Cod operator: xxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SATU M___
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 632/2015/_________________>
Ședința publică de la 03 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C_______ F____ M______
Judecător P____ M______
Grefier D_____ F______ U___
Pe rol fiind judecarea apelului în materia contencios administrativ și fiscal formulată de apelanta – reclamantă C______ (C_________ P___) C_____ D______, având domiciliul procesual ales la Coștaș, N____ și Asociații – Societate Civilă de Avocați la av. dr. C_____ F______ C_____ din Baroul A___, cu sediul secundar în Cluj N_____, ____________________, Aba Office, ________________, împotriva sentinței civile nr. 3802/10.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul - pârât I____________ Județean de Poliție Satu M___ - Poliția Municipiului Satu M___, cu sediul în Satu M___, __________________. 20, jud. Satu M___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție Legea 333/2003.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, lipsesc părțile.
Se constată că dezbaterea fondului a avut loc la data de 30.10.2015, când concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre,amânându-se pronunțarea la data de 03.11.2015.
TRIBUNALUL,
DELIBERÂND:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3802/10.10.2014 pronunțată în dosar cu nr. de mai sus, Judecătoria Satu M___ a respins plângerea la contravenție formulată de petenta C______ C_____ D______, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SATU M___ împotriva procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx/18.11.2008.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Așa cum relevă procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx întocmit la data de 18.11.2008 (depus de petent la fila 11 din dosar) pe seama petentei contraveniente C______ C_____ D______, în calitate de conducător de societate _________________, i se reține în sarcină fapta conform căreia la Punctul de lucru - magazin de comercializare vinuri, din Satu M___ __________________.13, nu a luat măsuri de asigurare a unei forme de pază a bunurilor prevăzute de lege prin sistem tehnic de alarmare împotriva efracției, în termenul stabilit, contravenție prevăzută și sancționată de prevederile art.60 lit.a, c, art.55 al.1 din Lg.333/2003, aplicându-i-se amenda în cuantum de 2000 lei.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost întocmit în lipsa petentului, lipsă suplinită prin semnarea acestuia, de un martor cu datele acestuia de identificare(B____ G____ R___).
Prin Nota-Raport încheiat în data de 09.01.2014 (fila 27 din dosar) agentul constatator descrie abaterea, consemnată de altfel în procesul verbal de constatare a contravenției.
Prin procesele verbale încheiate în data de 12.06.2008 (depuse la dosar filele 28-29), se atestă prelucrarea și instruirea de către agenții intimatului, pe seama conducătorul societății, (semnat de luare la cunoștință), a dispozițiilor Lg.333/2003 modificată și completată prin Lg.9/2007, privind necesitatea imperioasă de luare a măsurilor de asigurare a unei forme de pază a bunurilor prin sistem tehnic de alarmare împotriva efracției, în termenul stabilit de 30 de zile, punându-i-se în vedere consecințele neexecutării în termen a celor consemnate și dispuse.
Potrivit condicii de predare-primire corespondență (filele 30-31 din dosar), în data de 19.11.2008 (la o zi după încheierea procesului verbal de constatare a contravenției), intimatul face dovada comunicării, sub nr. C-68, a copiei procesului verbal de contravenție, către conducătorului de societate, care a confirmat primirea.
Nefiind confirmată achitarea amenzii în termen, anexat adresei nr.2992/15.01.2009 (fila 32 din dosar), pentru darea în debit, intimatul comunică Primăriei Cluj-N_____, procesul verbal împreună cu confirmarea de luare la cunoștință,
Petentul nu a administrat probe în susținerea plângerii formulate, ori conform disp.art.249 NCpc.,: ”cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.”
Așa fiind, instanța în baza prevederilor art.34 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificat prin Lg.182/2006, HG 1391/2006, OUG 195/2002 a respins plângerea conform dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta C______ C_____ D______ solicitând admiterea apelului, în principal schimbarea în tot a sentinței atacate și admiterea plângerii, respectiv anularea procesului verbal de contravenție iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea Avertismentului .
În motivarea căii de atac exercitate (filele 2-6) apelanta arată că a încheiat un contract de închiriere a unui spațiu comercial în Satu M___, situat pe ______________________________. 13. Menționează faptul că obiectul de activitate al societății era comercializarea de produse alcoolice, mai exact diferite sortimente de vinuri.
Contractul de închiriere mai sus menționat a fost încheiat pe o durată de 5 ani, începând cu luna decembrie a anului 2007. Datorită dificultăților financiare întâmpinate în prima jumătate a anului 2008, la data de 1 noiembrie a aceluiași an, a fost nevoită să închidă punctul de lucru situat în Satu M___.
Precizează că la data de 18.11.2008, la locația unde s-a desfășurat activitatea economică a societății, a avut loc un control al Poliției Municipiului Satu M___, ocazie cu care s-a întocmit un proces verbal de sancționare pentru neluarea măsurii de asigurare a spațiului cu un sistem de alarmă pentru asigurarea magazinului și a mărfurilor și i-a fost aplicată o amendă de 2.000 lei. Menționează apelanta faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în lipsa sa, datele de identificare ale acesteia fiind puse la dispoziția organelor legii de către proprietara spațiului închiriat.
Inițial, societatea apelantă arată că a procedat la asigurarea încuietorilor și ferestrelor, iluminarea zonei pe timp de noapte, iar amplasarea unui sistem profesional de alarmă fiind un obiectiv ce se impunea în momentul în care activitatea noastră lua amploare. De reținut este și faptul că peste noapte, în casa de marcat, nu rămâneau sume importante de bani și nici cantitatea de marfă din depozit nu era una înseninată, așadar nu puteam fi considerați o potențială țintă.
Datorită închiderii punctului de lucru, societatea apelantă nu a mai desfășurat niciun fel de activitate economică la momentul aplicării sancțiunii în respectiva locație. Astfel, se poate deduce vădita netemeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat la data de 18.11.2008. În consecință, este evident că măsura sancționatoare adoptată de organul constatator este una abuzivă, lucru care nu trebuie trecut cu vederea de instanța de judecată chemată să verifice și să aprecieze temeinicia și legalitatea actului încheiat.
A. Referitor la nulitatea procesului-verbal de constatate a contravenției pentru încălcarea dreptului la apărare, arată că una dintre garanțiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil este dreptul la apărare. Acesta este consacrat atât în prevederile Codul de procedură civilă, ale Cod de procedură penală, dar și în art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și în art. 41 alin. 2 lit. a) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Or, o condiție sine qua non pentru concretizarea acestui drept este aceea ca cel acuzat de săvârșirea contravenției să aibă asigurată exercitarea dreptului la apărare înainte de luarea măsurii de aplicare a sancțiunii contravenționale. În acest sens, art. 41 alin. 1 și 2 lit.a) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene statuează:
"(1) Orice persoană are dreptul de a benefica, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.
A___.(2): Acest drept include în principal:
a) dreptul oricărei persoane de a fi, ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere".
De asemenea, art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 prevede în mod imperativ următoarea procedură: „în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului verbal".
În lumina acestor dispoziții normative, apelanta consideră că era absolut necesară audierea sa prealabilă. Aceasta cu atât mai mult cu cât procesul-verbal a fost încheiat în lipsa ei și adus la cunoștința acesteia după aproximativ 5 ani, la data de 3.12.2013, iar acest lucru doar în urma a 3 cereri adresate Direcției Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Cluj-N_____ prin care a solicitat comunicarea procesului verbal.
În sprijinul solicitării sale de respectare a dreptului la apărare, apelanta înțelege să invoce și jurisprudența europeană relevantă a Curții de Justiție Europene: hotărârea din decembrie 2008, afacerea C-349/07, Soprope - Organizacoes de Calcado Lda c. Fazenda Publica, cu participarea Ministerio Publico.
Astfel, așa cum subliniau judecătorii europeni în hotărârea amintită, rezultă din jurisprudența Curții că principiul respectării dreptului la apărare impune ca orice persoană împotriva căreia se intenționează să se adopte o decizie care îi cauzează prejudicii să fie în măsură să își expună în mod util punctul de vedere.
Regula potrivit căreia destinatarul unei decizii cauzatoare de prejudicii trebuie să aibă posibilitatea să își susțină observațiile înainte de adoptarea deciziei are drept scop ca autoritatea competentă să poată să țină cont în mod util de ansamblul elementelor relevante. Pentru a asigura o protecție efectivă a persoanei sau a întreprinderii vizate, aceasta are ca obiect, printre altele, ca persoana sau întreprinderea respectivă să poată corecta o eroare sau să invoce anumite elemente privind situația lor personală pentru ca decizia să fie adoptată, să nu fie adoptată sau să aibă un anumit conținut.
În aceste condiții, pentru a se putea considera că beneficiarul acestui drept are posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în mod util, respectarea dreptului la apărare presupune ca administrația să ia cunoștință, cu toată atenția necesară, de observațiile persoanei sau ale întreprinderii vizate, fapt ce nu s-a petrecut în speța de față.
Precizează că o altă hotărârea de referință în care a fost sancționată nerespectarea dreptului la apărare este hotărârea pronunțată la data de 25 octombrie 2011 în afacerea C 109/10 P, Solvay SA c. Comisia Europeană.
Curtea a sancționat Comisia Europeană pentru faptul că nu a procedat la audierea unei întreprinderi anterior emiterii unei decizii privitoare la această întreprindere. Astfel, apelanta consideră că următoarele considerații ale instanței europene merită cu siguranță reținute:
- prima facie, nu trebuie ignorat faptul că dreptul la apărare se încadrează în drepturile fundamentale care fac parte integrantă din principiile generale de drept a căror respectare este asigurată de către Curte (Hotărârea din 7 ianuarie 2004, Aalborg Portland și alții/Comisia, C 204/00 P, C 205/00 P, C 211/00 P, C 213/00 P, C 217/00 P și C 219/00 P R__, p. 1123, punctul 64).
- secunda facie, respectarea dreptului la apărare în cadrul unei proceduri desfășurate în fața Comisiei având ca obiect aplicarea în privința unei întreprinderi a unei amenzi pentru încălcarea normelor de concurență impune ca întreprinderii în cauză să i se fi oferit posibilitatea să își prezinte în mod eficient punctul de vedere asupra caracterului veridic și pertinent al faptelor și circumstanțelor invocate, precum și asupra înscrisurilor reținute de Comisie în susținerea afirmației sale privind existența unei încălcări a tratatului (a se vedea Hotărârea Aalborg Portland și alții/Comisia, citată anterior, punctul 66). Aceste drepturi sunt prevăzute la art. 41 alin. (2) lit. (a) și (b) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Respectarea dreptului ei de a-și exprima obiecțiunile la procesul-verbal de constatare a contravenției, apelanta arată că se impunea cu atât mai mult cu cât aceasta nu a fost prezentă la locația supusă controlului în momentul încheierii respectivului proces-verbal. Mai mult, apelanta apreciază că încheierea procesului-verbal de contravenție în lipsă reprezintă o situație de excepție, care trebuie motivată ca atare. Astfel, contravenientului trebuie să i se ofere cadrul pentru a-și asigura apărarea înainte de încheierea procesului-verbal, și numai în cazuri excepționale se va trece peste această procedură prealabilă. Constată însă, că în prezenta speță, nu a survenit niciun motiv pentru care agentul constatator să fie împiedicat la a convoca contravenienta la sediul Poliției Municipiului Satu M___ pentru a i se respecta acest drept.
Soluția nulității procesului-verbal este una conformă și cu obligațiile ce revin Statului Român, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului (art. 6) și a jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea pronunțată în cauza Artico c. Italia) de a asigura o exercitare efectivă a dreptului la apărare Or, în condițiile în care agentul constatator nu ar fi obligat să țină cont de obiecțiunile prezumtivului contravenient și să le consemneze în procesul-verbal, administrând în același, timp și probele în favoarea contravenientului, este evident faptul că dreptul la apărare ar deveni în realitate un drept iluzoriu. Mai mult, posibilitatea formulării apărărilor în fața instanței de judecată nu este suficientă pentru a asigura garantarea efectivă a dreptului la apărare.
În strânsă legătură cu nerespectarea dreptului său la apărare, este și încălcarea de către organul legii a art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, care prevede faptul că în situația în care contravenientul nu se află de față, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări. Așadar, nulitatea procesului-verbal se impune și ca urmare a faptului că agentul constatator a omis să menționeze motivul pentru care procesul-verbal este lipsit de semnătura sa.
Așadar, apelanta arată că se poate conchide în baza celor prezentate mai sus, că i s-a încălcat dreptul la apărare prin neacordarea șansei de a formula obiecțiuni la procesul-verbal de contravenție.
B. Cu privire la nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției pentru încălcarea dreptului de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor, apelanta arată următoarele:
Art.27 din O.G. nr.2/2001 precizează că orice proces-verbal trebuie comunicat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Comunicarea prin publicitate (afișare) este în mod evident subsidiară și este rezervată pentru acele ipoteze în care nu s-a reușit comunicarea directă. O asemenea interpretare rezultă inclusiv din interpretarea art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, care impune aducerea la cunoștința particularului a oricărei decizii cauzatoare de prejudicii și chiar audierea lui anterior emiterii acestei decizii. Această exigență n-ar fi respectată în condițiile în care s-ar permite organului constatator să facă această comunicare prin publicitate, evitând comunicarea directă și accentuând prejudiciul cauzat contribuabilului, cu atât mai mult în situația în care informațiile necesare pentru realizarea comunicării erau cunoscute organului constatator.
Această interpretare a fost reținută și de Curtea Constituțională, care a reținut prin Decizia nr. 536/2011 că dispozițiile art. 44 alin (3) Cod de procedură fiscală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art.44 alin.(2) lit.a)-d) din aceeași ordonanță. Apreciază că această soluție este aplicabilă, mutatis mutandis, și în ceea ce privește art. 27 din O.G. nr. 2/2001.
Mai mult, art. 26 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 prevede că în cazul în care contravenientul nu este prezent, comunicarea procesului-verbal, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii. Astfel, chiar textul de lege instituie comunicarea ca singura modalitate de aducere la cunoștință a procesului-verbal contravenientului absent la momentul încheierii acestui act aducător de prejudicii.
Totodată, art. 25 din O.G. nr. 2/2001 stipulează următoarele: (1) Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate.
(2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
(3) În situația în care contravenientul a fost sancționat cu amendă, precum și dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica și înștiințarea de plată. în înștiințarea de plată se va face mențiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituțiile abilitate să o încaseze, potrivit legislației în vigoare și, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită.
Astfel, așa cum rezultă din interpretarea art. 25 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal trebuia comunicat în termen de o lună de la data întocmirii, lucru care nu s-a întâmplat în prezenta speță, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției fiind întocmit la data de 18.11.2008 și comunicat ei, arată apelanta, la data de 3.12.2013, adică după mai bine de 5 ani din momentul întocmirii acestuia.
Aceste prevederi coroborate cu alin. (1) al art. 14 din O.G. nr. 2/2001, care precizează că "Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii", conduc la ideea că în prezenta speță, suntem într-o evidentă ipoteză de prescripție a executării amenzii. Având în vedere că în conformitate cu textul art. 706 alin (2) Cod procedură civilă "Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie", se poate afirma că, în speța de față, orice drept de executare silită ce are la bază procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din 18.11.2008 este prescris, dat fiind faptul că procesul-verbal nu a fost comunicat în termenul legal.
În sprijinul susținerilor sale apelanta înțelege să prezinte jurisprudența instanțelor, care îi confirmă punctul de vedere. Prin Sentința civilă nr. 3039 din 28.11.2008 a Judecătoriei Motru, instanța a admis plângerea contravențională a petentului, constatând ca prescrisă sancțiunea amenzii, deoarece intimata nu a făcut dovada comunicării procesului verbal în termenul legal ("în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001 instanța hotărăște asupra sancțiunii, ceea ce semnifică că instanța va verifica inclusiv faptul dacă această sancțiune poate fi executată, respectiv dacă nu a intervenit prescripția executării sancțiunii. În procedura contravențională, instanța nu verifică numai legalitatea și temeinicia procesului - verbal de contravenție, ci examinează, la cerere, în concret, dacă poate fi angajată răspunderea contravențională a persoanei și dacă există inclusiv vreun impediment de executare a sancțiunii. în cazul supus analizei, intimatul nu a făcut dovada comunicării procesului verbal petentului în termenul de o lună prevăzut de ort. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001. Având în vedere faptul că procesul verbal a fost încheiat la data de 03.06.2008 și nu a fost comunicat petentului, de la data încheierii acestuia fiind mai mult de cinci luni, instanța constată că intimatul nu a respectat obligația prevăzută de art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001.")
Judecătoria Orșova , prin sentința civilă nr. 406 din 30 mai 2012 a clarificat o speță în care starea de fapt este asemănătoare cu cea supusă atenției în prezentul dosar. Astfel, s-a reținut că "deși procesul verbal de contravenție a fost întocmit la data de 16 iulie 2011, petentul refuzând să semneze procesul verbal de contravenție, nu se face dovada că a fost și comunicat petentului, prin vreunul din modurile arătate în cuprinsul dispozițiilor art.27 din OG 2/2001. Potrivit acestor dispoziții comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, operațiunea de afișare consemnându-se într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor. Totuși, urmare a solicitărilor exprese ale petentului, intimata a comunicat acestuia procesul verbal de contravenție la data de 18.12.2011, așa cum reiese din conținutul adresei nr. xxxxxx/18.11.2011 emisă de IPJ M________, dată de la care curge pentru petent termenul de 15 zile de formulare a plângerii statuat de disp.art.31 din O.G. 2/2001. Față de această situație se apreciază că organul care a aplicat amenda nu a respectat cerințele impuse de textele de lege sus-menționate, comunicând după trecerea termenului de o lună procesul verbal de contravenție, sancțiunea ce intervine neputând fi aceea decât a prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale..."
În plus, art.25 din O.G. nr.2/2001 prevede în alin.(3) și necesitatea comunicării unei înștiințări de plată alături de procesul-verbal. Precizează apelanta că această înștiințare de plată nu i-a fost comunicată nici măcar la data de 3.12.2013, când a fost comunicat procesul-verbal de constatare a contravenției. Consideră că această omisiune reprezintă un motiv în plus pentru constatarea nulității procesului-verbal, datorită neîndeplinirii și a acestei condiții legale pentru valabilitate.
De asemenea, mai precizează apelanta că interpretarea instanței de fond prin care s-a reținut că s-a realizat comunicarea procesului-verbal către apelantă la data de 19.11.2008 în baza unor acte depuse în probațiune este greșită. Această probațiune menționată de către prima instanță nu dovedește comunicarea procesului-verbal către ea, ci doar înaintarea actului constatator de contravenție cu privire la aceasta către Primăria Municipiului Cluj-N_____ în vederea primirii în debit. Astfel, procesul verbal nu a fost recepționat de către apelantă iar semnătura existentă pe confirmarea de primire nu îi aparține.
C. Învederează că fapta care i se impută nu întrunește elementele constitutive ale unei contravenții.
Astfel, pentru existența unei fapte contravenționale este necesară îndeplinirea următoarelor elemente constitutive ale unei contravenții: subiect activ, subiect pasiv, latură obiectivă și latură subiectivă.
Precizează apelanta faptul că prin procesul verbal atacat a fost sancționată pentru comiterea faptei prevăzute de art.3 pct.3 din Legea 333/2003. Latura obiectivă presupune omisiunea ei de a lua măsurile de pază necesare pentru protecția unității. Consideră apelanta că sancționarea ei s-a efectuat în considerarea activității economice derulate la locația de pe ______________________________. 13, Satu M___. Însă, societatea economică și-a sistat orice fel de activitate economică începând cu data de 1.11.2008, astfel că la data controlului exercitat de Poliția Municipiului Satu M___, acel spațiu a încetat să mai fie folosit în scopuri comerciale, motiv pentru care nu se impunea luare măsurilor de pază prevăzute de Legea 333/2003. Nefiind nicio activitate economică, rezultă că nu existau mărfuri care să necesite pază, ceea ce duce la concluzia că nu se impunea luarea unor măsuri de asigurare a spațiului.
Mai mult, înainte de încetarea activității, s-au luat măsuri minime în ceea ce privește realizarea măsurilor de organizare și funcționare a pazei unității, precum prevede Legea 333/2003. Așadar, societatea apelantei îndeplinea cel puțin un criteriu impus de legiuitor prin enumerarea de măsuri care se pot lua în cazul în speță, cu toate că societatea nu mai avea activitate la momentul aplicării sancțiunii.
D. În subsidiar apelanta solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
În ipoteza indezirabilă în care s-ar trece peste argumentele invocate și redate în extenso anterior, apelanta consideră că sunt întrunite toate condițiile pentru a face aplicarea art.7 alin.3 din O.G. nr.2/2001, potrivit căruia "Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune". Prin urmare, raportat la fapta contravențională - deși aceasta nu îi este imputabilă – apelanta consideră că sancțiunea avertismentului este cea mai potrivită, sub aspectul gravității, amenda de 2.000 lei aplicată fiind mult prea aspră raportat la faptă.
În drept, invocă prevederile din O.G. nr. 2/2001 privitoare la regimul juridic al contravențiilor și prevederile Legii 333/2003, modificată și completată de Legea nr.9/2007, art.453 alin.1 Cod de procedură civilă.
Prin întâmpinare intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SATU M___ a solicitat respingerea apelului.
Analizând sentința civila atacată , prin prisma motivelor de apel invocate, cât și a dispozițiilor art.476 și 479 din Noul Cod proc.civ., Tribunalul reține următoarele:
În speță se impune analizarea cu prioritate a excepției tardivității formulării plângerii contravenționale, excepție invocată de către intimată prin întâmpinarea formulată în fața instanței de fond (fila 26) și implicit și/raportat la excepția prescripției sancțiunii amenzii contravenționale aplicate prin actul constatator supus analizei în prezenta speță , excepție invocată de petenta – apelantă .
Astfel, procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx a fost încheiat de către intimată la data de 18.11.2008 și contrar celor susținute de intimat și reținute de către instanța de fond nu a fost comunicat contravenientei în termenul de o lună .
Condicile de predare - primire corespondență depuse de către intimat nu fac dovada comunicării procesului verbal. Chiar intimatul prin adresa înaintată instanței de fond (fila 45) comunică faptul că în evidențele subunității nu se găsește documentul privind dovada comunicării procesului verbal.
Din înscrisurile la dosar rezultă comunicarea procesului verbal de contravenție către petentă doar în data de 03.12.2013 ca răspuns al solicitărilor acesteia.
Față de aspectele mai sus arătate, instanța de apel reține că intimatul nu a făcut dovada comunicării procesului verbal în termenul de o lună prevăzut de art.26 alin.3 din OG nr.2/2001 și, în consecință în temeiul art.14 alin.1 din OG nr.2/2001 care prevede „Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul – verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii” constată prescrisă executarea sancțiunii amnezii contravenționale aplicate apelantei - petente prin actul contestat.
A___.2 „Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.”
Pentru cele ce preced, instanța va admite apelul declarat de apelantă, va modifica în tot sentința apelată în sensul că va admite plângerea la contravenție formulată de petentă cu consecința anulării procesului verbal de contravenție atacat.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta–petentă C______ (căsătorită P___) C_____ D______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu dom. procedural ales în Cluj N_____, ___________________, Aba Office, etaj 1, jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata I____________ DE POLITIE AL JUDETULUI SATU M___, cu sediul în Satu M___, __________________.5/A, jud. Satu M___, cod fiscal nr.xxxxxxx, împotriva Sentinței civile nr.3802/10.10.2014, pronunțată de Judecătoria Satu M___, în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX, modifică în tot sentința apelată, în sensul că,
Admite plângerea la contravenție formulată de petenta C______ (căsătorită P___) C_____ D______ împotriva procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx/18.11.2008, încheiat de intimată.
Dispune anularea procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx/18.11.2008 și a sancțiunilor aplicate.
DEFINITIVĂ.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Noiembrie 2015.
Președinte, C_______ F____ M______ |
|
Judecător, P____ M______ |
|
Grefier, D_____ F______ U___ |
|
Red.P.M./24.11.2015.
Tehnored_VD /25.11.2015.
4 ex. – _____________.cu: C______ /căs.P___) C_____ D______, I____________ Jud.de Poliție Satu M___
Jud.fond: M____ T___