R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA I CIVILĂ -

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 1151

Ședința publică din data de 16 septembrie 2015

Președinte - M_____ I______ G____

Judecător - V_______ G_______

Grefier - G_______ C_______

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de reclamanții M___ M. I__, cu domiciliul în Ploiești, ______________________. 27A, _______________, _______________________ și T____ V_____, cu domiciliul în _________________________, _____________________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 815 pronunțată la 30 martie 2015 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta _____________________ (fostă ___________________ xxxxxxxx, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, cu sediul în București, ______________________ D_________ nr. 14, sector 1, prin administrator special M____ L____-C_________.

Apel scutit de taxă de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții reclamanți M___ M. I__ și T____ V_____ lipsă fiind intimata pârâtă _____________________.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că apelul este la primul termen de judecată, după care:

Apelantul reclamant M___ I__ depune la dosar copia sentinței civile nr.923/8.04.2015 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX de Tribunalul Prahova și se legitimează cu CI ________ nr.xxxxxx eliberată de SPCLEP Ploiești la 13.07.2007, CNP xxxxxxxxxxxxx și apelantul reclamant T____ V_____ se legitimează cu CI ________ nr.xxxxxx eliberată de SPCLEP Băicoi la 04.05.2009, CNP xxxxxxxxxxxxx.

Apelantul reclamant M___ I__, având cuvântul, arată că renunță la cererea de chemare în judecată formulată la data de 3 iulie 2014 și solicită admiterea apelului și anularea sentinței Tribunalului Prahova prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată.

La rândul său apelantul reclamant T____ V_____, având cuvântul, arată că renunță la cererea de chemare în judecată formulată la data de 3 iulie 2014 și solicită admiterea apelului și anularea sentinței Tribunalului Prahova.

Curtea ia act de cererea de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată formulată de apelanții reclamanți M___ M. I__ și T____ V_____ la data de 3.07.2015 și rămâne în pronunțare asupra apelului.

C U R T E A ,

Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanții M___ M. I__ și T____ V_____ au chemat în judecata pe pârâta _____________________, pentru a se constata că, în calitate de salariați ai acesteia au lucrat efectiv 100% din programul de lucru în secții cuprinse în grupa a II a de muncă, urmând a fi obligată pârâta să elibereze adeverințe în acest sens.

În fapt, au arătat reclamanții că au avut calitatea de salariați ai societății pârâte în funcția de strungari, activitatea s-a desfășurat în condiții grele de muncă, fiindu-le aplicabile astfel prevederile Ord. 50/1990.

In drept, reclamanții au invocat disp. Ord. 50/1990, Ord. 100/1990, Ord. 125/1990 și Legea 19/2000 și au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, pe considerentul că activitatea reclamanților s-a desfășurat în condiții normale de lucru.

In drept, pârâta a invocat prevederile art. 205 și urm. Cod.proc.civ, solicitând în temeiul disp. art. 223 alin.3 din NCPC judecarea cauzei și în lipsă și a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, reclamanților le-a fost încuviințată și proba cu expertiză de specialitate, însă aceștia nu au înțeles să achite onorariul dispus în sarcina lor, iar instanța i-a decăzut din proba cu expertiză, astfel cum s-a reținut în partea introductivă a prezentei hotărâri.

După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr.815 din 30.03.2015 a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Prahova a reținut că, potrivit alin. l pct. 1 din Ordinul nr.50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 1, iar potrivit pct. 2 al aceluiași ordin în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2.

La punctul 3 din același ordin se prevăd următoarele: „Beneficiază de încadrarea în grupele I și a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personalul de întreținere și reparații, CTC, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă și activități prevăzute în anexele 1 și 2".

În conformitate cu pct. 6, nominalizarea personalului care se încadrează în grupa I și a II-a de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere, ținând seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoana respectivă (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică și nervoasă, risc deosebit de explozii, incendii etc.).

Încadrarea în grupa I și a II-a se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50% din programul de lucru, iar pentru grupa a II a, cel puțin 70% din programul de lucru, conform pct. 7 din ordin.

Reclamanții au fost salariații pârâtei în funcția de strungari, reclamantul M___ M. I__ în perioada 1975-1989, iar reclamantul T____ V_____ în perioada 1975-1997, conform înscrierilor din carnetele de muncă ale acestora.

Pârâta a arătat că activitatea reclamanților s-a desfășurat în cadrul unui punct de lucru din municipiul Ploiești unde condițiile de lucru erau normale, anexând totodată Decizia 286/1997 care înlocuiește Decizia nr. 1621/1990 privind lista locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite, care se încadrează în grupele I și a II a de muncă.

Cum reclamanții nu au înțeles să achite onorariul în sarcina acestora de plată în vederea efectuării expertizei de specialitate dispusă în cauză, susținerile acestora din cuprinsul cererii de chemare în judecată au fost analizate strict prin raportare la înscrisurile existente la dosarul cauzei.

Astfel, tribunalul a constatat că reclamanții, în perioada în care au desfășurat activitate în cadrul pârâtei au realizat sarcinile de serviciu în condiții normale de lucru, activitățile desfășurate neregăsindu-se în categoriile nominalizate beneficiare de grupe superioare de muncă.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei s-a stabilit că nu rezultă că reclamanții sunt îndreptățiți să li se recunoască grupa superioară de muncă, singura probă concludentă în acest sens fiind expertiza de specialitate pe care ei nu au înțeles însă să o achite.

Totodată, tribunalul a reținut că partenerii sociali, pârâta și reprezentanții salariaților, au nominalizat categoriile beneficiare ale grupelor superioare de muncă, astfel că instanța a avut în vedere și împrejurarea că nu se poate nesocoti voința acestora, precum și cea a legiuitorului de a nu acorda beneficiul grupelor superioare de muncă decât anumitor activități și locuri de muncă (implicit și a celor nenominalizate care se desfășurau efectiv în condiții grele) și, astfel, de a nu extinde beneficiul grupelor pentru activități din alte domenii, fără a exista probe temeinice în acest sens.

Așadar, s-a concluzionat că activitatea zilnică desfășurată de către reclamanți nu îndeplinește condițiile prevăzute de Ordinul 50/1990, anexa 2, pentru încadrarea în grupa a II a de muncă, aceștia desfășurând activitate în condiții normale de muncă.

Având în vedere lipsa oricăror documente în probarea susținerilor reclamanților și în baza textele de lege mai sus arătate, tribunalul a respins, ca neîntemeiată acțiunea, nefiind îndeplinite condițiile impuse de Ordinul nr. 50/1990, anexa 2 pentru încadrarea în grupa a II a de muncă.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții M___ M. I__ și T____ V_____, criticând-o pentru nelegalitate.

În fapt, apelanții au arătat că au formulat acțiune prin care au solicitat în contradictoriu cu _____________________ să se constate că în calitate de salariați ai acestei societăți au lucrat efectiv 100/% din programul de lucru în secții cuprinse în grupa a II a de muncă fiindu-le aplicabile prevederile Ordinului nr. 50/1990. Acțiunea introdusa a format obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX, care prin sentința pronunțată la data de 8.04.2015 a admis acțiunea introductivă, urmare a probatoriului administrat în cauza cu expertiză și înscrisuri.

Dintr-o eroare, probabil a grefei Tribunalului Prahova, s-a format și prezentul dosar, în care apelanții nu s-au prezentat, nu au fost în situația de a invoca excepția de litispendență, nu au solicitat probatorii. De altfel, prin sentința apelată se reține faptul că au fost decăzuți din proba cu expertiză întrucât nu au achitat onorariul de expert, întrucât, așa cum au mai menționat, nu au avut cunoștința de acest al doilea dosar.

Întrucât nu au introdus două acțiuni pe rolul instanței, apelanții au solicitat admiterea prezentului apel și pe cale de consecință anularea sentinței apelate.

Deși legal citată cu această mențiune, intimata pârâta _____________________, nu a formulat întâmpinare cu privire la apelul declarat în prezenta cauză.

La termenul din 16.09.2015 reclamanții , prezenți în instanță, au învederat că renunță la judecata acțiunii introductive, solicitând instanței să ia act de manifestarea lor de voință exprimată în acest sens.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată următoarele:

Conform art. 406 din NCPC reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.

În alin. 5 al aceluiași text se menționează că atunci când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.

În literatura de specialitate s-a menționat că reclamantul fiind cel care a inițiat demersul judiciar, este firesc să aibă dreptul de a renunța la judecată, fără vreo obligație de a justifica în vreun fel manifestarea sa de voință și fără vreo constrângere de ordin temporal în privința acesteia.

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâta _____________________, să se constate că, în calitate de salariați ai acesteia au lucrat efectiv 100% din programul de lucru în secții cuprinse în grupa a II a de muncă, urmând a fi obligată pârâta să elibereze adeverințe în acest sens.

În faza procesuală a apelului, la termenul din 16.09.2015 , reclamanții, prezenți în instanță, au învederat că renunță la judecata acțiunii introductive.

Având în vedere că cererea de renunțare la judecată formulată de reclamanți este un act unilateral de dispoziție prin care aceștia și-au manifestat expres voința de a se desista de judecată, instanța în limitele principiului disponibilității, care guvernează desfășurarea procesului civil, urmează să dea eficiență juridică acestui act.

În atare context, în baza art. 406 alin.5 coroborat cu art. 480 NCPC Curtea va admite apelul declarat de reclamanți, va anula în tot sentința și va lua act de renunțarea reclamanților la judecarea cererii de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul formulat de reclamanții M___ M. I__, cu domiciliul în Ploiești, ______________________. 27A, _______________, _______________________ și T____ V_____, cu domiciliul în _________________________, _____________________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 815 pronunțată la 30 martie 2015 de

Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta _____________________ (fostă ___________________ xxxxxxxx, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, cu sediul în București, ______________________ D_________ nr. 14, sector 1, prin administrator special M____ L____-C_________.

Anulează în tot sentința și ia act de renunțarea reclamanților la judecarea cererii de chemare în judecată, conform art. 406 al. 5 NCPC.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Ploiești.

Pronunțată în ședință publică azi, 16 septembrie 2015.

Președinte, Judecător,

M_____ I______ G____ V_______ G_______

Grefier,

G_______ C_______

Red.V.G.

Tehnored.G.C.

5 ex./21.09.2015

dosar fond nr. XXXXXXXXXXXXX Tribunal Prahova

j.f. G_______ D______

operator de date cu caracter personal,

nr. notificare 3120