Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Apel– plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 884

Ședința publică din 14 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E____ I___

JUDECĂTOR: F_____ E_____

GREFIER: O_____ S______ B_______

&&&

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul-petent V_____ C______ T_____, domiciliat în Ploiești, _______________________.4, ____________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4718/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul - I____________ de Poliție al Județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ____________________ nr. 64, județul Dâmbovița, având ca obiect „plângere contravențională”.

Prezența și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 7 octombrie 2015, care face parte integrantă din prezenta, dată când tribunalul, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2015.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față .

La data de 31.03.2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub numărul de mai sus plângerea contravențională pe care contestatorul V_____ C______ T_____ a formulat-o împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din 28.04.2014 încheiat de către intimatul I.P.J. Dâmbovița.

În motivarea plângerii, contestatorul a arătat în esență că a fost amendat pentru a nu fi dat prioritate unui pieton pe marcajul semnalizat în acest sens, însă situația de fapt este eronată, neexistând nici un pieton pe trecere.

Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile din OG nr.2/2001.

În dovedire, contestatorul a depus la dosar, în copie, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.

La dosar a fost atașată, întâmpinare și înscrisuri doveditoare de către intimat planșe foto, rapoarte agenților constatatori și CD cu planșe foto și înregistrare video, fișa contravențională a petentului.

Prin sentința civilă nr. 4718/11.12.2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Târgoviște a respins plângerea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, cele de mai jos.

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 28.04.2014 încheiat de către intimatul I.P.J. Dâmbovița a fost sancționat contestatorul V_____ C______ T_____ cu 340 de lei, față de faptul că la acea dată ora 15.48 ar fi condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și, la intersecția ______________________ ___________________________ a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversare pe trecerea de pietoni semnalizată cu marcaj și indicator rutier. S-a considerat că faptele constituie contravenție potrivit art.135 lit.h din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.100 al.3 lit.b din OUG nr.195/2002.

Petentul a mai fost sancționat cu avertisment pentru că a folosit telefonul mobil fără a avea dispozitiv „hansd free”, dar nu a contestat respectiva faptă contravențională.

Analizând conținutul procesului-verbal de contravenție, posibilitate conferită de art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, se constată legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.

Pe de altă parte, în cauza A_____ c. Romaniei din 4.10.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată încălcarea de către România a art.6 din convenție ce vizează dreptul la un proces echitabil prin încălcarea prezumției de nevinovăție în cazul materiei contravenționale. Se arată că a prezuma că procesul verbal contravențional beneficiază de o prezumție de legalitate și veridicitate, sarcina probei contrare revenind contravenientului ce trebuie astfel să-și dovedească nevinovăția, este contrar dreptului la un proces echitabil, materia contravențională, prin sancțiunile aplicabile intrând în sfera penalului conform art. 6 CEDO ce implică prezumția de nevinovăție a persoanei căreia i se aduce o acuzație. Ca atare nu procesul verbal contravențional în sine poate demonstra vinovăția contravenientului ci probele ce au stat la baza emiterii sale, în cazul de față proba esențială fiind o constatare tehnică efectuată cu un aparat de înregistrare video.

Din analiza înregistrării video atașate la dosar rezultă că petentul a fost acela care a condus autoturismul ce se observă în imaginile atașate și, ajuns în dreptul trecerii de pietoni, își continuă deplasarea deși în dreapta sa se găsea un pieton care își manifestase intenția de traversare.

Astfel se constată că petentul se deplasa pe banda I cu viteza mai mare decât celelalte autovehicule din fluxul de circulația de la momentul respectiv și a parcurs trecerea de pietoni și apoi o parte din rondul amplasat în acea zonă, efectuând viraj la dreapta fără a efectua vreo manevră de frânare, deși din partea dreaptă pe direcția sa de înaintare își făcuse apariția un pieton care-și manifestase intenția de traversare.

Se remarcă faptul că, deși pietonul abia pusese piciorul pe trecere atunci când petentul a ajuns la marcaj, totuși din poziția corpului și mișcarea sa, reiese neîndoielnic intenția de traversare ce a fost sau ar fi trebuit să fie observată de petent mai înainte ca acesta să fi ajuns în dreptul trecerii. Apărarea petentului cum că pietonul nu se afla pe trecere iar deplasarea sa pe trotuar era echivocă și nu-și putea da seama daca dorea sau nu să traverseze nu poate fi primită în cauză. Din înregistrare se distinge cum la momentul de timp 15.47.59 de pe înregistrare, mai înainte ca petentul să ajungă la marcaj, pietonul se găsea în mișcare pe o parte descendentă a trotuarului destinată pătrunderii pe marcaj, având corpul îndreptat spre trecere, iar nu pe direcția de înaintare a trotuarului înspre autoturismul condus de petent. Cu toate acestea petentul, probabil și în contextul neadaptării vitezei în apropierea trecerii de pietoni a ales să pătrundă pe trecere și apoi în rond pentru a efectua viraj dreapta fără a mai opri pentru a permite pietonului să treacă înaintea sa, cum avea dreptul. De asemenea la momentul 15.48.00 pietonul pune piciorul pe trecere și se poate observa cum are și un moment de ezitare în care încetinește vizibil deplasarea pentru o fracțiune de secundă tocmai din pricină că atunci petentul pătrundea pe marcaj, abia apoi pietonul continuându-și deplasarea normală probabil și în contextul în care a observat că mașina care circula în spatele petentului a oprit pentru a-i da prioritate.

Împotriva sentinței instanței de fond, la data de 20.02.2015, petentul V_____ C______ T_____, a declarat apel, criticiand hotarirea pentru motivele de mai jos.

In ședința publică din data de 11.12.2014, nu a fost audiat martorul C_________ Anuș, deși era prezent în sală ; desi s-a insistat pentru audierea acestuia, dar președintele instanței a precizat la momentul respectiv că nu este necesară audierea, datele din materialul video fiind concludente pentru luarea unei hotărâri. Nu i s-a precizat care va fi hotărârea sau în ce sens sunt concludente datele respective, însă ulterior la comunicarea hotărârii, a constatat că i-a fost respinsă plângerea contravențională.

Conform sentinței apelate, se precizează că deși pietonul abia pusese piciorul pe trecere atunci când petentul a ajuns la marcaj (...) Menționează, de asemenea, că pietonul în cauză nu pusese piciorul pe trecere, fapt greșit analizat de către instanță. In acest sens, consideră că era necesară și audierea martorului și fiind necesară revederea probei video;

În zona respectivă, trotuarul este îngust, circa 1 m lățime, și este decliv imediat din vecinătatea peretelui clădirii care mărginește trotuarul spre carosabil. Ca urmare, orice persoană care parcurge trotuarul în zona respectivă, trece prin acea zonă declivă, iar datorită modului în care se parcurge acea porțiune descendentă, apare tendința corpului de rotație spre carosabil. In acest sens, se solicită o expertiză la fața locului pentru clarificarea celor mai sus precizate.

De asemenea, revine cu mențiunea efectuată și în momentul contestării procesului verbal de contravenție, anume că locuiește în municipiul Ploiești, dar lucrează în municipiul Târgoviște și ca urmare efectuează naveta zilnică cu autoturismul, permisul de conducere fiindu-i absolut necesar în această situație.

Au fost invocate prevederile art. 242 din Codul de procedură civilă.

În temeiul prevederilor art. 205 Cod procedură civilă, la data de 18 mai 2015, intimata I____________ de Poliție Județean Dâmbovița, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, pentru cele de mai jos.

Contrar celor susținute de apelant, decizia instanței de fond de a respinge proba cu martorul propus de apelant a fost una corect raportat la înregistrarea video efectuata în cauza.

Mai mult, în procesul verbal de contravenție este stipulata mențiunea „nu are de făcut obiectiuni ", iar în dreptul acestei mențiuni este aplicata semnătura apelantului.

In aceste condiții, practic, martorul propus de apelant ar fi fost pus în situația de a relata o alta situație decât cea recunoscuta deja de apelant.

Instanța de fond, vizionând filmarea efectuata în cauza, a constatat ca la momentul 15:48:00 pietonul a pus piciorul pe trecere având un moment de ezitare în care încetinește vizii deplasarea pentru o fracțiune de secunda tocmai din cauza ca atunci apelantul pătrundea pe marcaj.

De asemenea, intimata se opune efectuării unei expertize în cauza, întrucât filmarea este clara si, pe de alta parte, este imposibil de reconstituit aceeași situație cu cea de la data de 28.04.2014 cand s-a comis contravenția.

Apelantul a fost sancționat si pentru comiterea altor doua contravenții respectiv, nepurtarea centurii de siguranța si folosirea telefonului mobil fara a utiliza dispozitivul „mâini libere".

Întrucât apelantul nu a contestat decât sancțiunea aplicata pentru încălcarea priorității de trecere pietonilor, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 2 si art. 22 alin. 6 Cod procedura civila, instanța nu se poate pronunța decât asupra a ceea ce s-a cerut.

Faptul ca apelantul a fost surprins în timp ce vorbea la telefonul mobil fara dispozitivul „mâini libere" explica într-un fel încălcarea priorității de trecere pietonului.

In acest caz, coordonarea si atenția la volan sunt diminuate, putând conduce chiar la producerea unui eveniment rutier.

In încheierea cererii de apel, apelantul precizează ca permisul de conducere îi este absolut necesar, întrucât efectuează naveta de la Ploiești la Targoviste.

Cu toate acestea, apelantul nu dovedește ceea ce susține, ci dimpotrivă, analizând fisa istoric abateri, se constată ca ulterior datei de 28.04.2014, acesta a mai fost sancționat de înca doua ori pentru încălcarea limitei legale de viteza.

Așadar, intimata nu poate spune ca apelantul are nevoie de permisul de conducere, întrucât nu îsi corectează conduita în trafic, ci persista în încălcarea regulilor de circulație.

In același timp, apelantul poate efectua naveta si cu mijloace de transport în comun.

Au fost invocate dispozițiile art. 223 alin. 3 Cod procedura civila.

La data de 08.09.2015, apelantul petent, formulează răspuns la întâmpinare, aratind ca față de datele prezentate de intimat, decizia instanței de fond de a respinge proba cu martorul ocular menționat i s-a restrâns posibilitatea de apărare ; de asemenea s-a restrâns și posibilitatea luării unei decizii care să țină cont de toate aspectele legate de sancțiunea aplicată.

Referitor la semnătura aplicată în dreptul mențiunii "nu are de făcut obiecțiuni", că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință faptul că poate formula obiecțiuni, iar mențiunea - Nu are de făcut obiecțiuni - este scrisă de către agentul constatator după ce a fost semnat procesul verbal în cele trei locuri în care i-a fost solicitat să facă acest lucru.

Se mai precizează că a vizionat filmarea efectuată în cauză în cadrul instanței de fond ; iar la momentul 15:48:00, pietonul nu pune piciorul pe trecere; precizează că în zonă trotuarul este decliv pe o lățime considerabilă - aproximativ la nivelul carosabilului, fată de restul trotuarului care este mai ridicat. De aici apare părerea că pietonul pune piciorul pe trecere ; în fapt, pietonul este doar pe trotuar.

Legat de opinia intimatului că fișa istoric abateri nu dovedește că permisul de conducere îi este absolut necesar, nu există legătură între cele două aspecte. De asemenea, nevoia de permis se poate documenta cu toate deplasările efectuate cu autoturismul propriu în interes de serviciu, de la data aplicării sancțiunii.

Instanța de control judiciar a dispus audierea martorului C_________ Anus N______.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a apararilor din intimpinare, a probelor si considerentelor instantei de fond precum si prin prisma textelor legale incidente,se apreciaza ca acesta este fondat pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.

F___ de invocarea de catre intimatul IPJ, a faptului ca apelantul nu a contestat decât sancțiunea aplicata pentru încălcarea priorității de trecere pietonilor, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 2 si art. 22 alin. 6 Cod procedura civila, instanța nu se poate pronunța decât asupra a ceea ce s-a cerut, se impune a se preciza ca prin petitul plangerii apelantul petente a solicitat anularea procesului verbal cu privire la toate contraventiile retinute, aceasta rezultind la simpla lecturare a plangerii, respecti al treilea alineat ala acesteia.

Solutia instantei de fond este rezultatul interpretarii gresite a probatoriului administrat in cauza, in special al inregistrarii video si a dispozitiilor legale incidente.

Potrivit art. 72 alin (2) din OUG nr. 195/2002, pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor, iar potrivit alin (3) al aceluiasi articol traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar in lipsa acestora, in localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic.

Din analiza textului art. 72 alin (3) din OUG nr. 195/2002, reiese faptul ca indiferent de locul de travesare, pietonii au abligatia de a se asigura ca o pot face traversarea fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic.

Dreptul pietonului de a travers si implicit dreptul acestuia de a beneficia de prioritate de trecere, nu trebuie absolutizat, ci trebuie privit si prin prisma obligatiei acestuia de a se asigura inainte de traversare.

Din inregistrarea video se observa aspecte care duc indubitabil la concluzia ca apelatul petent nu era obligat sa acorde prioritate de trecere.

La reanalzirea inregistrarii video se va avea in vedere evidentierea timpului de filmare redat in coltul din dreapta jos marcat prin 4 digiti, caci analizarea pe secunde nu este apta a reliefa in mod corect evenimentul in conditiile in care _________________ autoturism poate parcurge mai multi metrii.

Astfel se observa ca la momentul 4106 apare in cadru autoturismul condus de apleant, inmatriculat sub numarul XXXXXXXXX. Pietonul fata de care se imputa ca nu ar fi fost acordata prioritate, apare in cadru la momentul 4152. Se observa faptul ca apelantul a redus viteza atunci cind s-a apropiat de trecerea de pietoni, in niciun caz

nu se deplasa pe banda I cu viteza mai mare decât celelalte autovehicule din fluxul de circulația de la momentul respectiv, asa cum a retinut instanta de fond.La momentul 4232, se observa ca pietonul isi schimba directia de mers cu intnetia de a traversa in acest timp apelantul atinte marcajul trecerii de pietoni.Loa momentul 4298 cind pietonul pune piciorul drept pe trecerea de pietoni , masina condusa de apelant era deja pe trecerea de pietoni, rotile din fata depasind marcajul.

Legea impune acordarea prioritatii pietonului angajat in traversare si nu pietonului care isi manifesta intentia.

Pe de alta parte, se pune problema daca un conducator auto al carui autovehicol se afla deja pe trecerea de pietoni este obligat sa acorde prioritate unui pieton care se angajeaza in traversare la momentul la care autovehicolul este deja pe trecerea de pietoni( ipoteza din prezenta cauza).Este evident si transpare din economia dispozitiilor art. 72 alin (3) din OUG nr. 195/2002, ca urmare a obligatiei pitonului de a se asigura ca pot face traversarea fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic, atunci cind observa vehicole care circula pe marcajul trecerii de pietoni sau sunt in imediata apropiere a marcajului sa astepte trecerea acestora. De altfel o astfel de conduita este una normala adoptata de marea majoritatea pietonilor. Ca urmare se poate conchide ca in ipotaeza de mai sus, conducatorul de autovehicol, nu ami are obligatia legala de aacorda prioritate.

De altfel si martorul audiat in apel confirma faptul ca pietonul era pe trotuar atunci cind apelantul a depasit marcajul trecerii de pietoni.

Relativ la celelalte contraventii, retinute in procesul verbal, se impune anularea acestuia. Se retine ca cei doi agenti de politie erau inrtr-o autospeciala, caci la sfirsitul inregistrarii , autospeciala a pornit in urmarirea apelantului.

Din inregistrea depusa la dosar se observa ca apelantul a venit din spatele autospecialei, aparind in cadru la momentul 4104 ( 15:47:58) si a iesit din cadru la momentul 4490( 15:48:05), durata fiind de 7 secunde.

Se apreciaza ca exista un dubiu relativ la comiterea celor doua contraventii in conditiile in care cei doi agenti constatatori se aflau in autospeciala, apelantul a venit din spate, a trecut relativ imediat de acestia ,fiind putin probabila posibilitatea de observare a faptului ca acesta nu purta centura de siguranta si vorbea la telefon.

F___ de cele de mai sus, tribunalul urmeaza, ca vazind si dispozitile art. 480 NCPC sa admita apelul, sa schimbe în tot sentința apelată în sensul că va admite plângerea și va anula procesul verbal de contravenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul-petent V_____ C______ T_____, domiciliat în Ploiești, _______________________.4, ____________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 4718/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul - I____________ de Poliție al Județului Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ____________________ nr. 64, județul Dâmbovița, având ca obiect „plângere contravențională”.

Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal de contravenție.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

E____ I___ F_____ E_____

GREFIER,

O_____ S______ B_______

Red. EF

Tehnored.SEM

5 ex/ 16.11.2015

Judecătoria Târgoviște

Jud. fond P____ D____ Cărpiniș