R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 236

Ședința publică din data de 14.01.2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – A______ BUȘULESCU

GREFIER – M_______ ELIANA L_______

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petent M_____ M____ M___ și pe intimatul M_________ A_________ INTERNE – DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție – _________ NR. xxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, a răspuns petentul, prin avocat, lipsind intimatul și martora Șoagher A___-A________.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța, față de lipsa martorei și de faptul că la termenul anterior aceasta s-a prezentat după strigarea cauzei și i s-a pus în vedere să se prezinte la prezentul termen, instanța lasă cauza la a doua strigare, la ora stabilită.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns petentul M_____ M____ M___, prin avocat, și martora Șoagher A___ – A________, lipsă fiind intimatul.

Instanța, în temeiul art. 318 Cod procedură civilă, procedează la identificarea martorei Șoagher A___-A________, iar potrivit art. 323 Cod procedură civilă, se consemnează declarația martorei, iar după citire și semnare, aceasta se atașează la dosarul cauzei.

Petentul, prin avocat, raportat la declarația martorei dată la acest termen de judecată, solicită suplimentarea probatoriului cu înregistrările video, dacă acestea există, efectuate de poliție la momentul respectiv .

Instanța învederează părții faptul că proba cu înregistrările video a fost anterior solicitată de către instanță, la data de 01.10.2015.

Petentul, prin avocat, solicită înregistrările video surprinse de camerele stradale ale primăriei, amplasate în majoritatea intersecțiilor, probă ce o solicită în dovedirea aspectelor invocate în plângerea contravențională.

Instanța respinge cererea formulată de petent la acest termen de judecată, întrucât proba nu a fost solicitată nici prin cererea de chemare în judecată și nici la termenul de propunere a probelor, fiind solicitată abia azi, la cincilea termen de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Petentul, prin avocat, solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal de contravenție, arătând că raportat la natura penală a cauzei, dovada contravenției aparține intimatei, iar procesul-verbal nu reliefează o situație reală, dovedită. De asemenea, solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

În baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 27.05.2015 sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXXX, petentul M_____ M____ M___ a contestat procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxx din data de 16.05.2015, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea acestui act și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în procesul-verbal a fost menționat faptul că petentul nu a acordat prioritate la indicatorul cedează trecerea, fapt pentru care a fost sancționat cu reținerea permisului și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, precum și cu patru puncte amendă, în valoare de 390 lei. Petentul a menționat că faptele reținute în cuprinsul procesului-verbal nu corespund realității, acesta s-a asigurat la momentul pătrunderii în intersecție; a solicitat agentului constatator să îi prezinte înregistrarea video, ordinul de serviciu care îi dădea dreptul, ca în ziua și la locația respectivă, să organizeze misiunea, fapt ce a fost refuzat de acesta. De asemenea, petentul a învederat că agentul constatator a refuzat să consemneze obiecțiunile acestuia, fiind consemnat însă „nu sunt de acord cu cele menționate în procesul-verbal”. Petentul a precizat că intimatului îi revine sarcina dovedirii celor înscrise în procesul-verbal și a invocat jurisprudența Cedo.

În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe dispozițiile art. 118 din O.U.G. 195/2002, precum și O.G. 2/2001.

Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

La data de 15.07.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal contestat, cu motivarea că actul contestat respectă întocmai condițiile de fond și de formă impuse de O.G. 2/2001.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 Cod proc. civilă.

La termenul de judecată din data de 01.10.2015, instanța a încuviințat pentru petent și pentru intimată proba cu înscrisuri, iar pentru petent proba testimonială cu martora A___-A________ Șoagher.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxx din data de 16.05.2015, de agent constatator din cadrul D.G.P.M.B. – B.P.R., în baza art. 57 alin. 2 rap. la art. 100 alin. 3 lit. c și art. 111 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, petentul M_____ M____ M___ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei, 4 puncte-amendă, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile și reținerea permisului de conducere.

Fapta reținută în sarcina acestuia prin procesul-verbal atacat constă în aceea că la data de 16.05.2015, ora 20.55, a condus auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, pe șos. Nordului dinspre ____________________________. P_____, iar la intersecția cu ________________ respectat semnificația indicatorului „Cedează trecerea”, rămânând în intersecție și neacordând prioritate autovehiculelor care circulau pe drumul cu prioritate.

Petentul a semnat procesul-verbal de contravenție, la rubrica „Alte mențiuni” consemnând că „Nu sunt de acord cu cele menționate în procesul-verbal”. Totodată, instanța constată că petentul a formulat plângerea contravențională în cadrul termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În condițiile speței, instanța apreciază că devin incidente dispozițiile art. 34 alin. 1, art. 16 alin. 1 și art. 17 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 57 alin. 2 rap. la art. 100 alin. 3 lit. c și art. 111 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 57 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, „La intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier”, iar conform art. 100 alin. 3 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, „neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul”.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 111 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, „Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține în următoarele cazuri: c) la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin. (1)”.

Analizând cuprinsul procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxx din data de 16.05.2015, cu prioritate sub aspectul legalității sale conform prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate expresă care să poată fi invocate de instanță din oficiu. Astfel, procesul-verbal cuprinde mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Instanța va înlătura susținerile petentului referitoare la nerespectarea dreptului său de a formula obiecțiuni, deoarece o astfel de situație atrage, conform Deciziei nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, nulitatea relativă a actului sancționator, astfel încât sunt aplicabile prevederile art. 175 alin. 1 Cod proc. civilă, petentul trebuind să facă dovada că i s-a cauzat în acest mod o vătămare care nu ar putea fi reparată decât prin anularea procesului-verbal. Or, petentul nu a făcut dovada acestei vătămări. Mai mult, legea îi recunoaște dreptul la acces la instanță, drept pe care l-a și exercitat, având astfel posibilitatea să învedereze instanței care erau acele obiecțiuni esențiale pe care le-ar fi formulat la întocmirea procesului-verbal de contravenție și care ar justifica, în opinia sa, anularea procesului-verbal.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1) dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3) natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

În cauză, nerespectarea semnificației indicatorului rutier reprezintă o faptă contravențională, iar nu penală. De asemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 390 lei, 4 puncte-amendă, care nu prezintă o severitate deosebită. Pe de altă parte, rațiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranței pe drumurile publice. Totodată, fapta de a nu respecta semnificația indicatorului rutier poate genera atât o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice, cât și consecințe deosebit de grave (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulație cu vătămarea corporală a participanților la trafic sau chiar decesul acestora). Astfel, prin raportare la sancțiunea aplicată și la natura faptei, instanța concluzionează că fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”.

Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, nici una dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.

În materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D__ fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.

Jurisprudența Curții europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forță probantă, mai largă sau mai restrânsă, procesului-verbal de contravenție, și cu atât mai mult să îl facă lipsit de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanțelor naționale este de a respecta principiul proporționalității între, pe de o parte, scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Aceasta presupune prin esență ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei.

Hotărârea A_____ împotriva României, nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar a modului de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.

În aprecierea temeiniciei procesului-verbal instanța va lua în considerare și prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură acest înscris constatator. În acest sens, Curtea Europeană a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept; Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare. Prin raportare la cauza de față, instanța consideră că aplicarea prezumției de legalitate și temeinicie nu depășește aceste limite rezonabile.

În ceea ce privește declarația martorei Șoagher A___-A________ (fila 56), instanța reține că aceasta a avut calitatea de martor-asistent la încheierea procesului-verbal de contravenție, iar nu și aceea de martor ocular, martora atestând refuzul petentului de a semna procesul-verbal de contravenție.

Sancțiunea pecuniară în cuantum de 390 lei, cu aplicarea a 4 puncte-amendă, a fost aplicată cu respectarea limitelor impuse de lege, reprezentând minimul prevăzut de textul legal. Săvârșirea contravenției reținute, este sancționată conform art. 100 alin. 3 lit. c din O.U.G. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, prin urmare agentul constatator putea aplica de la 4-5 puncte-amendă, potrivit art. 98 alin. 4 din același act normativ, un punct-amendă reprezentând 10 % din salariul minim brut pe țară, așa cum prevede art. 98 alin. 2 din actul normativ indicat.

Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, aceasta putând atrage atenția contravenientului asupra faptei săvârșite și putându-l determina să adopte pe viitor un comportament adecvat în societate.

Instanța are în vedere că pericolul social al contravenției săvârșite de petent este ridicat, aspect ce rezultă din împrejurarea în care a fost săvârșită fapta și aceea că prin săvârșirea faptei se puteau produce urmări grave pentru siguranța circulației.

Având în vedere considerentele menționate, instanța urmează să respingă plângerea petentului ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul M_____ M____ M___, cu domiciliul ales la S.C.A. P_____ & Asociații, în __________________________. 18, ______________. 401, sector 3, București, în contradictoriu cu intimatul M_________ A_________ INTERNE – DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ, cu sediul în ________________________. 9-15, sector 3, București.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2016.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A______ Bușulescu M_______ Eliana L_______

Operator de date cu caracter personal nr. 4904

Red. A.B./ Dact. A.B., M.E.L.

4 ex./ 12.02.2016