Dosar nr. XXXXXXXXXXXX (Număr în format vechi 647/2014)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 413

Ședința publică de la 11 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE V_______ D_______

JUDECĂTOR I_____ G________

GREFIER M_____ I______

Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulate de apelanta _________________ prin lichidator CII PENIUC M______ împotriva sentinței civile nr. 679/22.01.2014 și împotriva încheierii din data de 15.01.2014 pronunțate de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata N______ F____ E____.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta prin lichidator reprezentat de avocat C______ G___ cu delegație la dosar și intimata N______ F____ E____ prin avocat, R___ L_______ cu delegație la dosar, lipsind intimata _________________ prin administrator judiciar Recuperare Consulting G___ IPURL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se învederează instanței că Tribunalul București a înaintat relațiile solicitate.

Curtea acordă părților cuvântul pe cereri prealabile.

Apelanta prin avocat, depune la dosar o cerere, comunică un exemplar apărătorului intimatei și solicită în cadrul probei cu înscrisuri a se pune în vedere intimatei să depună la dosar declarațiile fiscale 225 trimestriale și declarațiile fiscale 200 anuale depuse la sectorul 1 pe anul 2011, în susținerea tezei probatorii arată că contractul de investiții financiare este un contract de risc. Din actele dosarului rezultă acest contract s-a derulat prin ordinele de tranzacționare date de client, fișele de portofoliu prin care clientul este înștiințat trimestrial ce sume are în cont, și care au fost cerute în scopul de a face declarații fiscale privind pierderea suferită. Arată că intimata a știut ce fel de tranzacții a făcut potrivit legislației pieței de capital art. 112 alin. 1 lit. e din Regulamentul 32/2006 potrivit căruia clientul recunoaște că își asumă riscul contractului, și astfel cum a arătat că intimata a suferit o pierdere de aproximativ 720.000 lei, declarată fiscal în scopul de a o deduce. Prin întâmpinarea formulată de intimată nu recunoaște această pierdere, deși în urma acestei pierderi a efectuat tranzacții și a depus la fisc declarații în acest sens. Solicită aceste probe în dovedirea faptului că a conștientizat aceste pierderi. Solicită interogatoriul pe situația de fapt și pentru a demonstra că a știut în permanență ce contracte derulează cu societatea română și cu W__ Holding și o expertiză tehnico judiciară pentru că intimata a susținut că acest contract de investiții financiare ca pe un contract făcut la bancă, nu face vorbire de tranzacțiile încheiate și nici de ordinele de plată, sunt la dosar ordinele de plată făcute de intimată, arată că aceasta nu a ținut cont de faptul că a vărsat banii la W__ Holding și nu la W__ România, și nici nu a ținut cont de modul în care s-a derulat contractul și consideră necesară efectuarea unei expertiză tehnico judiciare pentru a se dovedi modul de tranzacționare și dacă societatea W__ România îi mai datorează ceva.

Intimata prin avocat, arată că nu mai are alte probe de administrat, probele despre care vorbește apelanta sunt la dosarul cauzei și sunt în favoarea intimatei, mai mult apărătorul prezent reprezintă interesele acționarilor W__ România, aceștia doresc să lichideze compania, v-a face separat plângere penală. Cu privire la probele solicitate de apelantă, solicită respingerea acestora, în declarațiile fiscale nu se trec astfel de mențiuni, cu privire la interogatoriu apreciază că este inutil întrucât intimata și-a exprimat prin întâmpinare punctul de vedere, cu privire la expertiza tehnico judiciară, arată că este nerelevantă deoarece în contabilitatea societății se regăsește suma virată, între cele societăți există un contract de asociere în participațiune și astfel cum a constatat și DNA între cele două societăți exista o colaborare. Apreciază că dosarul se află în stare de judecată. Apelanta a încercat lichidarea societății pe calea Legii 31/1990.

Apelanta prin avocat, în replică, arată că nu există un contract de asociere în participațiune între cele două societăți.

Curtea, în urma deliberării, în raport de cadrul procesual și în raport de cerințele legale ce urmează a fi verificate într-o eventuală cerere de deschidere a procedurii insolvenței, apreciază probele solicitate ca fiind inutile și le respinge, Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe excepția de interes și pe cererea de apel.

Apelanta prin avocat, arată că mai are de depus la dosar o ________ acte, respectiv un certificat constatator din care rezultă structura acționariatului, un proces verbal al Adunării Extraordinare a acționarilor, o adresă de la Guvernul României, autorizații de funcționare ale W__ Holding și W__ România. Comunică și intimatei un exemplar.

Intimata nu se opune la depunerea acestor înscrisuri.

Curtea deliberând asupra acestor probe, le încuviințează fiind depuse în cadrul probei cu înscrisuri încuviințată deja.

Apelanta prin avocat, asupra excepției lipsei de interes, invocată de intimată prin întâmpinare, arată că apelanta este deja în lichidare, se omite faptul că suntem în lichidare pe legea 31 care dă posibilitatea acționarilor societății să gestioneze această lichidare față de procedura insolvenței prevăzută de legea 85/2006 prin care este numit un lichidator, iar pe de altă parte, se trece peste faptul că deschiderea procedurii insolvenței acreditează o creanță inexistentă solicitată de intimată. Solicită să se facă un control judiciar de către instanța de apel și apreciază că are un interes legitim în ceea ce privește starea de insolvență în sensul că apelanta nu este în încetare de plăți și nu este în stare de insolvență. Prin această cerere de deschidere a procedurii insolvenței se eludează două principii ale contradictorialității și opozabilității. Se arată că, deși intimata, recunoaște la fond că a încheiat două contracte distincte cu cele două societăți, acum cere toți banii de la societatea W__ România, solicită să se ia act că intimata și-a luat banii de 10 ori de la societatea din străinătate care nu a fost niciodată chemată să răspundă. Legea prevede existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, ori în cauză nu este vorba de așa ceva, față de toate acestea, apreciază că apelul formulat nu poate fi lipsit de interes.

În susținerea apelului, arată că au fost formulate două cereri de apel, prima cerere împotriva încheierii de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. 2 C.p.p din 1968, în sensul că a intervenit o clauză de suspendare de drept asupra cererii de deschidere a procedurii insolvenței motivat de faptul că s-a formulat o plângere penală prin care s-a constituit parte civilă cu o sumă de bani și separat de acest lucru, partea care se consideră prejudiciată a făcut și o declarație de parte civilă, se suspendă cauza. Motivarea instanței de fond a fost aceea că nu este aplicabilă această dispoziție dintr-o normă generală cu legea insolvenței, apreciază că acolo unde legea nu distinge se aplică legea specială. Apreciază că se impunea suspendarea. Motiv pentru care, solicită admiterea apelului și suspendarea cauzei cu consecința anulării hotărârii de fond.

Cu privire la apelul declarat pe fondul cauzei, solicită a se avea în vedere, că sunt contracte distincte, entități distincte și legi distincte. S-a invocat de către intimată că abrevierea W__ înseamnă W__ România, în mod greșit s-a reținut acest lucru, în realitate această abreviere trebuie înțeleasă în contextul în care a fost folosită. Această abreviere este în mod evident în legătură cu W__ Holding și nu cu W__ România. În legătură cu art. 112 alin. 1 lit. e , în care se prevede faptul că clientul își asumă riscul contractului și că poate pierde întreaga investiție. Nu există nici un fel de obligație de garanție asupra investiției din partea W__ România. Arată că au fost create două contracte juridice diferite, mai arată că W__ România nu a și-a propus să facă investiții pe piața străină. Cu privire la obligația de garanție, arată că actele adiționale încheiate cu W__ Holding acestea nu pot produce niciun fel de efecte decât față de părțile contractante nu și față de W__ România. Intimata a preferat să introducă o acțiune doar pe procedura insolvenței împotriva W__ România în loc să cheme în judecată, într-o acțiune civilă societatea W__ Holding. Reaua credință a intimatei este dovedită și prin faptul că aceasta nu face vorbire decât despre pierderile suferite. Valoarea dată acțiunilor nu are legătură cu realitatea, a fost dată valoarea cu care intimata le-a cumpărat, aceasta a avut în cont 2.200.000 lei , a cumpărat aceste acțiuni, i-au rămas bani în cont și a suferit o pierdere, apreciază că intimata nu are nici un fel de creanță împotriva W__ România, și în dovedirea acestui aspect a depus și scrisoarea de la Guvernul României.

Mai arată că, societatea apelantă a fost închisă și din cauza scandalului mediatic.

Cu privire la considerentele instanței de fond, prin care se susține că W__ Holding nu există, arată că aceasta este o societate străină și funcționează sub incidența legii străine, faptul că susține că aceasta este o societate fictivă și trece peste relativitatea efectelor contractului care produc efecte juridice distincte.

Mai arată că, condiția impusă de Legea 85 este aceea a existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, ori, nu s-a făcut dovada existenței acestei creanțe.

Executarea unui asemenea contract de investiții financiare presupune să știi tot timpul ce bani ai în cont și ce instrumente financiare ai de făcut, nu se poate susține de către intimată că nu a știut ce a făcut, aceasta și-a însușit toate tranzacțiile.

Intimata prin avocat, solicită în principal, admiterea excepției lipsei de interes astfel cum a fost invocată și motivată, pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de apel ca nefondată și menținerea în tot a hotărârii, toate înscrisurile depuse la dosar sunt în dovedirea creanței certe și exigibile. Arată că nu a fost niciodată comunicată posibilitatea pierderii acestei sume de bani. Toată corespondența pe întreaga sumă de bani este dinspre W__ România și nu dinspre W__ Holding și W__ România este răspunzătoare pentru pierderea sumei de bani. Din ordonanța de începere a urmării penale rezultă că atât W__ România cât și W__ Holding sunt cercetate. În realitate sunt făcute documente nelegale. Solicită menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul București, societatea apelantă se află în insolvență.

Apelanta prin avocat, în replică, arată că societatea s-a dizolvat datorită scandalului mediatic, la dosar sunt depuse dovezile cu privire la banii care i s-au dat, plăți făcute în contul intimatei, aceasta ar fi putut să apeleze la CNVM sau la Fondul de garantare care ar fi despăgubit-o și ei la rândul lor s-ar fi îndreptat împotriva apelantei.

C U R T E A

Constată că, prin sentința civilă nr. 679/22.01.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a respins contestația formulată de debitoare, s-a admis cererea creditoarei N______ F____ E____ și s-a dispus deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei _________________, fiind luate măsurile legale subsecvente.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 3(1) din Legea 85/2006, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Insolventa este prezumată ca fiind vădita atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor, prezumția fiind relativă potrivit prevederilor art. 3(1) lit. a) din legea insolventei. Dispozițiile art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006 prevăd că este îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolventei, creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida și exigibila, de mai mult de 90 de zile. Valoarea prag reprezentând cuantumul minim al creanței pentru a putea fi introdusa cererea creditorului este de 45.000 lei conform dispozițiilor art. 3 pct. 12 din legea insolventei.

În speță, între părți au fost încheiate contractele de investiții financiare nr. 494/17.01.2011 și nr. 555/20.01.2011 având ca obiect prestarea de către intermediar în beneficiul clientului a unor servicii de investiții financiare. Au fost încheiate acte adiționale prin care s-au stabilit succesiv sumele ce urmau a fi investite de creditor, garantându-se prin fiecare act suma investita și restituirea integrala a acesteia în orice condiții, actele adiționale fiind însușite prin semnătură de către ambele părți.

Din ansamblul probator administrat în cauza și verificările efectuate în sistem informatizat, instanța a reținut că serviciile de investiții aferente celor doua contracte au fost prestate de debitoarea W__ R______ SA, doar aceasta societate fiind autorizată de CNVM să desfășoare pe teritoriul României servicii de investiții financiare, sumele de bani convenite fiind puse la dispoziția debitoarei W__ R______ SA, aceasta răspunzând pentru executarea în condițiile stipulate a celor 2 contracte.

Astfel, deși formal contractul nr. 494/17.01.2011 a fost încheiat cu W__ HOLDING LTD, acesta s-a derulat prin intermediul W__ R______ SA , societatea W__ HOLDING LTD fiind o societate fictiva, care nu a realizat tranzacții pe piața de capital din R______, conform declarației CNVM, reprezentând în fapt un offshore, înregistrat în Insulele Virgine, Anglia, constituită și reprezentată prin aceleași organe de conducere ca și W__ R______ SA, având adresa de contact la același sediu cu W__ R______ SA, astfel cum rezulta expres din clauza prevăzuta în art. 14.2 din contractul nr. 494/17.01.2011 creând o confuzie cu W__ R______ SA în scopul manipulării frauduloase a unor sume de bani.

Astfel, conform actelor adiționale încheiate între părți, intermediarul ce s-a obligat sa efectueze serviciile de investiții a fost menționat ca fiind „W__”, respectiv o singura societate, pentru aceasta semnând o singura persoana, respectiv președintele comun, precizându-se că suma investita va fi alocată egal între conturile W__ R______ SA și W__ HOLDING LTD, constituindu-se astfel un singur patrimoniu, administrat de aceeași persoană și direcționat preferențial. Actele adiționale, deși au fost aferente contractului nr. 494/2011 încheiat cu W__ HOLDING LTD, făceau referire directa și expresa la investirea sumelor în conturile a 2 societăți, astfel încât între cele doua societăți se realiza o confuziune de patrimoniu, urmărindu-se în aceasta modalitate preluarea unor fonduri printr-o societate off-shore, însă cu realizarea serviciilor de investiții de către o societate româneasca, obligațiile asumate aparținând de asemenea aceleiași societăți, fapt confirmat prin folosirea sintagmei „W__”, societatea ce putea funcționa pe teritoriul României fiind debitoarea W__ R______ SA, aceasta încheind contractele și asumându-si răspunderea pentru clauzele convenite.

Susținerile debitoarei în sensul ca nu răspunde pentru contractul nr. 494/2011 întrucât acesta a fost încheiat cu W__ HOLDING LTD au fost considerate neîntemeiate, fiind formulate pro causa, scopul fiind evident acela al exonerării de răspunderea asumată prin încheierea celor doua contracte și evitării acoperirii integrale a prejudiciului cauzat creditorului N______ F____ E____.

Cu privire la creanța invocată de creditorul N______ F____ E____, în temeiul celor doua contracte încheiate, s-a reținut că aceasta are caracterul unei creanțe certe, lichide și exigibile, rezultând din înscrisuri însușite de părți, fiind determinată și ajunsă la scadență, neplătita o perioada mai mare de 90 de zile.

Astfel, primul contract încheiat între părți a fost contractul nr. 494/17.01.2011 care a suferit 10 completări, fiind încheiate actele adiționale nr. 1.1/20.01.2011, nr. 1.2/29.03.2011, nr. 1.3/31.03.2011, nr. 2/31.03.2011, nr. 3/14.02.2011, nr. 4/08.12.2011, nr. 5/20.12.2011, nr. 6/23.01.2012, nr. 7/25.01.2012 și nr. 8/03.07.2012. Primul act adițional a fost încheiat la data de 20.01.2011, prin acesta părțile convenind investirea de către creditor a sumei de 900.000 lei și alocarea acesteia în mod egal între conturile deschise la W__ R______ SA, respectiv W__ HOLDING LTD, menționându-se expres ca „W__” garantează suma investită, precum și un randament lunar de 1% din suma investita. Pentru crearea unui suport juridic al actului adițional întocmit, a fost încheiat în aceeași zi, respectiv 20.01.2011, contractul nr. 555/20.01.2011 cu W__ R______ SA, în acest fel, investițiile începute putând fii derulate, W__ R______ SA fiind societate autorizata pe piața româneasca, de asemenea, asigurându-se posibilitatea virării banilor atât în contul W__ HOLDING LTD care încheiase contractul la care a fost adăugat actul adițional, cât și în contul W__ R______ SA care figura în actul adițional și urma să deruleze serviciile de investiții.

Cele doua contracte încheiate au fost considerate condiționate între ele, fiind concepute în acest mod, contractul nr. 555/20.01.2011 fiind accesoriu contractului nr. 494/17.01.2011, clauzele convenite prin actele adiționale aplicându-se întregului raport juridic creat între părți, specificându-se de altfel chiar începând cu primul act adițional încheiat la 20.01.2011 că suma investita este garantată de „W__”, respectiv o singura societate, în patrimoniul căreia se captau toate fondurile investite. Ca act subsecvent, urmând soarta contractului principal, contractul nr. 555/2011 a preluat integral clauzele convenite prin actele adiționale, în mod firesc actele fiind adiționale la contractul principal care a generat raportul juridic, iar nu la contractul subsecvent care a creat doar cadrul derulării acestor raporturi pe piața de capital româneasca. Prin actele adiționale încheiate au fost modificate clauzele celor două contracte, în sensul garantării tuturor sumelor investite și de asemenea, a unui randament lunar de 1% din suma investita. Toate actele adiționale încheiate în cauză și aflate la dosar sunt semnate de părți și însușite de acestea, societatea debitoare răspunzând de acordarea garanțiilor convenite, convențiile dintre părți având forță juridică obligatorie, neputându-se deroga de la acestea.

Potrivit actelor adiționale încheiate, creditorul N______ F____ E____ s-a angajat sa investească următoarele sume: 900.000 lei – conform actului adițional nr. 1.1/20.01.2011, 900.000 lei – conform actului adițional nr. 1.2/29.03.2011, 1.600.000 lei – conform actului adițional nr. 1.3/31.03.2011, 450.000 lei – conform actului adițional nr. 3/12.04.2011, 2.500.000 lei – conform actului adițional nr. 4/08.12.2011, 2.950.000 lei – conform actului adițional nr. 5/20.12.2012, 3.950.000 lei conform actului adițional nr. 6/23.01.2012 și 4.000.000 lei – conform actului adițional nr. 8/03.07.2012. Conform precizărilor cuprinse în cererea introductiva suma efectiv investită în baza celor doua contracte încheiate a fost însă de 4.200.000 lei, creditorul menționând că a virat la data de 21.01.2011 suma de 900.000 lei, la data de 31.03.2011 a virat suma de 1.750.000 lei , la data de 12.04.2011 a virat suma de 450.000 lei, iar la data de 23.01.2012 a virat suma de 1.000.000 lei, sumele fiind împărțite în conturile celor doua societăți. Au fost depuse la dosar ordine de plata privind plățile menționate.

Totodată, au fost depuse acte privind efectuarea unor retrageri de fonduri de către creditor, suma totala retrasa fiind de 727.401,60 lei. S-a făcut de asemenea dovada deținerii de către creditor a 480.033 acțiuni SIBEX achiziționate din fondurile investite, acțiunile fiind în prezent transferate către DEPOZITARUL SIBEX SA, urmare a retragerii autorizației de funcționare a W__ R______ SA. Conform actului adițional nr. 3/12.04.2011, pentru achiziționarea de acțiuni ale bursei din Sibiu, creditorul a investit suma de 450.000 lei. Astfel, a fost justificată suma de 1.177.401,60 lei din totalul investițiilor efectuate de creditor și a rămas nejustificată suma de aproximativ 3.100.000 lei pentru care creditorul a solicitat restituirea conform clauzelor contractuale ce ii permiteau acest lucru, plata nefiind făcuta o perioada mai mare de 90 de zile, notificarea privind restituirea integrala a sumelor depuse fiind făcuta de creditor către W__ R______ SA la data de 17.10.2012, prezenta cerere de deschidere a procedurii insolventei fiind formulata la data de 06.06.2013.

Susținerile debitoarei în sensul că din totalul sumei investite, creditorul a suferit o pierdere de 820.004,27 lei nu au fost reținute ca valide având în vedere convenția încheiată între părți, conform căreia sumele investite au fost garantate, garanția fiind acordata de „W__”, sumele dovedite ca fiind plătite de creditor fiind garantate prin actele adiționale nr. 1.1/20.01.2011, nr. 1.3/31.03.2011, nr. 3/12.04.2011 și nr. 6/23.01.2012, toate cuprinzând mențiunea „W__ garantează clientului restituirea integrala și în orice condiții a sumei investite”. Ca atare, debitoarea W__ R______ SA si-a asumat obligația garantării restituirii tuturor sumelor investite de creditor, indiferent de conturile în care au fost virate, în acest sens, mențiunea garantării sumei fiind cuprinsă în actele adiționale, după precizarea alocării sumei egal între cele doua conturi, fiind însușită modalitatea alocării și garantându-se suma astfel investită în totalitatea sa, fără nicio altă mențiune.

În speță, societatea debitoare nu a depus la dosar nicio probă prin care sa răstoarne prezumția de insolvență, neexistând fise de cont care să demonstreze existenta unor lichidități bănești, mai mult, facondu-se dovada ca societatea este desființata în prezent prin Ordonanța CNVM nr. 367/01.11.2012, iar președintele acesteia C_______ S___ este fugit din tara, informațiile furnizate în cadrul mass-media sugerând însușirea de către acesta a tuturor investițiilor. Deși societatea debitoare a susținut în întâmpinarea formulată că are posibilitatea, chiar în condițiile date, a plătii creditorilor ce au efectuat investiții, aceasta afirmație nu a fost probată, existenta unor bunuri în patrimoniul debitoarei, de natura a servi la acoperirea pasivului societății, urmând a fi verificată de administratorul judiciar desemnat de instanță. Vor fi verificate în același mod informațiile furnizate în mass-media prin declarațiile președintelui societății debitoare, S___ C_______, privind posibilitatea recuperării creanțelor de către creditori prin vânzarea activelor W__ HOLDING LTD și de asemenea, prin valorificarea birourilor W__ R______ SA deținute de S___ C_______, în calitate de acționar majoritar la RPH.

Cu privire la faptele de natura penala reținute în sarcina numitului S___ C_______ și a celorlalte persoane implicate în derularea activității celor doua societăți de brokeraj, s-a constatat că acestea fac obiectul dosarului penal nr. 4999/P/2012 aflat în prezent la P________ de pe lângă Tribunalul București, scopul cercetărilor penale fiind stabilirea vinovăției sau nevinovăției persoanelor menționate, aceste cercetări neîmpiedicând deschiderea și derularea procedurii insolventei, în cadrul căreia se verifică doar solvabilitatea unei societăți comerciale, cu consecința executării silite a patrimoniului acesteia _______________________, scopul fiind acoperirea pasivului constatat.

Achitarea pasivului în procedura insolventei nu este condiționată de stabilirea vinovăției penale a organelor de conducere ale societății debitoare, fiind suficient a se constata existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, neplătite ca urmare a lipsei sau insuficientei lichidaților bănești. În situația achitării creanțelor creditorilor în tot sau în parte în procedura insolventei, aceștia își pot modifica în cadrul dosarului penal acțiunea civilă, pretențiile civile fiind facultative, acțiunea civila fiind accesorie acțiunii penale.

Împotriva acestei hotărâri, debitoarea _________________ prin lichidator CII PENIUC M______ a declarat apel, solicitând schimbarea sentinței în sensul respingerii cererii creditoarei.

În motivare, apelanta a susținut că judecătorul sindic a reținut în mod greșit starea de insolvență în condițiile în condițiile în care chiar din cuprinsul cererii creditoarei rezulta că aceasta nu justifică o creanță certă, lichidă și exigibilă. Astfel, creanța invocată rezulta din două contracte, dintre care unul a fost încheiat cu o altă societate și privea tranzacții efectuate pe bursele din străinătate la care debitoarea nu avea acces, și o parte din actele adiționale fiind semnate tot cu W__ Holding LTD.

Apelanta a arătat că, pe durata derulării contractului nr. 555/2011, creditoarea a efectuat diferite tranzacții, depunând în total 2.200.000 lei, dar a retras suma de 727.401,60 lei și a suferit o pierdere totală de 820.004,27 lei, declarată și organelor fiscale, nemaiavând nicio sumă în contul de client la data încetării contractului, dar deținând 480.033 acțiuni SIBEX. Reținerea obligației de restituire a sumelor totale investite denotă în opinia apelantei neînțelegerea caracterului aleatoriu al contractului semnat de părți și a legislației specifice pieței de capital.

Prin întâmpinarea depusă la data de 04.04.2014, intimata N______ F____ E____ a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, reluând argumente deja reținute de judecătorul sindic.

Intimata a invocat și excepția lipsei de interes în promovarea recursului motivată de situația juridică actuală a apelantei, ce se află în lichidare ca urmare a dizolvării voluntare.

Față de excepția lipsei de interes, Curtea subliniază existența unor diferențe cu privire la premisele legale și efectele față de părți, debitoare și creditorii săi deopotrivă, între procedura de lichidare ca

urmare a dizolvării voluntare și cea a lichidării specifice procedurii insolvenței, care justifică interesul atât în promovarea cererii de deschidere a procedurii, cât și în promovarea prezentei căi de atac.

Pentru aceste motive, Curtea va respinge excepția ca neîntemeiată.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:

Cererea de deschidere a procedurii insolvenței nu este o veritabilă acțiune în realizarea împotriva debitoarei. Astfel, judecătorul sindic nu analizează în fond pretențiile creditoarei, ci este ținut să verifice exclusiv cerințele legale prevăzute de Legea nr. 85/2006 pentru deschiderea procedurii insolvenței. Starea de insolvență presupune cu prioritate existența unei creanțe certe, lichide și exigibile.

Verificând îndeplinirea acestor cerințe, judecătorul sindic a realizat o amplă analiză în fond a pretențiilor creditoarei, verificând temeinicia acestora și depășind cadrul procesual specific cererii cu care a fost investit. Astfel, reținerea ca fiind obligatorii pentru debitoare a unui contract și a actelor adiționale subsecvente încheiate cu o altă persoană juridică, în absența unei recunoașteri exprese a debitoarei în acest sens, nu se-ar fi putut realiza decât în cadrul procesual al unei acțiuni pe fond.

Pe de altă parte, creanța este certă atunci când existența sa rezultă în mod neîndoielnic din înscrisuri asumate în mod expres de debitoare, definiție de altfel propusă și de creditoare. Or, în cauză, nu fusese invocat nici un asemenea înscris. Între părți s-a încheiat contractului nr. 555/20.01.2011 având ca obiect prestarea de servicii de investiții financiare, ce a presupus derularea unor operațiuni juridice complexe, doar parte din acestea fiind evidențiate de creditoare în prezenta cauză. Sumele de bani reținute ca fiind avansate de creditoare rezultau din acte adiționale și un alt contract încheiate de aceasta cu o altă persoană juridică, legalitatea conduitei acesteia neputând face obiectul cauzei de față. Chiar și așa, reținerea creanței ca fiind certă doar în baza mențiunii inserate în acestea potrivit căreia „W__ garantează clientului restituirea integrală și în orice condiții a sumei investite”, nu ține cont de complexitatea conținutului raportului juridic dintre părți, specifică unui contract de investiții și intermedierii unor tranzacții pe bursă, temeinicia unor asemenea pretenții neputându-se demonstra decât într-o acțiune de drept comun în răspundere contractuală.

Neîndeplinirea acestei cerințe legale prevăzută de legiuitor în mod cumulativ făcea inutilă analiza celorlalte aspecte.

Pentru aceste motive, în baza art. 480(2) NCPC, Curtea va admite apelul și va schimba sentința în sensul admiterii contestației debitoarei și respingerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței ca neîntemeiată.

Față de stadiul procesual la care s-a pus în discuție, Curtea va respinge cererea de suspendare a executării sentinței ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția lipsei de interes ca neîntemeiată.

Admite apelul declarat de apelanta _________________ prin lichidator CII PENIUC M______ în contradictoriu cu intimata N______ F____ E____.

Schimbă în tot sentința civilă nr. 679/22.01.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în sensul că:

Admite contestația debitoarei.

Respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenței ca neîntemeiată.

Respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.06.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

V_______ D_______ I_____ G________ M_____ I______

Red. /Dact. – VD/Ex.: 2

Judecător fond: M______ M_____

Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă