Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 1945/2015

Ședința publică de la 25 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A___ J______ N___

JUDECĂTOR L_______ V______ M____

GREFIER A________ N_____

S-a luat în examinare apelul în contencios administrativ și fiscal, formulat de apelantul –petent M_____ G______, cu domiciliul procesual ales în C________, ___________________, _____________, _______________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C________, cu sediul în C________, județ C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 4985/04.05.2015 pronunțată de Judecătoria Constanta în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 155 Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată, învederează că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, apelantul a depus nota de probe și înscrisuri, după care;

Instanța încuviințează proba cu înscrisuri, cele depuse la dosar.

Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de față, reține următoarele :

Prin Sentința civilă nr 4985/04.05.2015 pronuntata de Judecătoria Constanta s-a dispus în sensul respingerii plangerii contraventionale formulate de petentul M_____ G______ împotriva procesului - verbal de contraventie ________ nr xxxxxxx/18.11.2014 .

Pentru a dispune această soluție instanță de fond a retinut ca prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx petentul a fost sancționat deoarece a săvârșit contravenția prevăzută de art.135 lit.d) din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin.3 din OUG nr.195/2002. De asemenea, i-a fost reținut permisul de conducere conform prevederilor legale menționate.

Conform Art. 135 lit.d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 (H.G. nr. 1391/2006) „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia;”.

Art. 100 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: (…) „ lit. c) neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept”.

Instanța verifică din oficiu data introducerii plângerii contravenționale și constată că petentul a respectat termenul legal de 15 zile prevăzut de art.31 alin.(1) din OG 2/2001.

În privința legalității procesului verbal de contravenție contestat, prin raportare la prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de acest text de lege sub sancțiunea nulității absolute, fiind indicate: numele, prenumele și calitatea agentului constatator care l-a încheiat, numele, prenumele și domiciliul contravenientei persoană fizică, descrierea faptei săvârșite și data comiterii acesteia. De asemenea, procesul verbal este semnat de agentul constatator care l-a instrumentat.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că, deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase din sfera de reglementare a dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, în continuare, Curtea, (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), această categorie de fapte ilicite intră în sfera de cuprindere a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în continuare Convenția.

La această concluzie conduc două argumente, pe de o parte, caracterul general al reglementării, norma juridică ce sancționează acest gen de fapte adresându-se tuturor cetățenilor; iar pe de altă parte, sancțiunea aplicabilă pentru săvârșirea acestor fapte: amenda contravențională, confiscarea și suspendarea activității, urmăresc un scop preventiv, represiv și disuasiv, caracteristic infracțiunilor. În jurisprudența sa constantă: cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N____ c. României, A_____ c. României, Curtea a stabilit că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție constituie, în sensul art. 6 din Convenție, o „acuzație în materie penală”.

De asemenea, aceasta a mai statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, cu obligația statului de a institui limite rezonabile în stabilirea unor astfel de prezumții, în acest sens fiind necesară asigurarea unui echilibru între interesele aflate în prezență, respectiv, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea prezumției, acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și necesitatea respectării dreptului la apărare al persoanei acuzate: cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002.

Forța probantă a rapoartelor și proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa diferit importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblul său atunci când administrează și apreciază probatoriul: cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999.

Aplicând principiile enunțate în paragrafele ce preced cauzei de față, instanța constată că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului administrativ de constatare și sancționare a contravenției, din economia întregii reglementări în materie contravențională și din interpretarea art. 270 Cod procedură civilă, rezultă că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției, ca înscrisuri autentice, întocmite de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de putere publică cu care a fost învestit, pe baza constatărilor personale ale acestuia, face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lor, până la proba contrară, bucurându-se astfel de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, care poate fi răsturnată prin administrarea oricărei probe, în condițiile legii.

Instanța reține că, din planșele foto înaintate de organul constatator la dosarul cauzei, autoturismul înmatriculat cu nr. XXXXXXXXX a fost surprins în data de 18.11.2014 ora 11:47 în timp ce nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism marca Mercedes Benz Vito ce circula în sensul giratoriu.

Planșele foto au fost efectuate cu un mijloc tehnic verificat metrologic și de către o persoană care deține autorizație de operator radar (conform buletinului de verificare metrologică și atestatului de operator radar înaintate de asemenea la dosar de către intimat).

De asemenea, înregistrarea video susține aceeași situație de fapt.

Instanța nu poate reține precizările petentului conform cărora “în sensul giratoriu pot pătrunde un număr de 10 autovehicule în mod constant, întrucât fiecare intrare în sensul giratoriu dintre cele 5 are câte 2 benzi de circulație (..) care să circule în același timp, fără să existe vreo problem în traficul rutier” deoarece prevederile legale sunt foarte clare cu privire la ordinea de intrare într-un sens giratoriu, în sensul acordării priorității de trecere autovehiculelor care circulă deja în sens; sub nicio formă nu poate fi primită ipoteza în care fiind deja mașini în sensul giratoriu, de pe toate cele 5 intrări să se poată pătrunde în sens fără nicio problemă, o asemenea situație ducând cu certitudine la accidente de circulație.

Cu privire la sancțiunea complementară aplicată instanța reține că aceasta se aplică automat în virtutea dispozițiilor legale, iar fapta săvârșită de petent justifică pe deplin menținerea acesteia.

Conform art.5 alin.(5) și art.21 alin.(3) din OG nr.2/2001 sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvâșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Acordarea priorității de trecere are drept scop împiedicarea producerii unor accidente ce ar putea avea consecințe grave.

Faptul că petentul a ales să nu acorde prioritate, arată că are un comportament iresponsabil pe drumurile publice și prin acțiunea sa a pus în pericol siguranța și sănătatea celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, instanța observă din înregistrarea video, dar reține și precizările petentului în acest sens, că a accelerat în momentul în care a intrat în sensul giratoriu, acțiune iresponsabilă față de faptul că autovehiculul marca Mercedes Benz circula în sens, mărind astfel posibilitatea producerii unui accident.

Prin urmare instanța apreciază că sancțiunea a fost stabilită cu respectarea criteriilor legale enumerate și că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.

Împotriva aceste sentințe, în termen legal a declarat apel petentul M_____ G______ , dosarul fiind inregistrat pe rolul Tribunalului C________- Secția C_________ Administrativ și Fiscal la data de 03.07.2015 .

In motivarea caii de atac se invedereaza ca sentinta apelata este nelegala și netemeinica intrucat instanta a făcut o greșita interpretare a probelor aflate la dosar si o interpretare gresita a legii .

Se impune a se observa faptul că din intregul material probator administrat in cauza , se contureaza foarte clar ideea ca sustinerile petentului prin plangere sunt adevarate , rezultand de asemenea și faptul ca acesta a avut o atitudine sincera in fata instantei inca de la momentul formulării actiunii si până în prezent .

Mai mult , petentul a solicitat sa fie audiat nemijlocit de catre instanta de judecata tocmai pentru a lămuri orice aspecte legate de desfășurarea evenimentului rutier , retinut in procesul – verbal ca fiind o contraventie prevazuta de art 135 lit d din ROUG 195/2002 .

Este foarte important de observat ca dupa ce petentul a fost audiat de către instanta , a fost vizionat CD – ul pe care se afla fisierul video cu inregistrarea contraventiei retinute in sarcina sa , din care rezulta clar ca acesta a oferit informatii reale atat prin continutul actiunii introductive dar si in fata instantei – in sensul că a pătruns in sensul giratoriu anterior ca autovehiculului marca Mercedes , neobstructionand in nici un fel buna desfășurare a traficului in zona .

Precizeaza ca sensul giratoriu unde se presupune ca ar fi avut loc presupusa contraventie are cinci intrari și cinci iesiri , fiecare intrare si iesire are cate doua benzi de circulatie pe sens și având in vedere faptul ca rolul acestor amenajari rutiere este acela de a fluidiza traficul , putem observa efectuand un calcul simplu ca in mod constant pot patrunde in sens 10 autovehicule care sa circule in acelasi timp , fără să existe vreo problema in traficul rutier .

Este aberat ca agentul constatator să pretinda , ca in sensul giratoriu ar trebui să circule un singur autovehicul , iar toti ceilalti participanti la trafic să astepte ca autovehiculul in cauza să iasa din sensul giratoriu ,pentru a putea efectua manevra de pornire de pe loc , intrucat in aceasta situatie ideea care a dus la realizarea acestei amenajări rutiere si –ar pierde orice eficienta .

Un argument in plus care sustine punctul de vedere exprimat de petent este faptul ca in interiorul sensului giratoriu exista doua benzi distincte de circulatie , iar din vizionarea CD- ului s –a putut observa ca in sensul giratoriu circulau mai multe autovehicule in acelasi timp, fără ca acestea să se incomodeze unele pe celelalte sau sa se genereze vreo stare de pericol .

Se poate observa fără urmă de îndoiala că autovehiculul condus de petent a pătruns in sensul giratoriu anterior autovehiculului marca Mercedes , aspect ce rezulta cu claritate si din plansele foto aflate la dosar – filele 18,19 .

Astfel , asa cum s –a aratat și prin plangere , petentul a oprit in prealabil , observand ca in stânga sa pe _______________________________ afla oprit un autovehicul marca Mercedez Benz model Vita pentru a acorda prioritate unui autovehicul ce intrase in sensul giratoriu semnalizand stânga , iar la un moment dat a virat dreapta fără să semnalizeze , intrand pe _______________________________________>

Observand faptul ca în sensul giratoriu nu mai circula nicio alta masina , a pornit de pe loc si a continuat deplasarea prin sensul giratoriu către bulevardul A____ V_____ .

Asa cum s –a mai aratat , petentul a patruns in sensul giratoriu inainte de a porni deplasarea autovehicolul marca Mercedes ce se afla oprit pe ____________________________________ a acorda prioritate , intrucat acesta a fost derutat de faptul ca autovehiculului căruia acesta i –a acordat prioritate desi semnaliza stânga a virat dreapta , patrunzand pe aceeasi _________________________________ pe celelalt sens de deplasare .

Aceasta manevra nesemnalizata a soferului care circula in sensul giratoriu a fost ușor de anticipat din pozitia pe care o ocupa petentul inainte de a patrunde in sensul giratoriu , fapt ce l - a determinat pe acesta să porneasca primul de pe loc , deplasandu – se cu viteza redusa in interiorul sensului giratoriu , intrucât avea un pasager pe bancheta din spate , pe fiica sa minora si incerca sa nu faca manevre bruște .

Autovehiculul marca Mercedes a patruns in sensul giratoriu după ce autovehiculul condus de petent deja intrase si ajunsese in dreptul străzii A___ I____ , însă acesta era vizibil grabit si a accelerat foarte mult in interiorul sensului , iar petentul a trebuit să măreasca putin viteza pentru a nu se incomoda reciproc .

Invedereaza faptul că sensul giratoriu are doua benzi de circulatie si tehnic vorbind nu puteau sa se incomodeze reciproc , intrucat fiecare putea sa – și continue deplasarea pe banda sa de circulatie , aspect ce astfel s –a realizat .

In contextul in care petentul a patruns in sensul giratoriu , ne existand o alta masina care sa se deplaseze in sens , acesta nu avea cui să acorde prioritate de trecere .

Mai mult , autospeciala Politiei Rutiere a pornit la un moment dat , mult dupa ce petentul a parasit sensul giratoriu , acesta fiind oprit de către agentul constatator la o distanta foarte mare raportat de locul descris in procesul – verbal de contraventie .

Apreciaza ca agentul constatator a intocmit un proces – verbal de contraventie nelegal si netemeinic , mai mult cu cat acesta nu i –a permis petentului sa vizioneze inregistrarea video a asa – zisei contraventii inaintea intocmirii actului constatator , ignorand prev OG 2/2001 , cu toate ca petentul i –a prezentat punctul sau de vedere cu privire la aspectele retinute in mod gresit .

Descrierea evenimentului nu corespunde realitatii fiind complet eronata – conditie in care , in conformitate cu prev art 16 alin 7 din Og 2/2001 la rubrica „ alte mentiuni” , petentul a menționat „ nu recunos acuzatia „ , atata timp cat petentului i s –a negat acest drept – agentul constataor completand persona acea rubrica si fara ca aceastea sa fie complete si corespunzatoare mentiunilor facute de petent – aspect ce a dus la nesemnarea in dreptul acestei rubrici .

Se mai retine ca agentul constatator a ignorat prev art 21 alin 3 din OG 2/2001 care mentioneaza ca sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ și trebuie să fie proportionala cu gradul de pricol social al faptei savarsite , tinandu – se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta , de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia , de scopul urmărit , precum și de circumstanțele personale ale contravenientului , în condițiile în care nu s –a înregistrat nici un eveniment de circulație ( în sensul înregunării sau obstrucționarii circulatiei ) în jurul acelei ore pe acel tronson de drum care să fie cauzat de efectuarea acestei manevre de pătrundere în sensul giratoriu .

Agentul constatator a ignorat prev art 7 alin 3 din OG 2/2001 care dispune ca „ Avertismentul „ se poate acorda și in cazul in care actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune .

Solicita admiterea apelului , schimbarea sentintei apelate , in sensul admiterii plangerii si anularii procesului – verbal de contraventie .

In temeiul art 471 alin 5 c proc civ intimata nu a formulat si depus întâmpinare .

Procedând la judecata recursului din prisma dispozițiilor art. 478 cu ref la art 477 Cod procedură civilă se rețin următoarele:

Tribunalul apreciază că prima instanță a statuat în mod corect asupra legalității procesului verbal constatând că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată si din oficiu de către instanță.

În raport cu caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu,potrivit art. 17 din același act normativ, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, situație care în speță nu a fost probată.

Tribunalul retine ca sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contraventiei, se va avea în vedere faptul ca nu întreaga materie a contraventiilor din dreptul intern reprezinta o "acuzatie în materie penala", în sensul autonom al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. O premisa contrara, în sensul ca natura "penala" are întreaga materie a contraventiilor, nefiind de conceput vreo distinctie din acest punct de vedere în interiorul unei materii cu caracter unitar, se loveste de cel putin doua contraargumente.

Primul are în vedere însasi modalitatea de analiza a Curtii Europene, care nu porneste niciodata - nici chiar în situatiile în care s-a mai confruntat cu ipoteze similare - de la premisa ca o anumita fapta contraventionala reprezinta o acuzatie în materie penala. Curtea procedeaza în mod necesar si invariabil la o analiza a cazului concret dedus judecatii, pentru clarificarea aplicabilitatii ratione materiae a art. 6 si subsecvent, a incidentei garantiilor instituite de acesta.

Aceasta analiza are loc prin aplicarea principiilor stabilite în cauzele Engel si altii împotriva Olandei si Oztürk împotriva Germaniei.

Pentru clarificarea continutului notiunii autonome de "acuzatie în materie penala ", necesara tocmai pentru a analiza realitatile procedurii în litigiu, Curtea a stabilit trei criterii si anume (a) calificarea faptei potrivit dreptului national, (b) natura faptei incriminate, (c) natura si gravitatea sanctiunii.

Însa, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului calificarea faptei în dreptul national al statului în cauza are o valoare formala si relativa, reprezentând doar un punct de plecare în analiza efectuata de Curte ( cauza Weber împotriva Elvetiei).

Ratiunea pentru care calificarea realizata de dreptul intern nu este una absoluta este prezentata de Curte în cauza Oztürk împotriva Germaniei. Astfel, ar fi contrar obiectului si scopului art. 6, care garanteaza oricarei persoane dreptul la un proces echitabil, daca statelor le-ar fi permis sa excluda din câmpul de aplicare al art. 6 o întreaga categorie de fapte, pe motivul ca acestea ar fi contraventii.

Al doilea criteriu, natura faptei incriminate, este considerat de Curte cel mai important ( cauza Jussila împotriva Finlandei), iar el presupune analiza alternativa a mai multor aspecte.

Astfel, un prim aspect analizat îl constituie sfera de aplicare a normei încalcate prin savârsirea faptei. În ipoteza în care textul normativ se adreseaza tuturor cetatenilor, iar nu unui grup de persoane având un statut special (de exemplu, militarilor în exercitiul functiunii, avocatilor tinuti sa respecte solemnitatea sedintei de judecata ori secretul profesional), atunci acesta este de aplicabilitate generala si art. 6 sub aspect "penal " devine incident ( hotarârea Bendenoun împotriva Frantei). Evident, aceasta nu exclude stabilirea unor conditii privind savârsirea faptei, calitatea persoanei (de exemplu, sofer sau contribuabil) sau alte aspecte ale raspunderii juridice, în masura în care norma îsi pastreaza caracterul de generala aplicare.

Conform art. 135 alin.1 lit. d din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002:” d)când urmeaza sa patrunda într-o intersectie cu circulatie în sens giratoriu fata de cel care circula în interiorul acesteia, iar conform art. 100 alin.(3), lit. c constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile../../../../../Documents and Settings/loredana.motoc/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp67790/xxxxxxxx.HTML - # : neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept;

Astfel, in raport de probatoriul administrat in fata instantei de fond si a considerentelor retinute in sentinta apelata , prin prisma criticilor apelantului – petente reiterate in motivele de apel , instanta de control judiciar va retine ca acestea nu sunt de natura sa duca la reformarea hotararii .

Analizand cele retinute de instanta de fond sub aspectul admisibilitatii materialul probator administrat a rezultat indubitabil faptul ca petentul la data inscrisa pe dovezile puse la dispozitie de catre intimata – Plansele fotografice ( f18- 21) coroborate cu inregistrarea pe suport CD depusa la dosar , in mod corect s –a retinut ca cele invederate de petent nu se sustin, obligatia acestuia de a acorda prioritate de trecere autoturismului marca Mercedes Benz , fiind nu obligatorie in contextul dispozitiilor legale la regimul circulatiei , ci si necesara .

De altfel, atat din plansele foto cat si din înregistrarea CD , cursivitatea parcurgerii si fapta contraventionala in sine a fost surprinsa pasaj cu pasaj – de la data intrarii in intersectia a autoturismului condus de petent cu nr de inmatriculare XXXXXXXXX , inaintarea acesteia si obstructionarea trecerii autoturismului marca Mercedez Benz ( care nu se afla stationat pe loc ) si a carui inaintare a fost franata prin manevra petentului care cu viteza i –a taiat acestuia calea - deplansandu – se in continuare in fata celuilalt autoturism .

Se va retine ca justificarea adusa de petent privitoare la numarul de autovehicule ce pot circula in sensul giraroriu , cate pot intra sau iesi pe fiecare dintre intrarile in sens , nu prezinta nici un fel de relevanta probatorie in contextul evidentei incalcari a obligatiei ce ii revenea petentului in calitate de conducator auto de a permite autoturismului marca Mercedes Benz a – și continua deplasarea in siguranta odata cu ___________________________>

In acest sens , se va retine ca petentului – apelant in mod corect i –a fost stabilit de catre organul constatator cat si de instanta de fond aplicabilitatea dispozitiilor art 135 lit d din RAOUG 195/2002 , rep , cu consecinta aplicarii amenzii contraventionale si a masurii complementare a retinerii permisului de conducere.

În referire la individualizarea sancțiunii aplicate, instanța de control judiciar constată că în mod corect organul constatator a apreciat în raport de faptele reținute, asupra criteriilor de individualizare a sancțiunii stabilite de disp. art. 5 al.5 și art. 21 al.3 din OG 2/2001, cu referire la gradul de pericol social al contravențiilor săvârșite, circumstanțele concrete de săvârșire, urmările produse dar și aptitudinea sancțiunii aplicate de a asigura responsabilizarea pe viitor a contravenientului.

Potrivit , dispozitiilor mai sus aminitite , se va aprecia ca sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul se aplică când fapta este de gravitate redusă, fara consecinte deosebite asupra relatiilor sociale .

În acest context, este necesar să se precizeze că sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.

Spre deosebire de sancțiunile aplicabile altor ramuri de drept, sancțiunile de drept contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv educativ, fiind unanim acceptat că „sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate”.

Tribunalul retine ca, ulterior ratificarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului de catre România, libertatea de legiferare a statului român a fost limitata. Astfel, actele normative aflate în vigoare trebuie sa asigure respectarea drepturilor omului garantate de Conventie. De asemenea, interpretarea si aplicarea legilor existente trebuie sa asigure respectarea acestor drepturi.

Se va retine ca , potrivit art. 1 din Protocolul aditional nr. 1, „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decit pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor”.

Prin urmare statele parte a Conventiei au dreptul de a impune sanctiuni pecuniare (amenzi) drept sanctiune pentru încalcarea anumitor dispozitii legale.

Marja de apreciere a statelor nu este însa absoluta. Astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii, (spre exemplu cauza Chassagnou si altii c. Frantei) ingerintele statului în dreptul de proprietate al persoanelor, pentru a fi compatibile cu art. 1, alin. 2, din Protocolul aditional nr. 1, trebuie sa fie prevazute de lege, sa aiba un scop legitim si sa asigure un asigure o proportie echitabila între scopul urmarit si mijloacele utilizate.

In cauza se va retine ca masura inlocuirii amenzii aplicate petentului cu masura Avertismentului , ar reprezinta o analiza a proportionalitatii intre gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau care s –ar fi putut produce , aspecte in care nu se regaseste fapta contraventionala savarsita de petent - intrucat, prin modul si modalitatea in care acesta a savarsit-o a demonstrat gradul de pericol social ridicat privind siguranta tuturor participantilor la trafic , dar si al vietii personale , precum si ca urmare necesitatii constientizarii ca pe viitor viata si integritatea persoanla si a fiicei sale care potrivit spuselor acestuia se afla in autoturism, precum si a oricaror altor participanti in autoturism sau la trafic sunt valori supreme ce nu pot fi suprimate prin inconstienta .

Avand in vedere cele retinute , în temeiul art. 480 alin 1 c.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul –petent M_____ G______, cu domiciliul procesual ales în C________, ___________________, _____________, _______________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C________ , cu sediul în C________, județ C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 4985/04.05.2015 pronunțată de Judecătoria Constanta.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.11.2015.

Președinte, Judecător,

A___ J______ N___ L_______ V______ M____

Grefier,

A________ N_____

Jud. fond. M.I.I____

Red/tehnored L.V. M____

4 ex /12.01.2016