Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL D___
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 5089/2013
Ședința publică de la 27 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G_______ S_____
Asistent judiciar A______ V______
Asistent judiciar C________ - M_______ M_____
Grefier E____ C_________
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant B_______ G_______ și pe pârât S________ C______ REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C______, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul - B_______ G_______ personal și pârât - S________ C______ REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C______ reprez. de consilier juridic T______ I.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care ,
Reclamantul , având cuvântul, precizează că nu are obiecțiuni la raportul de expertiză.
Consilier juridic T______ I. pentru pârât arată că nu are obiecțiuni la raportul de expertiză.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat , instanța acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii , conform concluziilor raportului de expertiză.
Consilier juridic T______ I. pentru pârât , pune concluzii de respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI D___ – SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE la data de 18.10.2012, reclamantul B_______ G_______ a chemat în judecată pe pârâta S________ C______ REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C______, pentru ca prin hotărârea ce va pronunța instanța să o oblige pe aceasta să-l încadreze în grupa a II a de muncă în perioada 01.02.1975 – 01.03.1978 conform Ord.50/1990 anexa II poz.210 și în perioada 01 03 xxxxxxxxxxxxxx01 conform prevederilor HG 1223/1990, precum și să-i elibereze o adeverință conform prevederilor HG 257/2011 Anexa 14.
În motivare , reclamantul a arătat că a fost angajat al pârâtei în funcția de inginer în specialitatea SCB în perioada 01.02.1975 – 01.03.1978 unde a participat direct la verificarea, întreținerea, repararea instalațiilor de siguranța circulației , repararea instalațiilor , în comisii de recepție a noilor instalații ,la cercetarea evenimentelor în siguranța circulației , înlăturarea urmăririlor acestor evenimente sau a calamităților , dar și în activitatea de construcții montaj în perioada 01 03 xxxxxxxxxxxxxx01 desfășurând activitatea direct pe teren, de urmărire a execuției, recepția și punerea în funcție a lucrărilor de investiții reparații capitale la infrastructura feroviară Deși a desfășurat activități specifice grupei a II a de muncă, nu a beneficiat de această încadrare , cu toate că exista cadrul legal .
În drept , a invocat Ord. 50/1990 și HG 1223/1990.
În scop probator, au fost anexate cererii următoarele înscrisuri :copia carnetului de muncă, a cărții de identitate.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii , arătând că reclamantul a deținut funcția de inginer în cadrul Regionalei CF C______ , Divizia Tehnică și de Patrimoniu , dar nu în cadrul unei subunități de bază a regionalei, așa cum prevede pct.210 din Anexa II la Ord.50/1990.
Pârâta a menționat că încadrarea în grupele I-a și a II a de muncă a fost făcută cu respectarea procedurii prevăzute de Ord.50/1990 de către conducerea societății împreună cu sindicatele , ținând seama de nivelul noxelor de la locul de muncă și a timpului efectiv lucrat în aceste condiții.
La data de 24 01 2013 reclamantul a depus precizări la acțiune prin care a susținut că anterior anului 1990 Regionala CF C______ a fost subunitate a Departamentului Căilor Ferate din Ministerul Transporturilor , iar după 1990 acest departament a fost reorganizat și restructurat succesiv, sucursala pârâtă fiind subunitate de bază a CN CF "CFR" SA București.
Prin urmare, sunt aplicabile prevederile pct.210 din ordin.
Ca răspuns la întâmpinare, reclamantul a susținut că pârâta interpretează eronat prevederile legale pe care le-a invocat în acțiunea introductivă și precizează eronat că activitatea sa nu se încadrează în grupa a II a de muncă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de ambele părți.
Instanța a încuviințat reclamantului administrarea probei cu expertiză tehnică specialitatea protecția muncii, raportul de expertiză a fost întocmit de expert I______ D______ și se află depus la dosarul cauzei la filele 200-218.
Părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză .
Analizând actele și lucrările dosarului , instanța constată următoarele :
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte pe perioadele deduse judecății, astfel cum rezultă din carnetul său de muncă și din celelalte înscrisuri aflate la dosarul cauzei.
În perioada 01.02.1975 – 01.03.1978 a îndeplinit funcția de inginer în specialitatea SCB , iar în perioada 01 03 xxxxxxxxxxxxxx01 a desfășurat activitate de construcții montaj în funcțiile de inginer , șef birou investiții, șef serviciu investiții.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, pe perioada 01 02 xxxxxxxxxxxxxxx78 se justifică încadrarea reclamantului în grupa a II a de muncă conform Ord.50/1990 pct. 210 din Anexa 2, în procent de 100% , așa cum de altfel rezultă din adeverința aflată la dosarul cauzei.
Având în vedere că pentru perioada 01 02 xxxxxxxxxxxxxx78 reclamantul a fost încadrat în grupa a II a de muncă prin adeverința emisă pe parcursul cercetării judecătorești , față de concluziile expertului , concluzii ce au fost însușite de părți, instanța va constata că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 01 02 xxxxxxxxxxxxx75 se încadrează în grupa a doua a de muncă conform Ord.50/1990, Anexa II pct 210.
În perioada 01 03 1978 – 01 10 1998 , reclamantul a lucrat în cadrul Serviciului Investiții ca inginer și respectiv șef birou investiții și a avut atribuții de diriginte de șantier , desfășurând activitate cu specific de construcții montaj direct în teren ,astfel că se justifică încadrarea în grupa a II a de muncă conform prevederilor pct.3 din Ord.50/1990 corob.cu prevederile HG 1223/1990 .
Pentru activitatea desfășurată după 01 03 1978 pârâta a refuzat să –l încadreze în grupa a II-a de muncă, cu motivarea că locul său de muncă după 1990 nu a fost la o subunitate de bază, că potrivit Ordinului 50/1990 din domeniul feroviar au fost incluse in grupa a II-a de muncă doar meseriile și funcțiile de la subunitățile de bază ( secții , subunități instalații, subunități trafic , stații , birouri, formații ) care concură la siguranța circulației din unitățile de exploatare a căilor ferate și prin urmare doar acest personal a fost încadrat în grupa a II a de muncă.
Instanța nu poate să rețină această justificare a pârâtei deoarece nu are fundament legal, ci reprezintă o interpretare proprie.
Astfel în Ordinul 50/1990 anexa II punctul 210 sunt nominalizate funcțiile de „subinginer și de inginer întreținere, reparații, dezvoltare, tehnic din unitățile de bază CF” fără să se facă vorbire de subunitățile de bază, așa cum susține pârâta.
De asemenea în Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1047/06.06.1990 privind stabilirea meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare a căilor ferate a căror activitate este legată de siguranța circulației sunt nominalizate funcțiile de subinginer și de inginer întreținere, reparații, dezvoltare, tehnic din unitățile de bază CF , regionale cale ferată și direcții centrale din departamentul CF.
Potrivit Scrisorii nr.5120/07 02 1991 a MMPS , printre funcțiile care concură la siguranța circulației și care se încadrează în grupa a II a de muncă, la pct.26 din acest document sunt înscrise cele de subingineri, ingineri, tehnicieni, șefi birou, șefi serviciu etc , din activitatea de transport feroviar la : întreținere, reparații , dezvoltare , tehnic, circulație, siguranța circulației , recepții CF , etc din unitățile de bază CF.
Întrucât Regionala CFR C______ a fost permanent o unitate de bază a CNCF CFR SA , nu se poate reține că nu este posibilă încadrarea în grupa de muncă în raport de pct.210 din ordin pe considerentul invocat de pârâtă prin întâmpinare.
Cât privește activitatea desfășurată pe perioada 01 03 1978 -01 10 1998 , expertul a reținut că activitatea reclamantului cu specific de construcții montaj s-a desfășurat pe teren , iar încadrarea în grupa a II a de muncă se justifică în considerarea condițiilor de la locul de muncă , locul efectiv unde și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, împrejurări deduse din documentele întocmite de reclamant în timpul activității sale și din celelalte înscrisuri depuse la dosar( fișa postului, obligații specifice în cadrul Biroului de investiții, minute, procese verbale , proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor , note , etc).
Potrivit art. 3 din Ordinul 50/1990, beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Potrivit art. 6, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Mai mult, potrivit art. 7 din același ordin, încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
La art. 14, se menționează că pentru perioada de activitate desfășurată între 18.03.1969 și 31.12.1975 încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul lucrat, așa cum a fost stabilit prin precizările Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății nr. 11.860/1969, fără a se condiționa de existența buletinelor de determinare a noxelor. Pentru perioada lucrată între 01.01.1976 și 31.12.1989 încadrarea în grupele I și II de muncă, de asemenea, nu este condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.
Reiese din economia acestor prevederi legale că, încadrarea unei activități desfășurate de o persoană într-o grupă sau alta de muncă, presupune un proces de analiză a condițiilor concrete în care se desfășoară această activitate, raportată la o anumită perioadă din programul de lucru, în care trebuie să se desfășoare această activitate, fără a fi necesară existența buletinelor de determinare a noxelor pentru perioadele menționate expres, însă angajatorul împreună cu sindicatele erau singurii în măsură să nominalizeze persoanele care se încadrează în grupa I sau II de muncă iar pentru perioadele ulterioare aceste determinări erau necesare, dar la rândul lor trebuiau confirmate de inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii.
Posibilitatea extinderii condițiilor de muncă și încadrării salariaților în grupa II de muncă, rezultă din disp. art.3 alin.2 din ordin, precum și nota de fundamentare la HG 1223/1990, esențial fiind ca această extindere să aibă la bază analiza condițiilor de muncă.
Expertiza tehnică desfășurată în cauză a identificat mediul de lucru în care și-a desfășurat activitatea reclamantul, riscurile la care a fost supus, suprasolicitările activității ce concură la siguranța circulației.
În aceste condiții, se reține că activitatea reclamantului pe perioada 01 03 1978 – 01 10 1998 se încadrează în grupa a II-a de muncă , în procent de 100% în raport de art.3 din Ord.50/1990 corob.cu prevederile HG 1223/1990.
Pentru perioada 01 10 xxxxxxxxxxxxxx01 în care reclamantul a îndeplinit funcția de Șef Serviciu Investiții , s-a concluzionat de către expert faptul că nu se justifică încadrarea în grupă de muncă , întrucât activitatea , deși prezintă complexitate și responsabilitate crescută , presupune cu preponderență prezența la birou , mai puțin pe teren .
Această concluzie a expertului nu a fost contestată de către reclamant ;prin urmare, în raport de concluziile expertului însușite de reclamant , cererea vizând perioada 01 10 xxxxxxxxxxxxxx01 va fi respinsă ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, acțiunea precizată va fi admisă în parte, instanța va constata că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul pârâtei în perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxx75 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % conform Ord.50/1990 , anexa II pct. 210, iar activitatea desfășurată de reclamant în cadrul pârâtei în perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxxx98 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % conform HG nr.1223/ 1990.
În temeiul art.40 alin 2 lit h din C muncii, instanța va obliga pârâta să elibereze reclamantului adeverință în sensul celor constatate.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezentate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul B_______ G_______, domiciliat în C______, ____________________ nr.89 , ___________,________________ în contradictoriu cu pârâta S________ C______ REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C______, cu sediul în C______, _________________, jud.D___.
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul pârâtei în perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxx75 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % conform Ord.50/1990 , anexa II pct. 210.
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul pârâtei în perioada 01.03.xxxxxxxxxxxxxx98 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % conform HG nr.1223/ 1990.
Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Iunie 2013.
PREȘEDINTE G_______ S_____
Asistent judiciar A______ V______
Asistent judiciar C________ - M_______ M_____
Grefier E____ C_________
Red/Tehnored.GS
4ex/ 15 07 2013
E.C. 01 Iulie 2013