Operator de date cu caracter personal nr.3727

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G______

SECȚIA CIVILĂ

Decizia civilă Nr. 381/C__/2015

Ședința publică de la 28 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE F_________ R_____

Judecător G______ U_____

Grefier V_______-I______ M___

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe apelant P______ C_________ C_____ la SCA I______ și S___ și pe intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns personal apelantul – petent P______ C_________ C_____ și asistat de dl. avocat L____ B_____, care depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială _______ nr. xxxxxxx/2015, lipsă fiind intimatul I____________ de Poliție al Județului G______.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că apelul este la al doilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, după care,

Tribunalul procedează la verificarea identității apelantului – petent P______ C_________ C_____, care se legitimează cu carte de identitate ________ nr. xxxxxx, eliberată la data de 08.01.2010 de SPCLEP B________.

Întrebat fiind, apărătorul apelantului – petent P______ C_________ C_____ având cuvântul, învederează că numai are alte cereri noi de formulat sau probe de administrat.

Tribunalul, constatând că nu mai sunt alte probe de administrat, în temeiul art.244 alin.1 cod procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și în baza art.392 cod procedură civilă, acordă cuvântul pe fond în cadrul dezbaterilor.

Apărătorul apelantului – petent P______ C_________ C_____ având cuvântul, arată că a dezvoltat pe larg susținerile în cuprinsul motivelor de apel.

Astfel, arată că sarcina probei în această cauză este răsturnată, făcând referire în motivele de apel, la art. 6 paragraf 2 CEDO, și de asemenea similitudinea de tratament pentru materia contravențională asimilată materiei penale, și atunci sarcina probei răsturnată, intimatul înțelegând într-un anumit mod această obligație procesuală, depunând la fond o ________ înscrisuri, astfel încât să sprijine cele invocate.

Față de faptul că intimatul a depus la dosarul cauzei atestatul operatorului radar, regăsindu-se la fila 36 dosar fond, solicită a se observa că acest atestat este emis pentru un agent Tănășteanu I__, deși la fila 11 dosar fond se regăsește procesul – verbal de contravenție, unde agent constatator este o altă persoană, respectiv C______ A______, pentru care nu este depus un atestat operator radar. Cu toate acestea, se poate observa că atestatul operatorului radar este eliberat pentru alt model de cinemometru, asta rezultând din coroborarea cu fila 35 dosar fond, unde intimatul a depus buletinul de verificare metrologică a unui cinemometru, însă pentru tipul Piton 2, iar atestatul operatorului radar de la fila 36 este pentru aparatele autovija.

În ceea ce privește legalitatea procesului - verbal, condiția obligatorie și esențială cu privire la norma de metrologie legală este ca înregistrarea video să cuprindă în mod obligatoriu imaginea autovehiculului cu numărul de înmatriculare pus clar în evidență. Apreciază că trebuie aplicată această normă pe probele înaintate de către intimat. La fila 37 dosar fond se află o singură fotografie video depusă de către intimat. Din această fotografie nu se poate deduce nici numărul de înmatriculare, și nici modelul de autoturism.

Ca atare, apreciază că nu sunt suficiente probe care să susțină acea acuzație contravențională, în condițiile în care apelantul a contestat măsura încă de la momentul respectiv, obiecțiuni pe care se regăsesc în cuprinsul procesului – verbal la fila 11 dosar fond. D__ fiind că nu există probe certe, clare, concludente, fără nici un dubiu că autoturismul cu numărul respectiv este cel fotografiat și înregistrat cu viteza respectivă.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond în tot, admiterea plângerii contravenționale, față de motivele arătate prin motivele de apel.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de contencios administrativ de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 662/10.02.2015 Judecătoria G______ a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul P______ C_________ – C_____, în contradictoriu cu agentul constatator I____________ Județean de Poliție G______,

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 31.08.2014, petentul P______ C_________ – C_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 810 lei, echivalentul a 9 puncte amendă, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 121 alin. (1) din HG 1391/2006 și sancționată de dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e din OUG 195/2002, respectiv pentru depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Prin același proces-verbal de contravenție, petentului i-a fost aplicată sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Verificând legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.

În privința susținerilor petentului în conformitate cu care acesta nu fost legal întocmit fiindcă nu cuprinde mențiuni privind ocupația și locul său de muncă, locul exact al săvârșirii contravenției și nu descrie suficient fapta reținută în sarcina sa, instanța a constatat că agentul constatator a descris fapta reținută în sarcina petentului în mod complet, a indicat locul săvârșirii faptei, respectiv DN5, localitatea Călugăreni, iar lipsa mențiunilor privind ocupația și locul său de muncă al contravenientului este sancționată cu nulitatea relativă condiționată de existența unei vătămări care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului.

În cauză, instanța a reținut că petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări și a avut posibilitatea formulării tuturor criticilor privind legalitatea și temeinicia actului sancționator prin prezenta plângere contravențională.

Sub aspectul formei procesului-verbal de contravenție, instanța a constatat că acesta respectă modelul și cuprinde elementele prevăzute în anexa nr. 1D din HG 1391/2006.În acest sens, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 81 din HG nr. 1391/2006, în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul.

Analizând conținutul normelor evocate, prin prisma dispozițiilor Deciziei nr. XXII/19.03.2007, pronunțată de ICCJ – Secțiile Unite, instanța a constatat că neutilizarea sau utilizarea greșită a modelului prevăzut la anexa nr. 1D din HG nr. 1391/2006 poate atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției dacă petentului i-a fost cauzată o vătămare, ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.

În speță, nici prin plângerea contravențională, nici prin cererile ulterior formulate, petentul nu a probat vătămarea cauzată prin neutilizarea sau utilizarea defectuoasă a modelului prevăzut la anexa nr. 1D din HG nr. 1391/2006. De altfel, legiuitorul a ales a reglementa un model de proces-verbal pentru a asigura înscrierea în cuprinsul acestuia a tuturor mențiunilor indicate în cuprinsul art. 16 din OG nr. 2/2001. Cât timp procesul-verbal încheiat cuprinde cuvenitele mențiuni, utilizarea unui anume formular nu poate avea vreo înrâurire asupra legalității acestuia. Astfel, constatând că petentul nu a invocat neconformitatea mențiunilor înscrise în procesul-verbal cu dispozițiile art. 16 din OG nr. 2/2001, instanța a considerat că neutilizarea sau utilizarea defectuoasă a formularului prevăzut la anexa nr. 1D din HG nr. 1391/2006, nu i-a cauzat acestuia nicio vătămare, astfel că nu sunt îndeplinite premisele aplicării sancțiunii nulității.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

În speța de față, petentul a contestat cele reținute în procesul-verbal de contravenție și a arătat că nu a circulat cu viteza reținută în cuprinsul actului sancționator, agentul constatator nu a ținut cont de marja de eroare a aparatului radar, iar pe sectorul de drum respectiv nu erau montate indicatoare rutiere de restricție a vitezei și nu a observat nicio locuință sau clădire care să îi indice prezența unei localități, motiv pentru care a considerat că se află în afara localității și și-a adaptat viteza de deplasare în mod corespunzător.

În privința conținutului normelor de metrologie legală NML 021-05/23.11.2005, instanța reține că acestea nu pot fi avute în vedere la individualizarea contravenției, normele evocate de petent instituind anumiți parametrii tehnici ce urmează a fi avuți în vedere de experții tehnicieni cu ocazia testării aparatului radar la momentul omologării. Ulterior omologării aparatului radar și a eliberării buletinului de verificare metrologică, înregistrarea vitezei efectuată de acesta corespunde vitezei reale și exacte cu care a circulat autoturismul înregistrat.

Din analiza buletinului de verificare metrologică nr. xxxxxxx din data de 19.08.2014 rezultă că aparatul radar a fost verificat în termen și funcționează la parametri normali, iar viteza măsurată este cea reală, nefiind necesară aplicarea unor coeficienți suplimentari în raport de viteza măsurată, pentru a se determina viteza cu care automobilul circula efectiv.

În privința tipului de aparat radar utilizat, instanța reține că, potrivit buletinului de verificare metrologică nr. xxxxxxx din data de 19.08.2014, cinemometrul de control rutier montat pe autoturismul marca Dacia Solenza cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX este tip PYTHON II, iar agentul constatator deține atestat de operare pe aparatul radar în cauză, astfel cum rezultă din atestatul de operator „Autovision” nr. xxxxxx din data de 06.06.2011.Sub acest aspect, potrivit datelor existente pe site-ul Biroului Român de Metrologie Legală, printre tipurile de cinemometre utilizate în România se regăsește și cinemometrul de control rutier tip R____ Autovision Compact PYTHON II, producător fiind Traffic Safety Systems Limited Anglia.Astfel, cinemometrul tip PYTHON II este model Autovision, astfel încât atestatul de operator „Autovision” nr. xxxxxx din data de 06.06.2011 este valabil pentru operarea cu cinemometre model Autovision tip PYTHON II.

Potrivit procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 31.08.2014, petentul P______ C_________ – C_____ a fost surprins de către aparatul radar pe DN5, în localitatea Călugăreni, circulând cu autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX cu viteza de 104 km/h, limita legală de viteză în localitate fiind de 50 km/h.

În susținerea temeiniciei procesului-verbal contestat, intimatul a depus la dosar fotografii efectuate cu aparatura tehnică de specialitate aflată în dotarea D.G.P.M.B – Brigada de Poliție Rutieră, prin care un autoturism marca VW de culoare închisă a fost surprins în data de 31.08.2014, orele 14:35:33, în localitate, circulând cu viteza de 104 km/h.

Aparatura folosită în măsurarea vitezei autoturismului anterior descris îndeplinește condițiile tehnice impuse de lege, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de intimată, respectiv buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx din data de 19.08.2014 și atestatul de operator „Autovision” nr. xxxxxx din data de 06.06.2011.

Din planșa foto se poate observa gardul despărțitor al sensurilor de circulație, precum și camerele de supraveghere a traficului aparținând CNADNR, aspecte care, coroborate cu ora înregistrării, ora menționată în procesul-verbal de contravenție, precum și buletinul posturilor din data de 31.08.2014, fac dovada că locul înregistrării autoturismului în cauză este în localitatea Călugăreni.

Totodată, intimatul a depus la dosar fila radar și buletinul posturilor pentru ziua de 31.08.2014, din care rezultă că autospeciala cu nr. XXXXXXXXX din dotarea Serviciului Rutier al IPJ G______, supraveghea traficul pe raza localității Călugăreni, la momentul înregistrării petentului circulând cu viteza de 104 km/h.

Instanța nu poate reține apărările petentului în conformitate cu care nu a observat nicio locuință sau clădire care să îi indice prezența unei localități, de vreme ce acesta, în calitate de conducător auto, avea obligația de a observa și respecta indicatoarele rutiere, atât pe cele care indică __________________________-o localitate, cât și pe cele care stabilesc limitele legale de viteză.

În privința planșei fotografice depusă la dosar la fila 37, deși fotografia radar este numai parțial lizibilă, instanța a coroborat această probă cu procesul-verbal de contravenție, raportul de reținere al permisului, precum și fila radar din data de 31.08.2014, reținând că autoturismul marca VW, care a fost fotografiat la data de 31.08.2014, orele 14:35:33, pe raza localității Călugăreni, rulând cu viteza de 104 km/h, are numărul de înmatriculare XXXXXXXX.

În acest sens, instanța reamintește că scopul procedurii contravenționale, cu respectarea garanțiilor procesului echitabil, instituite prin art. 6 CEDO, nu este de a căuta realizarea unei probațiuni absolute a faptelor imputate petenților, ci de a crea un cadru în limitele căruia intimatul să aducă la dosar probe apte a convinge un observator obiectiv și imparțial cu privire la temeinicia „acuzației în materie penală”. De altfel, Curtea Europeană nu a negat nici prezumția de legalitate a proceselor-verbale de constatare a contravenției, însă a precizat că organele statului au întotdeauna obligația de a pregăti și a administra în cauză un set de probe apt a fundamenta în mod rezonabil conținutul celor constatate prin respectivele procese-verbale, spre a îi da posibilitatea petentului și instanței de a cunoaște elementele ce au fost avute în vedere de către agenții constatatori la momentul formulării acuzației și al aplicării sancțiunii.Or, în prezenta cauză, intimatul a pus la dispoziția instanței toate probele avute în vedere de către agentul constatator la momentul încheierii procesului-verbal de contravenție, respectiv fotografia radar, din care rezultă cu claritate marca autoturismului și viteza cu care a rulat. Chiar dacă numărul de înmatriculare este parțial ilizibil, din culpa șoferului care circula la acel moment cu o viteză foarte mare, de 104 km/h, din coroborarea celorlalte probe, respectiv procesul-verbal de contravenție înăuntrul căreia se află constatarea personală a agentului MAI cu privire la numărul autoturismului sancționat, raportul de reținere al permisului, precum și fila radar din data de 31.08.2014, instanța a reținut că autoturismul din fotografie este cel condus de către petent, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX.

De altfel, referitor la concursul dintre prezumția de legalitate a procesului-verbal și ocrotirea dreptului la apărare, instanța constată că petentul s-a mulțumit cu depunerea la dosar, cu titlu de probe, exclusiv a înscrisului reprezentând procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 31.08.2014. Totodată, petentul nu a stăruit în citarea și ascultarea vreunei persoane care ar fi asistat la fapta din data de 31.08.2014 sau administrarea altor probe din care să rezulte cele invocate. Această posibilitate îi stătea la dispoziție petentului, care a avut ocazia de a formula cereri de probațiune atât prin plângerea formulată, cât și ulterior, la termenele de judecată.

Așa cum s-a reținut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza N_______ G_______ c. României (decizia din 3 aprilie 2012, cererea nr. xxxxx/05), nici litera și nici spiritul art. 6 din convenție nu împiedică o persoană să renunțe de bună voie la garanțiile care sunt consacrate în acesta în mod expres sau tacit, printre care cea de a întreba sau de a solicita audierea unui martor, însă această renunțare trebuie să fie neechivocă și să nu fie contrară niciunui interes public important [Håkansson și Sturesson împotriva Suediei, hotărârea din 21 februarie 1990, _______ nr. 171-A, pct. 66 și Kwiatkowska împotriva Italiei (dec.), nr. xxxxx/99, 30 noiembrie 2000].

Totodată, prin considerentele hotărârii pronunțate în cauza A_____ c. României, s-a reținut că statul poate conferi procesului-verbal de constatare a contravenției o prezumție de legalitate, cu obligația de a-i da posibilitatea petentului de a solicita și administra în apărare un probatoriu apt a naște un dubiu rezonabil cu privire la veridicitatea celor reținute în cuprinsul actului prin care s-a constatat săvârșirea contravenției.Nesolicitând instanței prezentarea altor probe în apărare, fără a justifica o eventuală imposibilitate de obținere a acestora, petentul s-a expus, cu bună-știință, riscului pronunțării unei soluții întemeiate numai pe probele aflate la dosar, incluzând așadar procesul-verbal de contravenție pe care el însăși l-a prezentat în fața instanței și căruia îi este atribuită o prezumție de temeinicie relativă.

Analizând probele aflate la dosarul cauzei, instanța a reținut că intimatul a făcut dovada săvârșirii contravenției, iar petentul nu a probat o situație contrară celei descrise în procesul-verbal contestat, motiv pentru care constată că procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 31.08.2014 este temeinic, fapta constatată în cuprinsul acestuia fiind săvârșită de către petent în modalitatea descrisă.

În privința sancțiunii principale și a celei complementare aplicate prin procesul-verbal de contravenție, instanța a reținut că acestea au fost aplicate în mod legal și sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei.Astfel, dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e din OUG 195/2002 prevăd faptul că pentru fapta săvârșită de petent se aplică amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Potrivit art. 98 alin. (4) lit. d din OUG 195/2002, clasa a IV-a de sancțiuni reprezintă echivalentul a 9 până la 12 puncte-amendă, iar un punct amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, conform art. 98 alin. (2) din OUG 195/2002.Așadar, sancțiunea amenzii în cuantum de 810 lei, echivalentul a 9 puncte amendă, reprezintă sancțiunea minimă prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de către petent și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Instanța are în vedere faptul că viteza maximă admisă în localitatea Călugăreni a fost depășită de către petent cu 54 km/h, precum și scopul normei încălcate, respectiv ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Împotriva sentinței civile nr. 662/10.02.2015 a declarat apel motivat și în termen legal petentul P______ C_________ C_____, solicitând modificarea in tot a sentinței civile nr. 662 / 10.02.2015, admiterea plângerii contravenționale , anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 31.08.2014, exonerarea de plata amenzii contravenționale stabilita în sarcina sa, precum si înlăturarea măsurii complementare de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule.

În motivarea apelului, petentul a arătat faptul că în ziua de 31.08.2014 în jurul orei 14.35 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare B 45 fvf, pe DN 5, carosabilul fiind uscat, cerul senin, iar vizibilitatea era bună. De asemenea, drumul era în aliniament fără a avea montate pe marginea acestuia niciun fel de indicatoare rutiere de restricție sau de limitare de viteză. Ceea ce este cel mai important este faptul că în sectorul de drum pe care a circulat nu a observat nicio locuința sau alte clădiri, care să-i indice prezența unei localități și nici nu a observat vreun indicator de restricție. Având în vedere condițiile de trafic și semnalizarea rutieră existența pe sectorul de drum respectiv, întrucât nu a observat niciun indicator rutier de localitate și nici alte indicii care să-i semnaleze faptul că s-ar afla pe rază unei localități, a considerat că se află în afară localității, motiv pentru care a adaptat viteza de deplasare în funcție de aceste date.

În ceea ce privește nelegalitatea actului de constatare cu privire la care instanța de fond nu s-a pronunțat, apelantul – petent a arătat că procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx a fost încheiat de către agentul constatator pe un formular necorespunzător, respectiv cu încălcarea prevederilor art. 181 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Astfel, conform articolului invocat" în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției potrivit modelului prevăzut în anexă nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul". Ceea ce interesează este faptul că la momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatator nu a ținut cont de prevederile imperative ale legii și a utilizat în mod greșit un alt model de proces-verbal, și anume cel prevăzut în anexă nr. 1A, iar petentului înmânându-i exemplarul nr. 2.

Conform prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 " nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii, se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic". Prin urmare, într-o atare situație apetitului constatator îi revine în mod obligatoriu sarcina de a dovedi cu ce mijloace tehnice a constatat abaterea și cum a fost măsurată viteză de deplasare respectivă. Ca atare, aceasta a fost și rațiunea legiuitorului atunci când a prevăzut în art. 181 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 obligativitatea întocmirii procesului verbal de contravenție pe formularul prevăzut în anexă 1 D. Astfel, formularul prevăzut în anexă 1D stipulează în rubrica "fiind înregistrat cu", ________________ radar, completarea acestei rubrici fiind obligatorie pentru agentul constatator tocmai pentru a da instanței de judecată posibilitatea să verifice dacă sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 4.4. din Normă de Metrologie Legală 021-05 privind cinemometrele.

În drept invocă jurisprudența CEDO, și anume Cauza Ozturk contra Germaniei, Hotărârea din 21 februarie 1984, Cauza Ziliberberg contra Moldovei, Hotărârea din 01 februarie 2005 și Cauza A_____ contra României, din care rezultă că art. 6 din Convenție este incident și în materie contravențională, în sensul că "acuzația în materie penală" la care face referire acest articol poate fi interpretată și în sensul că ar include și o "acuzație în materie contravențională".

În atare situație, întrucât procedura de soluționare a unei plângeri contravenționale este calificată drept o procedura "penală", contravenientul se bucură de protecția conferită în cadrul unei astfel de proceduri, printre care și de prezumția de nevinovăție. Această prezumție de nevinovăție (în dubio pro reo) impune în mod obligatoriu următoarele condiții, și anume: 1. instanțele să nu pornească de la premisa că petentul contravenient a săvârșit fapta ce i se reține în sarcina; 2. sarcina probei îi revine organului constatator; 3. îndoială este în beneficiul contravenientului.În cazul de față, aplicând garanțiile conferite contravenientului de dispozițiile art. 6 parag. 2 din Convenție, precum și interpretarea prin prisma principiilor "îndoială profită contravenientului" și "proba cade în sarcina agentului constatator", apelantul a considerat că aceste principii trebuie avute în vedere și reținute de către instanța de apel.

Un alt aspect important îl reprezintă și interpretarea directă a probelor (dovezilor) pe care intimatul a înțeles să le depună la dosar, și anume planșă fotografică întocmită și care se află la filă 37 dosar fond. Este indiscutabil, așa cum rezultă și din conținutul procesului verbal atacat, constatarea contravenției s-a realizat de către agentul rutier prin intermediul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic (oricum, în ceea ce privește această contravenție-nerespectarea regimului legal de viteză-este obligatoriu că această să se realizeze doar cu ajutorul unui mijloc tehnic, și niciodată într-o altă modalitate). Conform prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 " nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii, se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic". Prin urmare, într-o atare situație agentului constatator îi revine în mod obligatoriu sarcina de a dovedi cu ce mijloace tehnice a constatat abaterea și cum a fost măsurată viteza de deplasare respectivă.

Raportat la aceste considerente, rezultă fără echivoc că, în prezența cauza, fac aplicație dispozițiile cuprinse în Normă de metrologie legală NML 021-05 din 23.11.2005 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre).

Analizând procesul verbal din perspectiva dispozițiilor Normei de metrologie legală NML 021-05, apelantul a invocat un alt motiv de nelegalitate al actului contestat, și anume, faptul că a invocat în fața instanței de fond dispozițiile art. 3.5.1. din Normă menționată mai sus, conform cărora "înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: ... sensul de deplasare al autovehiculul; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform art. 3.2.6.) și imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de `înmatriculare al acestuia."

În primul rând trebuie reținut că din cuprinsul dispozițiilor art. 3.5.1. din Normă, pe care și intimatul le-a invocat, reiese că "înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele; ... sensul de deplasare al autovehiculul; faptul că a fost efectuată autotestarea (conform art. 3.2.6.) și imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de `înmatriculare al acestuia." Deci, analizând fotografia depusă de intimat la planșă foto de la filă nr. 37 dosar, se poate constata că numărul de înmatriculare al vehiculului fotografiat nu este vizibil, acesta neputând fi stabilit cu certitudine nici măcar prin deducție, așa cum în mod eronat și cu totul surprinzător o face judecătorul fondului. Este evident că cea mai importantă condiție legală, și anume o înregistrare video (fotografie) clară, din care să rezulte în mod clar numărul de înmatriculare al autoturismului pentru care s-a realizat măsurarea, nu a fost respectată de către agentul constatator, și prin urmare nu poate face dovadă că autoturismul condus de apelant este cel din imaginea depusă la dosarul cauzei.

În condițiile în care a contestat viteza reținută de aparatul radar, precizare făcută și la rubrica mențiuni din procesul-verbal contestat încă de la momentul întocmirii acestuia, apelantul a apreciat că intimatul nu a făcut dovada (sarcina probei revenindu-i intimatului) săvârșirii a contravenției pentru care a fost sancționat.

În ceea ce privește criticile aduse sentinței civile apelate, apelantul a arătat că în fața instanței de fond a invocat ca un motiv de nelegalitate al actului de constatare este reprezentat de faptul că la momentul întocmirii procesului verbal pe care l-a contestat agentul rutier nu a avut în vedere marja de eroare prevăzută în dispozițiile Normei de metrologie legală NML 021-05.

Un alt motiv de nelegalitate pe care l-a invocat și pe care judecătorul fondului nici măcar nu l-a motivat este legat de atestatul operatorului radar care a realizat filmarea. Astfel, deși intimatul și-a înțeles obligația procesuală și a depus la dosarul cauzei înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului verbal atacat și de care intimatul a înțeles să se folosească în susținerea și probarea „acuzației contravenționale", nu a făcut dovadă că agentul rutier care a realizat înregistrarea era atestat să desfășoare activități cu aparatul radar. Astfel, intimatul a depus la dosar atestatul operatorului radar Stanisteanu I__ care a realizat înregistrarea video și care se află la filă nr. 36 din dosar. Însă, din analiză acestui înscris rezultă fără putință de tăgadă că acest agent este autorizat să desfășoare activități cu aparate radar de tip Autovision. În același timp, din buletinul de verificare metrologică depus de intimat la dosar și aflat la fila 35 din dosar rezultă că pe autospecială de poliție cu nr. XXXXXXXXX, mențiune regăsită în cuprinsul procesului verbal, era amplasat un aparat radar de tip PYTHON II.Astfel, rezultă că la dată întocmirii procesului verbal s-a folosit pentru constatare un aparat radar de tip PYTHON II, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 35, în timp ce agentul rutier ce a avut calitatea de operator radar nu era atestat să desfășoare activități de constatare cu astfel de aparate, ci doar cu radare de tip Autovison, așa cum rezultă din înscrisul aflat la filă nr. 36 dosar. Deci, având în vedere considerentele expuse mai sus, rezultă că la dată constatării contravenției agentul rutier care a avut calitatea de operator radar nu era atestat să desfășoare activități cu un aparat radar de natură celui folosit în ziua respectivă.

Intimatul nu a formulat intâmpinare.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Examinând apelul declarat, apărările intimatului și probele cauzei, tribunalul constată întemeiat apelul pentru următoarele considerente:

Având în vedere obiectul acțiunii nu este lipsit de interes faptul că, în cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că lipsirea celor acuzați de săvârșirea unor fapte ilicite de garanțiile fundamentale, menite să-i protejeze împotriva arbitrariului celor chemați să constate caracterul ilicit al acestor fapte și să restabilească echilibrul între autoritățile cu atribuții in constatarea acestora si cei bănuiți că le-ar fi săvârșit, constituite o problemă ce intră sub incidența art. 6 din Convenție. Curtea a statuat că procesul verbal de contravenție apare ca reprezentând o „acuzație în materie penală”, iar această concluzie atrage aplicabilitatea garanțiilor prevăzute de art. 6 din Convenție oricărui acuzat în materie penală, inclusiv contravenientului. Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 al Convenției, printre care și prezumția de nevinovăție, iar beneficiind de prezumția de nevinovăție, petentul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind intimatului, acesta fiind partea în litigiu care trebuie să facă dovada că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt întemeiate și corespund realității.

Câtă vreme art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 prevede că nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de catre polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, acesta este mijlocul de dovadă pertinent pentru susținerea existenței contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.

Potrivit art. 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05, pentru ca înregistrările efectuate de cinemometre să poată constitui o astfel de dovadă legală, acestea trebuie sa cuprindă cel puțin anumiți indicatori, printre care și imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus in evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

Ori, examinând singura fotografie depusă la dosar, tribunalul constată că această probă nu demonstrează concomitent că autoturismul din imagine, care circula cu viteza de 104 km/h la data de 31.08.2014, ora 14:35:33, are numărul de înmatriculare reținut de agentul constatator. Astfel, din fotografie rezultă doar că un autoturism, care poate fi marca Volkswagen (imaginea mărcii nu e clară), cu numărul de înmatriculare total ilizibil, a circulat la data și ora menționată cu viteza de 104 km/h. În consecință, nu rezultă cu evidență și în mod cert din înregistrarea radar că petentul circula cu viteza menționată.

Potrivit art. 3.5.1. din Norma de metrologie legala NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", înregistrările efectuate trebuie să cuprindă, printre altele, și imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia. Ori, din fotografia depusă la dosar nu se poate vedea numărul de înmatriculare al autoturismului surprins de această înregistrare, instanța de fond apreciind în mod nefondat că fotografia respectivă poate constitui o dovadă a săvârșirii contravenției reținute prin procesul-verbal, iar cum fotografiile depuse de agentul constatator nu reprezintă altceva decât transpunerea pe suport de hârtie a înregistrărilor efectuate cu aparatul radar, rezultă că însăși înregistrarea radar nu respectă cerința de a pune în evidență numărul de înmatriculare concomitent cu data și ora și valoarea vitezei măsurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 480 Cod procedură civilă,

Admite apelul declarat de apelantul - petent P______ C_________ C_____, domiciliat în comuna Domnești, ______________________, județul Ilfov, și cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul SCA I______ și S___, din mun. București, _____________________, sector 3, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului G______, cu sediul în mun. G______, _______________, județul G______, împotriva sentinței civile nr. 662/10.02.2015 a Judecătoriei G______ pe care o schimbă astfel:

”Admite plângerea formulată de petentul împotriva procesului - verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/31.08.2014 întocmit de IPJ G______ pe acre îl anulează ca netemeinic.

Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în sumă de 810 lei.

Anulează sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce”.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Septembrie 2015.

Președinte, F_________ R_____		Judecător, G______ U_____
	Grefier, V_______-I______ M___

Tehnoredactat jud. FR/ex. 4/10.12.2015

Jud. fond F.C_______