Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1091/2015

Ședința publică de la 20 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G_______ T_____

Judecător R_____ R___

Grefier M______ S______

Pe rol judecarea apelului civil declarat de către intimata P_______ mun. Călărași-prin Primar împotriva Sentinței civile nr.1426 din 12 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata petentă F_____ E____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV 6/10.02.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelanta intimată, consilier juridic A_____ S_____, în baza delegației de reprezentare din data de 20.10.2015, pe care o depune la dosar, iar pentru intimata petentă, avocat P_____ C______, în baza împuternicirii avocațiale nr.xxxxxx/16.10.2015, pe care o depune la dosar, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Reprezentanții părților, având cuvântul, pe rând învederează că nu au cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând judecarea cauzei.

Instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri.

Consilierul juridic, pentru apelanta intimată, având cuvântul solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, să se dispună modificarea în tot sentinței instanței de fond, în sensul respingerii plângerii formulată de intimatul reclamant și pe cale de consecință să se mențină procesul-verbal de sancționare dresat de către agenții constatatori ai primăriei pentru considerentele de fapt și de drept reținute în motivele de apel formulate.

Apărătorul intimatei petente, având cuvântul solicită respingerea apelului, să se constate că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.

Apreciază că motivele indicate în cererea de apel sunt nefondate.

În primul rând se critică aspectul că instanța de fond nu a apreciat în mod corespunzător acea critică pe care petenta a formulat-o în legătură cu identificarea imobilului și legat de acest prim motiv de apel se formulează cel de al doilea prin care se arată că instanța de fond în mod greșit a aplicat prevederile art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 și le-a coroborat cu cele ale art.194 C.proc.civ., art.194 care face parte din tabla de materii privind cererea de chemare în judecată dar care dă obligativitatea în mod general ca în cazul analizării cererilor privind imobilele toate imobilele trebuie identificate în mod corect prin adresă corectă, număr, stradă. Dacă nu există aceste elemente privind apartamentul, etajul atunci se identifică prin vecinătățile sale sau prin numerele cadastrale definitive sau provizorii.

Sub acest aspect, legat de primul motiv al neidentifcării în mod corect de către agenții constatatori ai imobilului pentru care s-a dresat infracțiunea și pentru care s-a propus măsura complementară a demolării acestui imobil, solicită a se avea în vedere întregul material probator din care rezultă că la 10 februarie 2015 când s-a dresat s-au mai dresat încă alte șapte pentru vecinii intimatei F_____ E____ care locuiesc pe _______________________________.4 din Călărași.

Fapta a fost relatată ca fiind săvârșită pe ______________________________.4 zona Pic ca și când ar spune agentul constatator că în zona Orizont din mun.Călărași s-a produs o contravenție dar, nu se știe pe dreapta, pe stânga, unde și ce s-a întâmplat.

Judecătorul fondului reține o situație foarte corectă și din punct de vedere fapt și din punct de vedere legal, respectiv că actul dresat de agenții constatatori ai primăriei este un act care prezintă vicii de fond.

În apel apelanta spune că această cauză nu a fost soluționată în mod corect numai prevalându-se instanța de fond de reținerea viciilor de formă și că nu a fost avut în vedere fondul cauzei, fondul cauzei a fost avut în vedere însă, el nu a mai fost cercetat în amânunt, față de aceste vicii de formă și în special de motivul de nulitate absolută invocat de intimata petentă, în sensul că nu are imobilul care trebuia să fie identificat, care i-a fost supus demolării întrucât nu a avut pavilion, scară, etaj, apartament.

Tot din materialul probator rezultă că din anul 1949 a fost înscris în cartea funciară, intimata petentă F_____ E____ nefiind edificatoarea imobilului, ea fiind un cumpărător de bună-credință care în luna octombrie 2014 cumpără de la antevânzătoarea D____ C_______ acest imobil. Deci în luna octombrie 2014 îl cumpără iar în luna februarie 2015 se află și această persoană alături de celelalte care au fost sancționate contravențional în zona Picului, ori intimata petentă nu este edificatoarea imobilului și sub acest aspect, judecătorul fondului reține în mod corect că nu poate fi sancționată o persoană care nu a edificat o construcție pe motiv că ar fi edificat-o fără autorizație de construcție.

În concluzie solicită respingerea apelului. Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 27.02.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petenta F_____ E____ a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului-verbal 6 dresat de un agent constatator din cadrul Primăriei mun. Călărași și de arhitectul șef al mun. Călărași la data de 10.02.2015, pe care l-a criticat pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că i-a fost aplicată sancțiunea cu amenda în cuantum de 1000 lei în baza art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, dispunându-se totodată și desființarea construcției.

În esență, petenta a criticat procesul-verbal sub aspectul legalității, invocând faptul că acesta nu a fost înaintat primarului pentru aplicarea sancțiunii și aprobarea propunerii de desființare a construcției. A apreciat că arhitectul-șef are calitate pentru a stabili amenda conform art. 27 alin. 5 din Legea 50/1991, dar nu are calitate pentru a stabili sancțiunea complementară constând în desființarea construcției. A mai arătat că în actul de constatare, deși sancțiunea complementară apare doar ca o propunere, s-a fixat termen de realizare, și, întrucât această sancțiune nu a fost fixată de primar sau instanță, ea este anulabilă.

A criticat procesul-verbal și sub aspectul imputabilității faptei, arătând că nu este autorul construcției, întrucât a cumpărat imobilul în anul 2014, moment la care construcția exista.

De asemenea, a arătat că procesul-verbal este nul absolut întrucât nu s-a descris locul săvârșirii contravenției, ci doar s-a menționat că imobilul se află pe _______________________ km 4, locație la care se găsesc mai multe imobile.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, petenta a arătat că este proprietara unui imobil construit în anul 1949 care a fost amenajată de foștii chiriași, petenta cumpărând imobilul în starea în care se află.

Petenta a susținut și faptul că nu o interesează în mod direct împrejurarea că imobilul este construit într-o zonă declarată neconstruibilă, atât timp cât în zonă s-au construit alte imobile, s-au realizat lucrări de racordare la rețelele de utilități și plătește taxe și impozite către primărie.

În dovedirea plângerii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, planșe foto, și proba testimonială. A atașat un set de înscrisuri (f.8-49) conținând copii de pe procesul-verbal de constatare a contravenției cu dovada comunicării, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3469/20.10.2014 de BNP Ț_______ D___-C_______, încheieri de carte funciară nr. xxxxx/21.10.2014 și xxxxx/30.09.2014, extrase de carte funciară cu schiță, acte de proprietate ale altor proprietari, planșe foto.

Cererea a fost legal timbrată.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În răspuns la criticile petentei, intimata a arătat în primul rând că din interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. 5 din Legea 50/1991 rezultă că au calitatea de a stabili sancțiuni 3 persoane, respectiv șeful compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism, președintele consiliului județean și primarul, neexistând o ordine de prioritate între aceste persoane. A mai arătat că șeful compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism este arhitectul șef, astfel că acesta are competența de a aplica sancțiuni.

Cu privire la lipsa calității de contravenient a petentei, intimata a arătat că din contractele de vânzare-cumpărare autentificate nu rezultă că imobilele transferate sunt aceleași cu construcția reprezentând spațiu de depozitare pentru care petenta a fost sancționată.

Intimata a combătut și critica petentei referitoare la locul săvârșirii contravenției arătând că în procesul-verbal s-a menționat ca loc al săvârșirii ________________________ 4, iar petenta a depus un plan de amplasament și delimitare a imobilului.

A mai arătat că din coroborarea informațiilor precizate de agenții constatator referitor la adresa și locul săvârșirii contravenției cu adresa de domiciliu a reclamantei și cu elementele de identificare ale martorului asistent, rezultă că fapta nu se putea produce și constata în afara localității de domiciliu a acesteia, respectiv mun. Călărași și că agenții constatatori au efectuat verificări la imobil și au constatat existența unei situații de fapt constând în edificarea imobilului la data controlului, 04.02.2015.

A mai arătat că, referitor la data construirii, aceasta poate fi stabilită numai de către proprietar prin prezentarea planșelor cadastrale, iar în speță proprietarul a refuzat să colaboreze.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal atacat, intimata a arătat, în esență, că în zona în care a fost construit imobilul, respectiv pe ________________________ 4, în Planul Urbanistic General aferent mun. Călărași aprobat prin HCL nr. 75/2009 este prevăzută o interdicție de construire până la elaborarea unei documentații de urbanism PUZ.

Invocând dispozițiile art. 59 alin. 1 și 2 din Ordinul nr. 839/2009, art. 28 alin. 1 din Legea 50/1991 și art. 56¹ din Legea 350/2001, intimata a conchis că organul de control care a constatat fapta imputată petentei și a aplicat sancțiunea contravențională este obligată să dispună luarea măsurilor de desființare a construcțiilor executate fără autorizație, fiind interzisă prin lege inițierea și aprobarea documentațiilor de urbanism pentru ________________________ construcțiilor executate fără autorizație. De asemenea, intimata a arătat că petenta nu poate să condiționeze ________________________ construcției edificate de emiterea și aprobarea PUZ în condițiile rezultate din lege

A mai arătat că în situația în care s-ar dispune anularea integrală a procesului-verbal atacat se creează o situație de fapt care contravine prevederilor legale în sensul că imobilul edificat de proprietar nu mai poate fi desființa, fiind menținută construcția ilegală.

În drept a invocat prevederile art. 205-208 C.pr.civ.

În susținerea considerentelor din întâmpinare a solicitat administrarea probei cu înscrisuri. La întâmpinare a atașat, în copie, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 6 din 10.02.2015, planșa foto, extras din planul urbanistic general.

Petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reluat și dezvoltat o parte din considerentele plângerii, cu referire la argumentele din întâmpinare.

În plus, a invocat prescripția dreptului de a se aplica sancțiunea contravențională.

La termenul din 12.05.2015, instanța a calificat excepțiile de nulitate absolută și prescripție invocate de petentă ca fiind apărări de fond, urmând a fi analizate odată cu fondul cauzei în analiza legalității și temeiniciei procesului-verbal.

La același termen, instanța a admis proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și, considerându-se edificată pe baza acestora, a respins celelalte solicitări ale părților ca nefiind utile soluționării cauzei.

Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.1426/2015, Judecătoria Călărași a admis plângerea contravențională formulată de petenta F_____ E____, cu domiciliul în mun. Călărași, ________________________, ______________, ____________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimata P_______ Municipiului Călărași, cu sediul în mun. Călărași, _______________________ A, jud. Călărași, reprezentată prin primar D_______ D_____-Ș_____.

A anulat procesul-verbal nr. 6 dresat de un agenți constatatori din cadrul Primăriei Călărași și de Arhitectul șef al mun. Călărași la data de 10.02.2015.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal nr. 6 dresat de agenți constatatori din cadrul Primăriei M__. Călărași, s-a constatat săvârșirea de către petenta F_____ E____ a contravenției prev. de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991, constând în aceea că a ridicat o construcție fără autorizația de construire.

Ca situație de fapt ce fundamentează constatarea contravenției s-a consemnat în procesul-verbal că „în urma controlului efectuat la 04.02.2015, ora 13.15, la sediul/ santierul_ _________________________ 4 zona PIC s-au constatat următoarele: în urma efectuării controlului am constatat că numita F_____ E____ a construit spațiu de depozitare pe terenul situat în __________________________, fără să dețină autorizație de construire”.

În actul de constatare nu există nicio altă referire la situația de fapt constatată sau elementele de identificare ale imobilului la care se face referire.

În conținutul rezoluției de aplicare a sancțiunii întocmită de arhitectul șef al mun. Călărași s-a aplicat sancțiunea cu amenda în cuantum de 1000 lei și s-a propus desființarea construcției realizată ilegal, fără a se mai face vreo mențiune cu privire la identificarea construcției.

Din actele atașate la dosarul cauzei (f.10-46) instanța mai reține faptul că la adresa __________________________ 4 există mai multe imobile cu proprietari diferiți, dintre care cel puțin pentru o parte au fost deschise cărți funciare distincte. Conform afirmațiilor reprezentantului petentei, necombătute de reprezentantul intimatei, la adresa indicată există un număr de 23 de imobile teren+construcție.

De asemenea, din aceleași înscrisuri instanța constată că cel puțin 3 dintre aceste imobile sunt sau au fost în proprietatea petentei: pavilionul 1 apt. 1 (f.10), pavilionul 2 ___________________ 2 ___________ – împreună cu F_____ G___).

De asemenea, instanța reține și faptul că în cartea funciară a imobilului situat în pavilionul 1 aparținând petentei este înregistrată o construcție C1 din cărămidă edificată în anul 1949.

Analizând aspectele de fapt reținute din probatoriul analizat, instanța constată că nu se poate stabili cu certitudine care este construcția pentru care s-a aplicat sancțiunea contravențională și pentru care s-a propus desființarea.

Față de această concluzie, nu se pot analiza susținerile părților privitoare la data realizării construcției, dacă există sau nu autorizație de construire, dacă este sau nu situată în zona de interdicție stabilită prin Planul Urbanistic General, dacă a fost sau nu edificată de petentă.

În drept, la soluționarea cauzei instanța are obligația conform art. 34 din OG 2/2001 să analizeze legalitatea și temeinicia procesului-verbal atacat și să decidă asupra sancțiunii.

Pentru a analiza legalitatea actului atacat, instanța va avea în vedere criticile petentei și dispozițiile art. 16 și 17 din OG 2/2001.

Cu referire la criticile petentei referitoare legalitatea extrinsecă a procesului-verbal atacat, respectiv la lipsa calității arhitectului șef de a aplica sancțiuni, instanța reține că, potrivit art. 26 alin. 5 din legea 50/ 1991 „Procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția”, iar potrivit art. 45 alin. 1 din Legea 50/1991, arhitectul-șef este un funcționar public cu funcție de conducere, îndeplinind atribuțiile funcției de șef al compartimentului/structurii de specialitate, cu atribuții în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și autorizării executării lucrărilor de construcții, și care are în competență inclusiv organizarea și exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcții.

Ca atare, având în vedere calitatea stabilită de lege a arhitectului șef de conducător al compartimentului de coordonează activitatea de urbanism și organ de specialitate în domeniul controlului privind disciplina în construcții, instanța constată neîntemeiată critica petentei privind lipsa calității acestuia de persoană împuternicită să aplice sancțiunile prevăzute de lege.

Având în vedere și dispozițiile art. 28 alin. 1 din Legea 50/1991, instanța constată că arhitectul șef, ca persoană împuternicită să aplice sancțiuni, este de asemenea îndreptățit să dispună luarea măsurilor de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia și stabilirea termenului în care să fie executate aceste măsuri, urmând ca dispoziția acestuia să fie validată/invalidată de autoritatea administrației publice competente să emită autorizația de construire/desființare, conform art. 28 alin. 2 din Legea 50/1991 coroborat cu dispozițiile Ordinului MDRL 839/2014.

Față de aceste dispoziții legale, instanța constată că arhitectul șef al mun. Călărași avea competența prevăzută de lege pentru a stabili sancțiunea contravențională și a dispune măsuri de desființare a unei construcții realizate fără autorizație, fixând totodată și termenul de conformare, astfel încât critica petentei privind lipsa competenței arhitectului șef de a dispune aceste măsuri este neîntemeiată. Faptul că dispoziția de luare a măsurilor de desființare a construcției a fost redactată sub forma unei propuneri nu ridică niciun dubiu asupra poziției exprimate de arhitectul șef, ci trebuie privită prin prisma posibilității de validare sau invalidare a acestor măsuri de către organul administrației publice locale competent.

Cu privire la criticile referitoare la legalitatea intrinsecă a procesului-verbal atacat, referitoare la locul săvârșirii faptei și descrierea faptei, instanța reține că potrivit art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: … descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită…”.

Relativ la obiectul cauzei de față, instanța constată că pentru a descrie în mod corespunzător fapta comisă de contravenient și locul săvârșirii, agenții constatatori aveau obligația de a identifica în mod corespunzător construcția a cărei edificare fără autorizație este invocată în procesul-verbal.

Astfel, având în vedere dispozițiile coroborate ale art. 47 din OG2/2001 și pe cele ale art. 194 lit. c C.pr.civ., se reține că „pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, ______________________ în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz.” Această dispoziție legală, chiar dacă este situată în secțiunea dedicată elementelor cererii prin care este sesizată instanța, instituie o dispoziție generală aplicabilă ori de câte ori o instanță are de analizat o cauză ce implică un imobil.

Pentru ca instanța să-și poată îndeplini rolul de control judecătoresc legalității procedurii de constatare și a actului de sancționare conferit de art. 34 din OG 2/2001 este absolut necesar ca în cuprinsul procesului-verbal să existe o situație de fapt care să conțină cel puțin elementele esențiale pentru a caracteriza univoc fapta imputată, împiedicând orice confuzie.

Ori, în situația de față, astfel cum s-a reținut din analiza probelor, descrierea situației de fapt consemnată de agentul constatator poate fi aplicată oricărui imobil existent la adresa _______________________ 4.

De asemenea, astfel cum s-a reținut anterior, lipsa unei identificări minime a imobilului împiedică instanța să analizeze susținerile părților privitoare la data realizării construcției, să stabilească dacă există sau nu autorizație de construire, dacă este sau nu situată în zona de interdicție stabilită prin Planul Urbanistic General, dacă a fost sau nu edificată de petentă.

Față de aceste argumente, instanța constată că omisiunea agenților constatatori de a consemna în procesul-verbal elemente minime de identificare a construcției conduce la o imposibilitate a analizării temeiniciei procesului-verbal atacat, ceea ce constituie o vătămare suficientă a intereselor protejate de lege ale petentei pentru a conduce la anularea procesului-verbal atacat.

Această concluzie nu este afectată de afirmația intimatei privind lipsa de colaborare a petentei la întocmirea procesului-verbal, având în vedere că este absolut nerezonabil să se considere că intimata are nevoie de concursul unei persoane fizice pentru a identifica un imobil aflat pe teritoriul unității administrativ teritoriale pe care îl administrează.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta P_______ municipiului Călărași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:

Se arată că instanța de fond nu a apreciat în mod corespunzător existența elementelor de identificare a imobilului, precizându-se că nu erau aplicabile dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. 2/2001, coroborate cu dispozițiile art. 194 C.p.civ. privind indicarea elementelor d identificare a imobilelor în cererea de chemare în judecată.

Se susține că datele despre care instanța a reținut că lipsesc pot fi deduse din coroborarea celor consemnate în procesul verbal cu adresa de domiciliu a intimatei petente, fiind fără dubiu că fapta s-a săvârșit pe raza mun. Călărași, pe ______________________________. 4, și nu în altă localitate sau pe raza teritorială a altui județ.

Se critică sentința pentru omisiunea de a analiza și interpreta celelalte probe administrate în cauză, probe din care rezultă că în zona respectivă, P.U.G. aferent mun. Călărași, aprobat prin HCL nr. 75/2009 prevede interdicția de construcție până la elaborarea unei documentații de urbanism PUZ, potrivit extrasului din Unitatea teritorială de referință nr. 138.

Citează apelanta dispozițiile art. 59 alin. 1 și 2 din ordinul 839/2009, pe cele ale art. 28 alin. 1 din legea 50/1991, cum și dispozițiile art. 56 ind. 1 din Legea 350/2001, concluzionând că legea interzice aprobarea documentațiilor de urbanism care au ca scop ________________________ unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire, corelativ prevăzându-se desființarea acestor construcții (măsură dispusă și prin procesul-verbal contestat)

Față de cele de mai sus, se cere a se observa că instanța de fond a consfințit o situație contrară legii, imobilul în discuție neputând fi desființat.

În acuză a formulat întâmpinare intimata F_____ E____, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței Judecătoriei Călărași ca fiind legală și temeinică.

Reluând criticile pe care le-a formulat în plângerea contravențională, combate fiecare motiv de apel în parte, arătând că, în mod corect s-a sancționat lipsa elementelor necesare pentru identificarea imobilului.

Mai arată apelanta că nu a edificat imobilul în discuție, ci a cumpărat imobilul cu actul de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică sub nr.3469/20.10.2014 la BNP Ț_______ D___ C_______, anterior apartamentul fiind dat de proprietară în folosința unei societăți comerciale.

Mai arată că imobilul este înscris în cartea funciară, că a plătit impozite și taxe la P_______ Călărași și că nu a adus nicio modificare acestui imobil de la data dobândirii.

În răspunsul la întâmpinare se reiau de către apelantă motivele de apel expuse în cerere.

Analizând sentința apelată, în raport de actele și lucrările dosarului și de motivele de apel invocate, reține tribunalul următoarele:

Prin sentința civilă nr.1426/2015, Judecătoria Călărași a admis plângerea contravențională formulată de petenta F_____ E____ și a dispus anularea procesului-verbal de contravenție verbal nr. 6 dresat de un agenți constatatori din cadrul Primăriei Călărași și de Arhitectul șef al mun. Călărași la data de 10.02.2015, motivat de încălcarea dispozițiilor art. 16 alin.1 din O.G. 2/2001, considerând de esență în descrierea faptei constatate obligația agentului constatator de a identifica corespunzător imobilul a cărui edificare fără autorizație s-a constatat prin actul atacat.

A apreciat judecătorul fondului că sunt aplicabile dispozițiile art. 47 din O.G.2/2001 cu referire la art.194 lit. c C.p.civ, chiar dacă acestea din urmă sunt cuprinse în reglementarea conținutului cererii de chemare în judecată.

Apreciază tribunalul, în raport de actele depuse în cauză( filele 10-47), că criticile cuprinse în primele trei motive de apel (și care, împreună vizează același motiv de nelegalitate a hotărârii) sunt nefondate. Astfel, se constată că, la adresa menționată în procesul-verbal sunt edificate cel puțin două construcții – pavilioane - cu mai multe unități locative –apartamente, încă din anul 2008.

Se mai constată că aceste unități locative sunt înscrise în cartea funciară și li s-a acordat număr cadastral, situație în care și tribunalul apreciază că imprecizia identificării imobilului despre care se susține că a fost edificat fără autorizație de construcție viciază procesul-verbal de contravenție, care este întocmit cu nerespectarea cerințelor impuse de art. 16 alin. 1 din O.G.2/2001, aspect care face imposibil controlul de temeinicie la care judecătorul este obligat în temeiul art. 34 alin. 1 din aceeași ordonanță privind regimul juridic al contravențiilor.

În raport de cele de mai sus, este fără relevanță în apel ultima critică formulată, îndeplinirea scopului prevederilor care definesc și sancționează contravenții neputând valida automat încălcarea condițiilor de formă pe care legea le prevede.

Pentru aceste motive, urmează ca, în baza art.480 alin.1 C.proc.civ., să respingă apelul declarat de apelanta P_______ mun.Călărași împotriva Sentinței civile nr.1426/2015 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.480 alin.1 C.proc.civ.

Respinge apelul declarat de apelanta P_______ mun.Călărași împotriva Sentinței civile nr.1426/2015 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2015

Președinte, G_______ T_____		Judecător, R_____ R___
	Grefier, M______ S______

Red.R.R___

J.F.L.P.N______

Tehnored.M.S.+R.R.

Exp.4/12.11.2015