cod operator 4204

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 220/R

Ședința publică din 20 Noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE E____ M____ S___

Judecător S_____ O_____

Judecător V______ I_____

Grefier C_______ M____ C____

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulat de contestatoarea __________________, cu sediul în Baia M___, _________________/30 județul Maramureș, împotriva deciziei civile nr. 98/17.04.2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata A__________ NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA R________ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE MARAMUREȘ, DIRECȚIA G_______ R________ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N_____, cu sediul în Cluj N_____, P-ța A____ I____ nr. 19, județul Cluj, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru contestatoare avocat N___ B____ C_______, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul contestatoarei face precizarea că la pagina 2, ultimul alineat din motivele contestației în anulare, din eroare s-a trecut art.138 în loc de art.318.

Instanța ia act de îndreptarea pe care o face azi reprezentantul contestatoarei cu privire la ultimul alineat, pagina 2 din motivele contestației în anulare (fila 12) în sensul că în mod eronat s-a scris art.138 în loc de 318 Cod procedură civilă de la 1865.

Reprezentantul contestatoarei nu are de formulat cereri în probațiune, solicitând cuvântul asupra contestației de față.

Instanța, văzând actele și lucrările dosarului, constatând că alte chestiuni prealabile nu mai sunt de formulat, trece la dezbaterea cauzei și dă cuvântul asupra contestației de față, reprezentantului contestatoarei.

Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației în anulare și anularea deciziei civile nr.98/17.04.2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile nr.1728/27.02.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M___, în sensul admiterii plângerii formulate și în principal anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________/200 nr.xxxxxxx/10.04.2012, cu consecința exonerării de plata amenzii și anulării sancțiunii complementare a confiscării sumei de 78.356,6 lei, iar în subsidiar reindividualizarea sancțiunii contravenționale aplicate în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment și anularea sancțiunii complementare pentru motivele arătate în scris, motive pe care le susține și oral azi în fața instanței. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus, Societatea V___ P_____ SRL Baia M___ a solicitat anularea deciziei civile nr.98R din 17.04.2015, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea contestației în anulare și

-anularea deciziei civile nr. 98/17.04.2015, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX șl pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile nr. 1728/27.02.2014, pronunțată de Judecătoria Baia M___, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în sensul admiterii plângerii formulate și în principal - anularea procesului verbal constatare și sancționare a contravențiilor ANV/200 șl nr. xxxxxxx/10.04.2012, încheiat de către agenții constatatori B___ D___ șl Tìnta D______ din cadrul DJAOV Maramureș, cu consecința exonerării de plata amenzii și anulării sancțiunii complementare a confiscării sumei de 78.355,6 lei, iar în subsidiar- reindlvidualizarea sancțiunii contravenționale aplicate în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment în condițiile art. 7 din OG nr. 2/2001 și anularea sancțiunii complementare a confiscării sumei de 78.355,6 lei.

Contestatoarea a susținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.318 Cod procedură civilă de la 1865, raportat la faptul că respingerea recursului a fost dispusă fără cercetarea tuturor motivelor de recurs invocate, motive de nelegalitate care sunt de natură a conduce la admiterea recursului.

1. Norma de drept substanțial reținută a fi fost încălcată în speță, respectiv încadrarea în drept a pretinsei contravenții este art. xxxxx din Legea nr. 571/2003, text legal care prevede că „pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deținute în afara antrepozitului fiscal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin normele metodologice".

Potrivit pct. 107 alin. 1 din Normele metodologice ale Legii nr. 571/2003, plătitorul de accize are obligația de a emite persoanei căreia i se livrează produsele accizabile o factură fiscală în condițiile art. 155 din Legea nr. 571/2003, text legal care prevede că „persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) și (2), trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei".

In speță marfa circula cu accizele plătite, existând evidențierea distinctă în acest sens pe avizul de însoțire a mărfii ____________ și nr. 419/29.03.2012 (f. 14 din dosar) emis de către expeditorul acesteia ____________________ (cu menționarea atât a codului cât și a valorii accizei plătite- aspect reținut și la pag. nr. 4 din raportul de expertiză) astfel încât în mod corect dovada originii si a destinației s-a făcut cu avizul de însoțire a mărfii emis de către expeditorul acesteia. In același sens sunt și concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză (răspunsurile la obiectivele nr. 4, 5 și 6, pag. 13-14 din raport și concluzia finală a celor doi experți- pag. 17 din raport.

Prin urmare, niciun moment nu s-a pus problema unei origini nedovedite sau incerte a produselor accizabile cumpărate iar în condițiile în care petenta contestatoare a fost sancționată în baza unui text legal care incriminează nedovedirea originii produselor, pe de o parte procesul verbal trebuia anulat deoarece starea de fapt reținută nu este încadrabilă în ipoteza legală a normei de drept reținute, fiind astfel lipsit de legalitate, iar pe de altă parte instanța trebuia să se pronunțe argumentat dacă prin avizul de însoțire a mărfii ____________ si nr. 419/29.03.2012 emis de către expeditorul acesteia ____________________ face dovada originii produselor în condițiile art. xxxxx din Legea nr. 571/2003 si pct. 107 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare Legii nr. 571/2003 si să dispună în consecință asupra legalității si temeiniciei procesului verbal atacat, restul chestiunilor invocate- în anexa la procesul verbal, în întâmpinare, în obiecțiunile și concluziile depuse de către intimată- care exced ipotezei legale a normei de drept substanțial care s-a reținut că ar fi fost încălcată, neavând relevanță în cauză, iar legalitatea și temeinicia actului de constatare și sancționare a contravenției nu pot fi stabilite prin elemente sau susțineri extrinseci acestuia.

Raportat la cele de mai sus și în condițiile în care instanța de recurs a omis să analizeze și să se pronunțe explicit referitor la motivele de recurs care vizau chestiunile legate de dovedirea sau nu a originii produselor livrate- respectiv încadrarea stării de fapt în ipoteza legală a normei de drept în baza căreia a au fost aplicate sancțiunile contravenționale, lipsa elementelor laturii obiective ale contravenției reținute și implicit referitor la legalitatea sancțiunii aplicate cu raportare la aceste critici, sunt incidente dispozițiile art. 138 din C. pr. civilă de la 1865 față de omisiunea analizării și soluționării punctuale a motivelor de recurs și prin urmare considerăm că se impune admiterea contestației în anulare și implicit admiterea recursului.

Răspunderea contravențională este personală șl nesusceptibilă de aplicare prin analogie, astfel încât în mod greșit s-a omis analizarea motivelor de recurs care vizau responsabilitatea pentru întocmirea documentelor de livrare-expedițle șl implicit atribuirea unei eventuale culpe pentru întocmirea defectuoasă a acestora.

Cele două ordine de plată cu care s-a efectuat plata anticipată a carburantului- conțin la rubrica "detalii plată" mențiunea „CV FF/FACT PROF 042/28.03.2012" și coroborând aceste mențiuni cu cele din factura proforma nr. PF042/28.03.2012- f. 23 din dosar și data de livrare din comanda către ______________ din 28.03.2012, este evident că plățile făcute prin cele două OP se referă la carburantul livrat de către ______________ la data de 29.03.2012, detaliile plățillor fiind suficiente si relevante, iar prin motivele de recurs a fost criticat și faptul că Instanța de fond nu a observat că sunt două OP șl nu doar unul cum eronat se reține în considerentele hotărârii acesteia.

Aspectul că plățile efectuate în baza facturii proforma au fost efectuate pentru carburantul livrat cu avizul de însoțire a mărfii ____________ și nr. 419/29.03.2012 este probat și de faptul că în fișa jurnal a contului 401 din perioada 28-29 martie 2012 nu figurează alte aprovizonări de la ______________ (pentru care să se fi făcut eventual plățile) șl nici organele de control nu au contestat faptul că plățile au vizat transportul în speță.

Din perspectiva celor de mai sus, în mod greșit se consideră că avizul de însoțire a mărfii ____________ și nr. 419/29.03.2012 (fila nr. 14), scrisorile CMR, factura proforma PF042/28.03.2012- f. 23 ar fi fost încheiate pro causa, în condițiile în care acestea nu au ca emitent societatea potentă, factura proforma este emisă de către ______________, plățile în baza ei se fac cu o zi înaintea transportului, respectiv la data de 28.03.2012, iar avizul de însoțire a mărfii și scrisorile de transport au ca emitent pe ____________________ și au fost emise la încărcare în loc. Halmeu, însoțind transportul la B___ M___.

Nota de recepție și fișa de magazie nu puteau fi întocmite înainte ca transportul să ajungă la B___ M___ și să fie recepționat, după cum nu se putea emite vreun document fiscal pe relația __________________- _________________ ca marfa să ajungă la B___ M___ și să fie înregistrată scriptic în evidențele __________________, Iar faptul că o echipă de control a intimatei s-a deplasat la sediul petentei în timpul efectuării operațiunilor de înregistrare în evidență a transportului nu înseamnă că documentele au fost întocmite pro causa, deoarece controalele anterioare ale intimatei nu au constatat deficiențe în înregistrarea livrărilor similare, cu același tip de avize ca și cel în speță.

Astfel pe traseul Halmeu-Baia M___, transportul nu trebuia și nu avea avea cum să fie însoțit de documente care ateste relația contractuală ___________________ AMI SA, deoarece aceste documente puteau fi întocmite doar după ce marfa era înregistrată scriptic în evidențele __________________.

Contestatoarea a susținut că analizarea criticilor vizând reținerea instanței de fond referitoare la faptul că documentele aferente raporturilor comerciale dintre părți ar fi fost întocmite pro oausa ar fi trebuit să fie una efectivă, cu raportare la înscrisurile depuse în probațiune și argumentată corespunzător, deoarece simpla trimitere la argumentele primei instanțe- criticate argumentat și cu trimiteri punctuale la probațiune prin motivele de recurs nu echivalează cu soluționarea acestora.

In mai multe decizii Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că „actul fundamental cu privire la care are jurisdicție (Convenția) nu urmărește garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unora concrete și efective, dreptul la un proces echitabil neputând fi considerat efectiv decât dacă cererile părților sunt într-adevăr examinate de instanța sesizată, întinderea obligației instanțelor de a motiva poate varia în special în funcție de natura hotărârilor și se analizează în lumina circumstanțelor speței.

În cazul unor elemente cu incidența decisivă- cum sunt de mai sus se impunea un răspuns explicit față de chestiunile invocate, în concordanță cu importanța acestor elemente pentru soluționarea cauzei, iar omisiunea analizării corespunzătoare a acestora este de natură să conducă la anularea hotărârii în condițiile art. 318 din C. pr. civilă.

Cu referire la încălcarea dreptului la un proces echitabil a fost criticată prin motivele de recurs și înlăturarea concluziilor raportului de expertiză- pe considerentul că vin în contradicție cu starea de fapt reținută de către instanță (cu argumentul că a fost percepută direct de agenții constatatori) precum și că expertiza este favorabilă petentei- fără să se aibă în vedere că în vreme ce starea de fapt este reținută în baza unor opinii fără suport ale agenților constatatori, concluziile experților sunt riguros argumentate cu trimiteri și citarea normelor legale incidente.

Fără să se pronunțe asupra criticilor formulate în ce privește înlăturarea concluziilor raportului de către instanța de fond, instanța de recurs „nu validează concluziile experților" deoarece expertiza nu ar fi fost efectuată de către un expert fiscal- în condițiile în care proba a fost administrată judiciar cu participarea unui expert fiscal care nu a fost recuzat sau contestat și câtă vreme nu s-a dispus anularea raportului proba este câștigată cauzei iar concluziile acesteia se coroborează cu înscrisurile depuse în probațiune de către recurenta contestatoare.

Prin întâmpinare, intimata Direcția G_______ R________ a Finanțelor Publice Cluj N_____ a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată arătând că pe această cale nu pot fi invocate greșeli de judecată sau greșeli materiale din cele ce se încadrează în textul art.281 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește teza II din art.318 Cod procedură civilă, aceasta are în vedere ipoteza în care instanța de recurs, respingând recursul, sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Instanța de recurs să ii omis să cerceteze vreunul din motivele de casare iar, această omisiune sa se fi produs din greșeală. Cu alte cuvinte, în cazul în care instanța de recurs a analizat, într-adevăr, doar un motiv de casare, pe care l-a găsit nefondat și a arătat, motivându-și soluția, de ce nu pot fi analizate și celelalte motive de recurs, această neanalizare a tuturor motivelor invocate de recurent nu se mai datorează unei omisiuni săvârșite din greșeală de instanța de recurs, ci are un caracter deliberat, iar motivele pentru care instanța de recurs a procedat în acest mod nu vor mai putea fi cenzurate pe calea contestației în anulare.

Această ipoteză în care se poate uza de calea extraordinară de atac a contestației în anulare, reglementată de art, 318 alin. 1 teza a ll-a C.pr.civ., are, așadar, în vedere omisiunea instanței de recurs de a examina unul din motivele de modificare și/sau de casare prevăzute de art. 304 C.pr.civ., iar nu omisiunea acestei instanțe de a analiza argumentele de fapt, ori argumentele de drept, invocate de parte; aceste argumente trebuie să fi subsumate motivului de modificare/casare pe care se sprijină, oricât de larg ar fi fost dezbătute de recurent în dezvoltarea motivelor de recurs.

În speță, contestatoarea nu a indicat ce anume greșeală materială ar fi fost săvârșită de instanța de recurs și nu a arătat care anume motiv de recurs de casare ori de modificare a omis a fi analizat de către instanța de recurs, toate așa-zisele motive expuse în motivarea contestație în anulare reprezentând practic motive de recurs ce se circumscriu fondului cauzei și care se subsumează unui „recurs la recurs".

Analizând contestația în anulare care a fost legal timbrată, raportat la susținerile contestatoarei și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:

Prin decizia civilă nr.98/R/17.04.2015, pronunțată în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, Tribunalul Maramureș a respins ca nefondat recursul declarat de petenta __________________ Baia M___ împotriva sentinței civile nr.1728 din 27.02.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M___.

În considerentele deciziei s-a reținut cu majoritate că documentele prezentate de către conducătorul auto nu corespund exigențelor legale, iar celelalte documente, în primul rând că nu au însoțit transportul astfel cum era necesar, iar pe de altă parte circumstanțele cauzei indică faptul că, astfel cum se reține și argumentează prima instanță, au fost întocmite pro cauza.

Tribunalul n-a validat concluziile experților, întrucât raportat la specificul cauzei, expertiza se impunea a fi efectuată de către un expert fiscal și nu un expert contabil.

Instanța de recurs a mai reținut că petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în sarcina sa, instanța apreciază că judecătorul fondului a apreciat în mod corect cu privire la temeinicia procesului – verbal de contravenție. Sunt corecte cele reținute de către prima instanță și din perspectiva individualizării sancțiunilor aplicate petentei, neexistând nici o rațiune pentru aplicarea în cauză a unui regim sancționator mai blând.

Cât privește legalitatea actului sancționator, tribunalul constată de asemenea că acesta nu este afectat de cauze de nulitate absolută, iar prin raportare la eventuale cauze de nulitate relativă petenta nu face dovada vătămării sale provocate de însuși modul de întocmire a procesului – verbal. Potrivit mențiunilor din procesul – verbal, agenți constatatori au fost numiții B___ D___ și Țânța D______, procesul – verbal purtând semnăturile celor două persoane. Faptul că în paralel, pentru verificarea stării de fapt, la sediul petentei s-au deplasat alți angajați ai intimatei, data fiind complexitatea operațiunilor de control, nu poate conduce la nulitatea actului care, așa cum a reținut prima instanță, a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor OG 2/2001.

În conformitate cu prevederile art.318 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de recurs.

Contestatoarea a invocat dispozițiile cuprinse în teza II din articolul 318 Cod procedură civilă însă nemulțumirea acesteia vizează soluția pronunțată în recurs și interpretarea normelor legale aplicabile, respectiv a probelor de la dosar, aspecte care vizează eventuale greșeli de judecată ce nu pot constitui motive de anulare pe calea contestației în anulare, în sensul prevederilor legale menționate anterior.

Pe de altă parte, contestatoarea nu a indicat expres care sunt motivele de nelegalitate ale hotărârii pronunțate în primă instanță ce nu ar fi fost analizate de instanța de recurs, menționând încălcarea dreptului său la un proces echitabil, apărare ce nu poate fi primită având în vedere susținerile contestatoarei referitoare la înlăturarea nejustificată a raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că tribunalul a apreciat, cu opinie majoritară, că recursul este nefondat reținând că nu sunt motive de casare sau de modificare a sentinței recurate, situație în care instanța de recurs s-a pronunțat implicit cu privire la toate aspectele cu care a fost sesizată prin recursul dedus judecății.

Din perspectiva considerentelor expuse, tribunalul constată că recurenta-contestatoare nu se poate prevala cu succes de normele imperative enunțate anterior și având în vedere dispozițiile art.320 Cod procedură civilă, va respinge contestația în anulare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestator __________________ cu sediul în Baia M___, _______________/30 județul Maramureș împotriva Deciziei civile nr.98/R/17.04.2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de azi 20.11.2015.

Președinte, E____ M____ S___	Judecător, S_____ O_____	Judecător, V______ I_____
	Grefier, C_______ M____ C____

Red. / I.V.-8.12.2015

Tred. C.C. / 15 Decembrie 2015 - 2 ex