R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Cod operator de date cu caracter personal 3184

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILA Nr. 1218/A/2014

Ședința publică din data de 10 Decembrie 2014

Instanța constituita din:

PREȘEDINTE A___-M____ B______

Judecător M_____ T_____

Grefier R_____ B_____ M_______

Pe rol se află judecarea apelului formulat de apelantul M_______ I___ împotriva Sentinței civile nr. 2416/10.03.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____, privind și pe intimatul I____________ DE P______ JUDETEAN CLUJ, având ca obiect având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare nu se prezintă părțile.

Față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de 24.07.2014 prin serviciul de registratura al instanței intimatul a depus întâmpinare, în doua exemplare, din care un exemplar a fost comunicat apelantului.

Instanța, în temeiul art. 131 Noul cod de proc. civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, temeiul de drept fiind art. 95 pct. 2 din Noul cod de proc. civ., care prevede că Tribunalul judecă ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în prima instanță.

Totodată instanța constată că apelul este declarat în termenul legal, este motivat și a fost comunicat intimatului și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar.

INSTANȚA

Prin Sentința civilă nr. 2416/10.03.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____ s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul M_______ I___ în contradictoriu cu intimata I____________ DE P______ AL JUDETULUI CLUJ.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 01.11.2013, ora 15, petentul a fost sancționat contravențional, deoarece în timp ce a condus autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe strada Frunzișului înspre ________________ respectat semnificația indicatorului rutier „Acces interzis” și nici indicațiile polițistului, de a rămâne pe loc, astfel că s-a constatat încălcarea dispozițiilor art. 99 alin. 2 din Regulamentul pentru aplicarea O.U.G. nr. 195/2002, art. 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr. 195/2002 și s-a aplicat amenda în cuantum de 480 lei.

Instanța de fond a mai reținut că petentul a săvârșit contravenția în cauză, deoarece nu a făcut dovada contrară a stării de fapt consemnate în procesul verbal de contravenție deși sarcina probei îi revenea.

Împotriva Sentinței civile numărul 2416/10.03. 2014 a Judecătoriei Cluj-N_____ a declarat apel petentul M_______ I___, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale.

În motivarea apelului, s-a arătat că procesul verbal este lovit de nulitate absolută, în baza art 16 raportat la art. 17 din OG 2/2001, respectiv agentul constatator nu și-a respectat obligația de a încadra în textul de lege contravenția reținuta, de a face o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau a inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor.

Procesul verbal este lovit de nulitate absolută deoarece a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001 care arată ce elemente trebuie să cuprindă în mod obligatoriu actul prin care se stabilește și se sancționeze contravenția.

Sintagma descrierea situației de fapt precum și a locului în concret unde a fost săvârșită contravenția trebuie interpretată în sensul că se referă la articolul de lege și la actul normativ care impune în sarcina cetățeanului o anumită conduită.

Textele indicate de către agentul constatator în procesul verbal de contravenție nu se circumscriu faptelor reținute și descrise în starea de fapt.

Sancțiunea complementară privind numărul de puncte amenda acordate și a punctelor de penalizare este complet eronata.

Procesul verbal este lovit și de nulitate relativă, având în vedere aspecte de nelegalitate și netemeinicie.

În mod injust, instanța de fond a apreciat că din probele administrate, petentul nu a demonstrat netemeinicia procesului verbal, acest aspect nici nu putea să fie reținut de instanța de fond deoarece aceasta a rămas în pronunțare fără a mai administra nicio proba solicitată de către petent, soluționand cauza la primul și singurul termen de judecată.

S-a reținut în sarcina petentului că a condus un autoturism dinspre ______________________________ Govora și nu a respectat semnificația indicatorului acces interzis precum și faptul că nu s-a respectat invitația polițistului de a rămâne pe loc. Aceste aspecte sunt contestate de catre petent.

În ceea ce privește motivele de nulitate relativă, se arată că starea de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal nu este cea reală, petentul circulând regulamentar.

Mai arată petentul, că nu era în sarcina sa să-și dovedească nevinovăția, având în vedere asimilarea procedurii contravenționale cu procedura penală. Prin urmare sarcina probei revenea agentului constatator.

În plus, mai arată petentul că nu este consemnată ocupația și locul de muncă al contravenientului, nu este indicat locul exact unde a fost săvârșită contravenția și nu este indicat cu precizie actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 din Noul Cod de procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată în apel, intimatul IPJ Cluj a solicitat respingerea apelului.

Analizând apelul declarat, în raport cu dispozițiile art 466 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, tribunalul apreciază că acesta este nefondat.

Astfel, la fel ca și prima instanță, Tribunalul nu împărtășește punctul de vedere al petentului referitor la existența unor motive de nulitate absoluta sau nulitate relativă a procesului verbal de contravenție.

Astfel, este real ca agentul constatator a consemnat o încadrare legislativă greșită a contravenției, în speță fiind vorba de OUG 195 /2002 și nu de Regulamentul de aplicare a ordonanței menționate. De asemenea, încadrarea în textul de lege concret a fost greșită de către agentul constatator.

Atâta timp însă cât fapta a fost individualizată potrivit procesului verbal, în cauză nu se poate constata un motiv de nulitate absolută, o simpla eroare materială neputandu-se circumscrie unui motiv de nulitate absolută.

Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG 2 / 2001, procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

După cum se poate constata, lipsa mențiunii actului normativ nu se înscrie între motivele de nulitate absoluta, prin urmare poate fi vorba doar de o nulitate relativă pentru care trebuie dovedită o vătămare.

Nu se poate interpreta că lipsa indicării corecte a actului normativ echivalează cu lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită .

Cert este că faptele săvârșite de către petent, astfel cum au fost aceastea descrise în procesul verbal, de pătrundere pe o stradă cu acces interzis și de nerespectare a indicațiilor agentului de poliție sunt prevăzută de lege ca fiind contravenții, sancționându-se potrivit dispozițiilor legale, atât cu amendă contravențională cât și cu pedeapsa complementară a suspendării dreptului de a conduce, respectiv doar cu amendă.

Nu corespunde realității afirmația petentului în sensul că fapta nu a fost în mod corect descrisă, astfel încât să poată permite încadrarea într-unul din textele legale contravenționale.

S-a consemnat în mod clar în procesul verbal că petentul a condus autoturismul său pe _________________________________ Govora, fără să respecte semnificația indicatorului acces interzis. De asemenea nu a respectat nici indicația agentului de poliție de a rămâne pe loc.

Tribunalul apreciază că această descriere se circumscrie cerințelor legale de descriere a faptelor contravenționale,iar sancțiunile aplicate au fost între limitele prevăzute în concret pentru faptele săvârșite, astfel nu poate exista o vătămare.

Cu privire la celelalte susțineri referitoare la lipsa mențiunilor privind ocupația, locul de munca, la fel ca și prima instanță tribunalul reține că aceste omisiuni nu sunt de natură să atragă nulitatea procesului verbal de contravenție, decât în măsura în care se dovedește și de această dată existența unei vătămări.

O atare vătămare însă nu a fost justificată în cauză.

Cu privire la forța probantă a procesului verbal, tribunalul reține că fapta petentului a fost constatată cu propriile simțuri de agentul constatator, astfel încât actul de sancționare și constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face dovada până la proba contrară.

Cu privire la sarcina probei, tribunalul apreciază că aceasta revine petentului și nu agentului constatator.

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, la fel ca și orice alt act administrativ.

O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.

După cum a reținut și CEDO, în cauza Salabiaku contra Franței și Pham Hoang contra Franței, prezumțiile de fapt si de drept sunt compatibile cu art. 6 din Convenție, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de a fi utilizate în limite rezonabile, care să țină seama de importanța mizei, precum și de garantarea dreptului la apărare, de a nu opera automat, de a nu fi absolute, iar cel din defavoarea căruia operează acestea, contestatorul, să aibă la îndemână mijloace variate pentru a putea dovedi faptul că sunt neîntemeiate.

Raportat la aceste condiții se observă că prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucura procesul verbal de contravenție, potrivit legislației românești, este perfect compatibilă cu art. 6 din Convenție, întrucât natura prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție este relativă, putând fi răsturnată prin mijloace de probă prevăzute de lege, asigurându-se în acest fel respectarea dreptului la apărare al contravenientului.

De altfel cu privire la certitudinea săvârșirii faptelor, tribunalul reține că în momentul constatării săvârșirii contravențiilor, petentul nu a negat săvârșirea acestora, potrivit procesului verbal petentul fiind nemulțumit doar de suspendarea dreptului de a conduce, nefăcându-se mențiuni despre nerecunoașterea faptei.

În această situație este îndoielnica susținerea petentului din fața instanțelor de judecată în sensul că a condus regulamentar.

Pe de altă parte, instanța reține că petentul nu a formulat argumente convingătoare pentru împrejurarea că agentul constatator l-ar fi orit fără motiv, atâta timp cât circula regulamentar.

Pentru motivele arătate, în baza art 480 din Noul Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul declarat, menținând în întregime dispozițiile sentinței atacate.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul M_______ I___, cu domiciliul procesual ales în Cluj-N_____, ________________. 14, _______________ în contradictoriu cu intimata I____________ DE P______ AL JUDETULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N_____, __________________, jud. Cluj împotriva Sentinței civile nr. 2416/10.03.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____, pe care o menține în întregime.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2014.

Președinte, A___-M____ B______		Judecător, M_____ T_____
	Grefier, R_____ B_____ M_______

Red.MT/tehn.MG

4 ex. 3.03.15

Jud. fond C_____ C_____