R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr.1658/A Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 4 decembrie 2015

Completul constituit din:

Președinte – D______ E____ U__ – judecător

Judecător – A_____ T______ V________

Grefier – C______ C_____ I___

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta intimată C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN împotriva Sentinței civile nr.2833/16.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în contradictoriu cu intimatul petent B______ I__, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data 27 noiembrie 2015, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 4 decembrie 2015.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față constată că prin Sentința civilă nr.2833/16.03.2015 a Judecătoriei B_____ a fost respinsă excepția tardivității formulării plângerii invocată de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a fost admisă excepția nulității absolute a procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/02.06.2014, a fost admisă plângerea formulată de petentul B______ I__ în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA și, în consecință, s-a dispus anularea procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/02.06.2014 și exonerarea petentului de plata sancțiunilor aplicate. Prin aceeași sentință, intimata a fost obligată la plata sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

La termenul din data de 02.03.2015 petentul a invocat excepția nulității procesului verbal în raport de Decizia nr.6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu ocazia soluționării recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.

În baza dispozițiilor art.237 alin.2 pct.1 coroborat cu dispozițiile art.248 din Codul de procedură civilă, instanța va soluționa cu prioritate excepțiile de fond sau de procedură care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe sau, după caz, cercetarea în fond a pricinii.

Deliberând cu prioritate asupra excepției tardivității formulării plângerii, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art.31 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată și modificată prin Legea nr.180/2002, potrivit cărora „împotriva procesului verbal de contravenție și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile da la data înmânării sau comunicării acestuia.”

Din cuprinsul dovezii de comunicare de la fila 27 din dosar judecătoria a reținut că procesul verbal _________ nr.xxxxxxx/02.06.2014 a fost comunicat persoanei sancționate contravențional la data de 20.06.2014,

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, instanța de fond a reținut că termenul de 15 zile prevăzut de art.31 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor în care putea fi contestat procesul verbal sancționator a început să curgă la data de 20.06.2014.

În condițiile în care petentului i-a fost comunicat procesul verbal la data de 20.06.2014, termenul de 15 zile urma să se împlinească la data de 05.07.2014, potrivit modului de calcul pe zile libere a termenelor, astfel cum este prevăzut de art.181 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă. Având în vedere faptul că termenul de 15 zile pentru depunerea plângerii contravenționale s-a împlinit la data de 05.07.2014, respectiv într-o zi de sâmbătă, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.181 alin.2 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează „.

Petentul a formulat prezenta plângere la data de 07.07.2014, astfel cum reiese din ștampila poștei aplicată pe plicul de la fila 6 dosar.

Având în vedere faptul că plângerea a fost depusă prin poștă, prima instanță a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.183 alin.1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen”.

Analizând data comunicării procesului verbal către petent, coroborată cu data depunerii prezentei plângeri la oficiul poștal, judecătoria a constatat că în cauză au fost respectate dispozițiile art.31 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în ceea ce privește termenul legal de formulare a plângerilor împotriva proceselor verbale contravenționale.

Pentru motivele mai sus menționate instanța de fond a apreciat excepția invocată ca fiind neîntemeiată și, în consecință, a respins-o.

Cu privire la excepția nulității absolute a procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/02.06.2014, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

În legătură cu această dispoziție legală, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, prin Decizia nr.6/2015, în sensul că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art.4 pct.1 - 4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art.8 alin.1 din OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.1 lit.a, alin.2 și 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

Având în vedere faptul că decizia mai sus menționată a fost pronunțată cu ocazia soluționării recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului în legătură cu interpretarea dispozițiilor art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul contravențiilor și ale Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, dezlegarea dată acestei probleme de drept este obligatorie pentru instanțele de judecată, potrivit dispozițiilor art.517 alin.4 din Codul de procedură civilă.

Din conținutul acestei decizii judecătoria a reținut că procesul verbal contestat poartă semnătura electronică a agentului constatator și a fost comunicat petentului în una din modalitățile prevăzute de art.27 din OG nr.2/2001 privind regimul contravențiilor. Prin urmare, procesul verbal contestat a fost comunicat petentului pe suport de hârtie.

În legătură cu această situație, respectiv procesul verbal de constatare a contravenției poartă o semnătură electronică și comunicarea către persoana sancționată contravențional a actului sancționator s-a făcut pe suport de hârtie, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că procesul verbal nu cuprinde semnătura agentului constatator, lipsă care atrage, în baza dispozițiilor art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul contravențiilor, nulitatea absolută a actului sancționator.

Prin urmare instanța de fond a apreciat ca întemeiată excepția nulității absolute a procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/02.06.2014, excepție invocată de către instanță din oficiu.

Pentru motivele mai sus menționate judecătoria a dispus admiterea acesteia și, în consecință, a admis plângerea formulată de petentul B______ I__ împotriva procesului verbal _________ nr. xxxxxxx/02.06.2014 în sensul că a dispus anularea acestuia și exonerarea de sancțiunile aplicate.

În baza dispozițiilor art.453 din Codul de procedură civilă prima instanță, reținând culpa procesuală a intimatului, l-a obligat și la plata sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, conform chitanței de la fila 9 iar 200 lei reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței de la fila 39.

Împotriva Sentinței civile nr.2833/16.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ a declarat apel intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN solicitând modificarea în parte a sentinței, în sensul exonerării sale de la plata cheltuielilor de judecată acordate în cauză.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta arată că intervenirea unui recurs în interesul legii, mecanism prevăzut pentru unificarea practicii divergente într-o anumită materie, nu poate atrage obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată. În continuare, apelanta arată că plângerea contravențională este o cerere de complexitate redusă, necesitând sub aspect juridic doar redactarea și susținerea acesteia în fața instanței, care este îndreptățită să aprecieze în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, față de mărimea pretențiilor și de complexitatea cauzei.

În drept au fost invocate dispozițiile art.466 din Codul de procedură civilă, OG nr.2/2001, OG nr.15/2002.

În apărare, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art.453 alin.1 din Codul de procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

În conformitate cu prevederile art.451 alin.1 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art.330 alin.3, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

A___.2 arată că instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.

Rezultă așadar, din textele legale mai sus evocate, că la baza obligației de plată a cheltuielilor de judecată se află culpa procesuală.

În speță, întrucât plângerea contravențională a fost admisă ca urmare constatării nulității absolute a procesului verbal de contravenție, apelanta este în culpă procesuală.

Decizia nr.6/2015 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate conduce la concluzia că apelanta nu se află în culpă procesuală.

Aceasta deoarece, la data intentării plângerii contravenționale și respectiv la data formulării întâmpinării, C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA cunoștea conținutul deciziei mai sus menționate precum și faptul că această decizie este obligatorie pentru instanțele de judecată, potrivit dispozițiilor art.517 alin.4 din Codul de procedură civilă.

Cu toate acestea, apelanta, deși avea la îndemână posibilitatea recunoașterii pretențiilor intimatului la primul termen de judecată cu consecința exonerării sale de la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu prevederile art.454 din Codul de procedură civilă, C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA s-a opus admiterii contestației.

În ce privește cuantumul onorariului avocațial, suma de 200 lei corespunde complexității cauzei dedusă judecății și activității desfășurată de avocat, neimpunându-se reducerea acestuia.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, văzând dispozițiile art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, Tribunalul va respinge apelul declarat de apelanta C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN împotriva Sentinței civile nr.2833/16.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____, pe care o va păstra ca fiind legală și temeinică.

În temeiul art.453 din Codul de procedură civilă, va respinge ca nedovedită cererea intimatului privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată solicitate în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge apelul declarat de apelanta C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN împotriva Sentinței civile nr.2833/16.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____, pe care o păstrează.

Respinge cererea intimatului privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 4 decembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D______ E____ U__ A_____ T______ V________

GREFIER,

C______ C_____ I___

Red.D.U./4.01.2016.

Tehnored. Cl.I./4.01.2016.

- 4 ex –

Jud. fond:L.M________.