In mod gresit instanța de fond a înțeles sa faca aplicațiunea disp. art. 125 al.l. din Legea nr. 31/1990 rep. și modif. la cazul de față intrucat, textul celor trei procuri îndeplinește exigențele avute în vedere de legiuitor.

Procurile în cauză mandatează pe av. C__________ D__ să reprezinte, pe perioadă nedeterminată, mandanții la toate adunările generale ( ordinare și extraordinare ) ale acționarilor ________________ îndeplinească toate formalitățile necesare pentru adoptarea valabilă a hotărârilor acestora, putând propune, supune dezbaterilor, vota orice subiecte conforme intereselor mandantului în cadrul societății menționate, semnând în numele și pentru acesta orice înscris se va întocmi în sensul arătat, semnătura fiind astfel opozabilă mandantului.

Textul procurilor indică deja un mandat special, fiind vorba de interesele fiecărui mandant în cadrul adunărilor generale ale acționarilor G_____, și nu unul general, de reprezentare generală a mandanților pentru orice operațiuni desfășurate de aceștia, indiferent de natura lor (comercială, civilă, administrativă ) pe teritoriul țării.

Aceste procuri au fost depuse la sediul societății încă de la data emiterii lor, fiind păstrate permanent în scriptele societății, perfect accesibile tuturor acționarilor G_____ SA.

Din 2007 și până în prezent există numeroase adunări generale ale acționarilor, unele convocate la solicitarea acționarilor turci, altele la inițiativa acționarilor G____ S____ și T________ I___, iar altele la cererea consiliului de administrație, la toate adunările participând av.C__________ D__ ca împuternicit al numiților Tevfik Moran Lutfi și Haldun Ozbek, în baza procurilor depuse la societate încă de la început și, mai mult decât atât, comunicate și personal reclamanților.

Mai mult, cei doi acționari reclamanți nu au atacat în justiție nicio altă hotărâre A__ a ________________ afara celei din 03.08.2009 și a celei din actuala cauză ), chiar și când s-au luat decizii contrare punctului lor de vedere și a votului lor negativ, corect menționat de fiecare dată în procesele-verbale de ședință.

Prin urmare, rezultă indubitabil faptul că reclamanții G____ S____ și T________ I___ cunoșteau existența acestor procuri și conținutul lor, recunoscându-le efectele juridice până în luna august a anului 2009, deci mai bine de doi ani.

Mai mult decât atât,reclamanții invocă necesitatea unei procuri speciale ( pentru o ședință anume, o dată anume ) în cazul reprezentării unui acționar omițând că, vreme de peste trei ani, între 2004 și 2007, numitul G____ S____ a reprezentat pe Moran Tevfik Lutfi și Ozbek Haldun în baza procurii autentificate nr. 620 /06.04.2004 la BNP M______ M________, al cărui text este și mai general decât cel al procurilor acordate av. C__________.

Valabilitatea, realitatea și seriozitatea mandatului acordat de către acționarii de naționalitate turcă avocatului C__________ D__ este re-confirmată ( dacă mai era nevoie ) de către mandanți, prin declarațiile autentice ale acestora nr.xxxxx/xxxxx/18.10.2011 (Moran Tevfik Lutfi), nr. xxxxx/xxxxx/18.10.2011 ( Haldun Ozbek ) și nr. xxxxx/18.10.2011 date în fața unor notari publici din Turcia, al căror text arată fără dubiu faptul că, din luna iunie 2007 și până în prezent, au împuternicit pe av. C__________ D__ să-i reprezinte în toate adunările generale ale _______________ să voteze în numele lor în acele adunări, datorită deselor călătorii de afaceri mandanților fiindu-le imposibilă acordarea unei procuri pentru fiecare adunare a acționarilor.

Din întregul ansamblu probator reiese faptul că a fost respectată legea, acționarii majoritari M_____ Tevfik Lutfi și Haldun Ozbek mandatându-l în mod perfect valabil pe avocatul C__________ D__ să-i reprezinte în adunările generale-ordinare sau extraordinare - ale __________________ exprimarea votului astfel cum, de fiecare dată, au instrucționat în mod concret mandatarul.

Mai mult decât atât, aceste procuri au fost prezentate la societate încă din luna iunie a anului 2007, ele rămânând în societate, disponibile oricărui interesat pentru examinare, iar actualii reclamanți au cunoscut în permanență faptul și actul juridic al reprezentării intereselor acționarilor M_____ Tevfik futil și Haldun Ozbek de către același D__ C__________ ( situație ce se manifestă, de altfel, și în. prezent).

Acționarii G____ S____ și T________ I___ au mai promovat o acțiune în anularea unei Hotărâri AGEA a societății G_____, invocând și cu acea ocazie aceleași chestiuni legate de nevaliditatea acelorași procuri emise de mandanții Moran Tevfik și Haldun Ozbek avocatului C__________ D__ pentru a-i reprezenta în adunările generale.

Cauza a făcut obiectul Dosarului nr. 12.XXXXXXXXXXXX, soluționat de către instanța de fond - Tribunalul C________, Secția Comercială, prin respingerea acțiunii ca nefondată ( Sentința civilă nr. 513/______________ ),apelul fiind respins de Curtea de Apel C________, Secția Comercială, prin Decizia civilă nr. 150/ ______________,care,la rândul său, a fost menținută în totalitate prin respingerea recursului acelorași doi de către înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a 11-a Civilă, prin Decizia nr. 3185/19.10.2011( depusă la fondul prezentei cauze ).

Prin urmare, Instanța Supremă a tranșat în mod irevocabil problema validității mandatului acordat de acționarii turci, prin procurile despre care am făcut vorbire (nr. 2956/06.11.2007, respectiv nr. xxxxx/20.07.2007), avocatului C__________ D__ și, drept consecință, a confirmat legalitatea votului astfel exprimat în cadrai tuturor adunărilor generale ale ________________ condițiile arătate.

Instanța de fond înlătură însă, efectul unor hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel C________ și mai apoi de înalta Curte de Casație și justiție, apreciind că " nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat fiind vorba de hotărâri AGEA distincte.

Chiar dacă dosarul de față, respectiv dosarul nr. 12.XXXXXXXXXXXX nu au același obiect, referindu-se la hotărâri ale AGEA adoptate în date diferite, instanța de fond pierde din vedere aspectul evident privitor la punerea în discuție, în cadrul ambelor cauze, a valabilității acelorași procure cele cu nr. 2956/06.11.2007, respectiv nr. xxxxx/20.07.2007, prin care C__________ D__ era mandatat de M_____ Tevfik și Haldun Ozbek în vederea reprezentării lor ca acționari la adunările generale ale G_____ SA!"

Privitor la considerentele potrivit cărora hotărârea AGEA din 29.08.2011 ar fi fost adoptată cu încălcarea și a disp. art. 125, al. 3 din Legea nr. 31/1990 rep. și modif. Recurenta susține că, procurile autentice acordate în anul 2007 avocatului C__________ D__ au fost depuse, încă de atunci, în original la sediul societății, fiind accesibile oricând, oricărui acționar al _____________________>

De asemenea, în toate procesele-verbale și în toate hotărârile A__ sau AGEA din iulie 2007 și pană în prezent, s-a făcut mențiunea procurilor deținute de av. Condulirnazi D__ din partea acționarilor majoritari turci.

În al treilea rând, din simpla lectorate a procesului verbal al ședinței din data de 29.08.2011, se observă faptul mențiunii exprese, cu număr și dată, a celor două procuri autentice acordate de Moran Teveik Lutfi, respectiv de Haldun Ozbek avocatului Condulirnazi D__.

Prin urmare, votul celor doi acționari majoritari turci a fost exprimat în mod valabil, prin reprezentare, în baza mandatului acordat prin procurile autentice sus-menționate, nefiind vorba de o exercitare a votului contrar legii ce protejează interesele acționarilor reprezentați.

În drept: disp. art. 299, 304 1 Cod Procedură Civilă, Legea nr. 31/1990 rep. și modificată.

Analizând legalitatea sentinței recurate din prisma criticilor formulate Curtea apreciază nefundat recursul pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 125 din lege, „(1) Acționarii pot participa și vota în adunarea generală prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare generală.

(2) Acționarii care nu au capacitate de exercițiu, precum și persoanele juridice pot fi reprezentați/reprezentate prin reprezentanții lor legali care, la rândul lor, pot da altor persoane împuternicire pentru respectiva adunare generală.

(3) Procurile vor fi depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de actul constitutiv, sub sancțiunea pierderii exercițiului dreptului de vot în acea adunare. Procurile vor fi reținute de societate, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal.”

Acest text este situat în Secțiunea a II-a – Despre adunările generale – a Capitolului 4 – Societățile pe acțiuni – al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare,iar din modul de redactare rezulta că intenția legiuitorului a fost de a sancționa cu nulitatea hotărârile A__ in care mandatul acordat de către acționari nu respecta regula specialității.

În deplină concordanță cu libertatea contractuală,orice acționar poate fi reprezentat de o persoană fizica, acționar sau nu, pentru a se realiza o reprezentare conformă cu mandatul primit ceea ce presupune exercițiul dreptului de vot. Însă, mandatul încredințat unui terț este limitat doar la o anumită adunare generală și nu la mai multe sau la oricare.

Câtă vreme, în cazul societăților pe acțiuni, se prevede posibilitatea de a participa si vota in adunare numai in baza unei împuterniciri acordate special pentru respectiva adunare rezulta ca nerespectarea dispozițiilor art. 125 alin. 5 din lege atrage nulitatea hotărârii.

In cauza, din procesul verbal al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din data de 29.08.2011 rezultă că reclamanții S____ G____ si I___ Toanchina, acționari la _______________ cate un procent de 24,5%fiecare, au contestat legalitatea mandatului acordat lui Condulimaz D__ de către acționarul Moran Tevfik si acționarul Ozbek Haldun.

Mandatarul a precizat ca acționează in baza mandatelor acordate in anul 2007 procesul verbal nefăcând nicio alta mențiune referitoare la conținutul mandatului si limitele acestuia.

Procurile autentificate depuse la dosar fac dovada unor mandate generale acordate pentru reprezentarea acționarilor – mandanti - la toate adunările generale si extraordinare pentru a vota si susține orice aspect in conformitate cu interesele celor doi acționari pe care mandatarul îi reprezintă.

Ori, niciuna din cele doua procuri nu respecta dispozițiile art.125 din Legea 31/1990 in sensul ca nu a fost acordata pentru A__ nr.10 din 29.08.2011ci, este un mandat acordat nelimitat ceea ce,contravine textului menționat.

Din perspectiva dispozițiilor art.125 din Legea 31/1990 criticile recurentei apar in contradicție cu norma legala care, stabilește întinderea dreptului de reprezentare numai pentru o adunare generala si nu nelimitat ca in situația în speța.

Împrejurarea ca anterior acestei hotărâri au mai avut loc alte adunări extraordinare unde cei doi acționari au fost reprezentați prin aceleași procuri nu reprezintă un aspect care sa acopere nelegalitatea hotărârii adoptata in aceste condiții. Nulitatea nu poate fi confirmata nici ulterior atât timp cât textul prevede, imperativ, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru valabilitatea hotărârii la momentul adoptării iar aceste dispoziții legale au fost încălcate.

Prin urmare, instanța apreciază că prin procurile generale depuse la dosarul primei instanțe s-a acordat reprezentantului convențional un mandat general iar,absența limitării adunării pentru care reprezentantul a fost împuternicit a vota pentru acționarii absenți atrage nelegalitatea hotărârii adoptate.

Aceeași sancțiune intervine și pentru încălcarea termenului de depunere a procurii, consecința fiind cea a nelegalității hotărârii adoptate cu luarea în considerare a acestei procuri, dat fiind faptul că în lipsa acesteia cvorumul nu ar fi fost întrunit.

Astfel, sancțiunea nerespectării acestui termen sau a lipsei procurii este cea a pierderii exercițiului dreptului de vot in respectiva adunare iar în absența votului exprimat de către acționarii Moran Tevfik si Ozbek Haldun, prin mandatar, cvorumul nu a fost întrunit iar hotărârea este nelegală și sub acest aspect.

Prin urmare, în raport de caracterul imperativ al normei care sancționează neregularitățile votului exprimat prin reprezentare, Curtea reține că hotărârea din data de 29.08.2011a A__ a _________________ nelegală prima instanță soluționând în mod judicios cauza.

De asemenea, nici împrejurarea că asupra legalității mandatului a statuat ICCJ prin decizia pronunțată într-o altă speță nu poate fi reținută. În considerentele deciziei 3185/19.10.2011 ICCJ se referă la conținutul procurilor și la depunerea acestora în termen precum și la respectarea dreptului de preemțiune. Decizia nu face referire la împrejurarea că mandatul nu a fost acordat pentru respectiva adunare generală astfel încât nu poate fi apreciată ca o problemă de drept dezlegată irevocabil de către ICCJ. Mai mult, în speța la care se referă recurenta s-a pus în discuție nelegalitatea unei alte hotărâri A__, pe alte motive iar decizia invocată nu se poate bucura de autoritate de lucru judecat.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, apreciind că nu sunt critici temeinice care să atragă modificarea sentinței recurate, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de pârâta ________________> cu sediul în C________, Incinta Port, Clădirea Romtrans, D___ 15, _________________________ C________, împotriva sentinței civile nr.28/16.01.2012 pronunțată de Tribunalul C________, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații reclamanți S____ G____, cu domiciliul în C________, _________________, ____________, ___________, județul C________, T________ I___, cu domiciliul în Năvodari, _____________, județul C________, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii A__, ca nefondat.