 pronunțată de către Tribunalul B____, formulată pe calea ordonanței președințiale de către apelanta-debitoare _______________ SRL, cu sediul în comuna Mărăcineni, ____________________________, jud. B____, prin reprezentant convențional SCA P______ și Asociații, cu sediul în București, Splaiul Unirii, nr.223, _____________ în contradictoriu cu intimatele-creditoare ______________________, cu sediul procesual ales la _____________________ SRL, în București, ___________________________________ Business Center, nr.1, __________>________________.O.O., prin avocat C______ Z_____, cu sediul în București, ______________________.11, ___________.2, _____________________.
Dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 1000 lei, consemnată cu recipisa de consemnare nr. xxxxxx/1/12.02.2015, emisă de CEC Bank și chitanța nr. xxxxxxx/1/12.02.2015, emisă de CEC Bank.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 martie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
L______ F______ A______ I____ N_______ E________ C_______
GREFIER
V______ M_____
Red.LFA
Tehnored.VM
5 ex/16.03.2015
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006