Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2207/2015/A

Ședința publică de la 16 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ T____

Judecător A______ S______

Grefier S_____ C______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta DIRECȚIA R________ A FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA , împotriva sentinței civile nr.6341/06.05.2015 pronunțată de Judecatoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX , în contradictoriu cu intimatul R____ P______ LOCALĂ - OCOLUL SILVIC S_______ RA , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică – lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în baza art.394 C.pr.civ. instanța încheie dezbaterile și retine cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6341/06.05.2015 Judecatoria Timișoara a admis în parte plângerea contravențională formulata de petenta R____ P______ Locală-Ocolul Silvic S_______ SA, împotriva procesului verbal de contravenție A/2009 nr. xxxxxxx/31.07.2014 emis de intimata Direcția Generală R________ a Finanțelor Publice Timișoara , a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție A/2009 nr. xxxxxxx/31.07.2014 cu sancțiunea contravențională a avertismentului și a menținut în rest dispozițiile procesului verbal de contravenție mai sus menționat.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că ,prin procesul verbal de contravenție A/2009 nr. xxxxxxx/31.07.2014 emis de intimată, petenta a fost sancționata contravențional cu amenda in cuantum de 5.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 13 al. 1 lit. g din OG 26/2013 cu modif. și completările ulterioare.

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului-verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator ca reprezentanți ai autorităților publice abilitate prin lege să constate și să sancționeze contravențiile, condițiile în care poate fi contestat procesul-verbal de constatare a contravenției, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora. În art. 16 alin. 1 din acest act normativ sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravenției, iar la alin. 1^1, 5 și 6 ale aceluiași articol au fost prevăzute datele ce trebuie să mai fie menționate în cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, al contravenienților minori, precum și în situația în care contravenientul este o persoană juridică.

Or, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate, prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.

Astfel, prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată, decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.Raportat la aceste argumente, instanța a constatat ca procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției, sub aspect formal, este legal întocmit.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 13 al. 1 lit. g din OG 26/2013 care prevede :”constituie contravenție următoarele fapte : nerespectarea prev. art. 12”Potrivit prev. art. 12 din OG 26/2013 „operatorii economici au obligația să transmită MFP în formatul solicitat, fundamentării, analize, situații, raportări referitoare la indicatorii economico financiari din bugetele de venituri si cheltuieli precum și orice alte date și informații astfel : a. lunar, trimestrial și anual operatorii economicii reclasificați în sectorul administrației publice conform listei publicate de institutul național de statistică; b. trimestrial și anual ceilalți operatori economici”.

S-a reținut în sarcina petentei că nu a respectat prevederile legale cu privire la transmiterea raportării indicatorilor economico-financiari cuprinsi în anexele 6 și 7 la OMFP nr. 41/2014 pentru perioada de raportare 01.01.xxxxxxxxxxxxx13 date finale și a încălcat astfel prev. art. 12 din OG 26/2013 cu modif. și completările ulterioare coroborat cu prev. art. 5 al. 1 lit. d din OMFP 41/2014.

În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, consideră că limita până la care trebuie să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator și,în speță , această cerință este îndeplinită . Apreciază că această soluție este în acord cu art. 6 din Convenția pentru drepturile omului din moment ce instanța va verifica din oficiu legalitatea procesului –verbal,în raport de mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută.

Astfel, plecând de la prezumția de temeinicie a procesului–verbal de constatare și sancționare a contravențiilor,fapta fiind constatată personal de agentul constatator,soluția instanței nu se va baza numai pe aceasta ci și pe probele administrate în cauză.

Având in vedere prevederile art.34, alin.1 din OG 2/2001, instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite.

Instanța a retinut ca cele menționate in procesul verbal de contravenție sunt probate de agentul constatator, iar in ceea ce privește sancțiunea aplicata va avea in vedere dispozițiile art.21, alin.3, din OG 2/2001 conform căruia :” sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.

Ținând seama de împrejurările concrete ale comiterii contravenției, de atingerea adusa valorilor sociale ocrotite prin dispozițiile legale amintite si, luând in considerare si scopul avut in vedere de legiuitor, instanța a considerat ca, sancțiunea aplicata este disproporționala raportat la gradul de pericol social redus al faptei săvârșite, iar aplicarea avertismentului este suficienta pentru realizarea scopului preventiv al sancțiunii.

Pentru considerentele mai sus dezvoltate, in temeiul prevederilor art. 21 alin.3 din OG 2/2001, coroborat cu art. 34 din același act normativ, instanța a admis in parte plângerea contravențională si a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii, in cuantum de 5.000 lei, aplicata prin procesul verbal de contravenție A/2009 nr. xxxxxxx/31.07.2014 emis de intimata Direcția Generală R________ a Finanțelor Publice Timișoara, cu sancțiunea contravenționala a avertismentului menținând in rest dispozițiile procesului verbal de contravenție mai sus menționat.

Împotriva sentinței în termen legal a declarat apel intimata apelantă Direcția Generală R________ a Finanțelor Publice Timișoara solicitând, admiterea apelului , modificarea sentinței în ceea ce privește înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, cu motivarea că , organele de control au constatat, cu ocazia inspecției efectuate, ca operatorul economic verificat nu a respectat prevederile legale cu privire la transmiterea raportării indicatorilor economico-financiari cuprinsi in anexele nr. 6 si nr. 7 la OMFP nr. 41/2014 pentru perioada de raportare 1 ianuarie 2013-31 decembrie 2013-date finale, încâlcind astfel prevederile art. 12 din OG nr. 26/2013 cu modificările si completările ulterioare,coroborat cu prevederile art. 5, alin. (1) lit. d) din OMFP nr. 41/2014, acesta a fost sancționat cu amenda contravenționala in suma de 5.000 lei, intocmindu-se Procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor _______/2009 nr. xxxxxxx din data de 31.07.2013.

Organele de inspecție au aplicat amenda minima prevăzuta in actul normativ de sancționare a contravenției respective si anume art. 13, alin. (2) din OG nr. 26/2013, cu modificările si completările ulterioare.

De asemenea, operatorul economic a mai fost verificat cu privire la respectarea modului de raportare a indicatorilor economico-financiari din bugetul de venituri si cheltuieli, asa cum s-a precizat in Capitolul I din Raportul de inspecție economico financiara mai sus menționat, ultima verificare efectuindu-se in perioada 07.07-10.07.2014 la solicitarea Direcției Generale de Inspecție Economico Financiara conform adresei nr. xxxxxx/xxxxxx/13.06.2014 si a fost finalizata prin întocmirea Raportului de Inspecție Económico-financiara din data de 10.07.2014.

Cu aceasta ocazie s-a constatat de asemenea nerespectarea de catre operatorul economic verificat a prevederilor legale referitoare la transmiterea catre Ministerul Finanțelor Publice a raportării indicatorilor economico-financiari din bugetul de venituri si cheltuieli, organele de inspecție au sancționat operatorul economic cu avertisment verbal in conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2), din O.G. 26/2013, cu modificările si completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 7, alin. (1) si (2) din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare. De asemenea organele de inspecție au recomandat respectarea in viitor a reglementarilor legale.

În motivarea hotărârii, instanța a apreciat că sunt probate cele specificate de organul fiscal, dar că sancțiunea ar fi disproporționată raportat la gradul de pericol social al faptei, fără a lua în considerare că abaterea a fost repetitivă, au mai fost avertizați în legătură cu respectarea legii si mai ales că amenda a fost aplicată la nivelul ei minim.

Prin întâmpinare intimata R____ P______ Locală - Ocolul Silvic S_______ R.A. a solicitat respingerea apelului și menținerea în ființa a sentinței apelate ca fiind legală și temeinică , cu motivarea că, în mod corect instanța de fond a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 21 alin 3 din OG 2/2001 conform căruia „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal".

De asemenea, instanța de fond a ținut seama de împrejurările concrete ale comiterii contravenției, de atingerea adusă valorilor sociale ocrotite prin dispoziții legale și luând în considerare și scopul avut de legiuitor și prin urmare a apreciat că sancțiunea aplicată este disproporționat raportat la gradul de pericol social redus al faptei, sancțiunea care se impune pentru realizarea scopului preventiv fiind avertismentul.

DRGFP Timișoara afirmă că unitatea a mai fost sanționată cu avertisment verbal pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la transmiterea către MFP a raportării indicatorilor economico-financiari din bugetul de venituri și cheltuieli, date aferente trimestrului 1/2014 așa cum rezultă din actul de control încheiat la data de 10.07.2014. După patru zile DGRFP Timișoara comunică unității că are obligația de a depune formularul S101 și pentru perioada aferentă anului 2013.

La data de 17.07.2014 DGRFP Timișoara începe un al doilea control pe care îl finalizează la data de 31.07.2014. în termenul legal de contestație al primului act de control, angajații DGRFP Timișoara sancționează contravențional unitatea cu amendă în sumă de 5.000 lei având în vedere că nu a fost depus formularul S101 pentru perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxxxx13. în aceste condiții afirmația DGRFP Timișoara cu privire la abaterile repetate ale unității pe tema depunerii formularului S101 este nefondată.

În înscrisurile depuse la instanța de fond, actul normativ care instituie obligativitatea depunerii Declarației S1001 face trimitere la două categorii de operatori economici, respectiv la cei ce sunt organizați și funcționează în baza Legii 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și la cei ce funcționează în baza legii 31/1990 privind societățile comerciale.

R____ P______ Locală Ocolul Silvic S_______ RA nu se încadrează în categoriile limitativ prevăzute de actul normativ, unitatea neexistând la data intrării în vigoare a Legii 15/1990 și nefiind o unitate de stat care ulterior s-a transformat în regie autonomă. De asemenea nu este o societate comercială înființată cu respectarea pașilor prevăzuți de Lg. 31/1990.

Din examinarea sentinței apelate prin prisma motivelor de apel și sub toate aspectele , tribunalul va retine următoarele :

În mod corect Judecăoria a admis în parte plângerea contravențională formulata de petenta R____ P______ Locală-Ocolul Silvic S_______ SA, împotriva procesului verbal de contravenție A/2009 nr. xxxxxxx/31.07.2014 emis de intimata Direcția Generală R________ a Finanțelor Publice Timișoara , a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție A/2009 nr. xxxxxxx/31.07.2014 cu sancțiunea contravențională a avertismentului și a menținut în rest dispozițiile procesului verbal de contravenție mai sus menționat.

Astfel prin procesul verbal de contravenție A/2009 nr. xxxxxxx/31.07.2014 emis de intimată, petenta a fost sancționata contravențional cu amenda in cuantum de 5.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 13 al. 1 lit. g din OG 26/2013 cu modif. și completările ulterioarePrin urmare s-a reținut în sarcina petentei savarsirea contravenției prev. de art. 13 lit. j din Legea 319/2006 si a fost sancționată conform art. 39 al 4 din același act normativ.S-a reținut în sarcina petentei că nu a respectat prevederile legale cu privire la transmiterea raportării indicatorilor economico-financiari cuprinsi în anexele 6 și 7 la OMFP nr. 41/2014 pentru perioada de raportare 01.01.xxxxxxxxxxxxx13 date finale și a încălcat astfel prev. art. 12 din OG 26/2013 cu modif. și completările ulterioare coroborat cu prev. art. 5 al. 1 lit. d din OMFP 41/2014

Tribunalul reține că instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată cu respectarea dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, conform cărora instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate, dispoziții în baza cărora a stabilit că petenta intimată prin fapta săvârșită a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea specială și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

Sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate, avand in vedere imprejurarile faptei si faptul ca una dintre angajatele petentei avea, la data controlului intocmita fisa de aptitudini, deși nu a fost prezentata agentului constatator, ceea ce denota faptul ca petenta nu a intenționat a se sustrage obligațiilor stabilite de lege in sarcina sa, în mod corect s-a apreciat că sancțiunea avertismentul este suficientă pentru realizarea funcției pedepsei.

Instanța nu poate primi apărare apelantei invocată prin cererea de apel , conform căreia înlocuirea sancțiunii amenzii de către instanța de fond cu sancțiunea avertisment nu se impunea, întrucât p-v de contravenție a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale în materie și face dovada celor consemnate până la proba contrarie, deoarece instanța de fond nu a anulat acest act, ci în conformitate cu disp. art. 34 din O.G. nr. 2/2001 a făcut o individualizare a sancțiunii aplicate având în vedere împrejurările concrete ale comiterii contravenției , de atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite prin dispozițiile legale amintite și luând în considerare și scopul avut în vedere de legiuitor, a considerat că sancțiunea aplicată nu corespunde gradului de pericol social concret al faptei, astfel încât a apreciat că sancțiunea avertisment prev. de art. 7 din ordonanță este suficientă pentru a-și atinge scopul.

Câtă vreme convingerea instanței a fost în acest sens și există temei legal care să permită o asemenea măsură, instanța de apel consideră hotărârea apelată ca fiind pronunțată în spiritul și scopul legii și în concordanță cu probatoriul administrat.S-au avut în vedere și dispozițiile art. 7 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, conform cărora avertismentul se poate aplica și în cazul când actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, astfel că a fost respectat principiul legalității sancțiunii.

Față de coroborarea dispozițiile art. 5 alin. 1) lit. a, cu dispozițiile art. 7 alin. 2 și 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, prima instanță a reținut în mod corect aspectele privind gravitatea faptei

Față de cele reținute mai sus Tribunalul în temeiul art 480 cod procedură civilă urmează să respingă ca nefondat apelul formulat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta Direcția Generală R________ a Finanțelor Publice Timișoara cu sediul în Timișoara, bv. G_______ L____ nr. 9B, județ T____, împotriva sentinței civile nr.6341/06.05.2015 pronunțată de Judecatoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata R____ P______ Locală-Ocolul Silvic S_______ SA, cu sediul în Recaș nr. 965, cam. 1 și 2, jud. T____.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Decembrie 2015.

Președinte, M_____ T____		Judecător, A______ S______
	Grefier, S_____ C______

Red.M.T.

Tehnored..S.C.

4 ex/15.01.2016

____________.01.2016

S.M. 1 ex.

Instanța de fond – Judecătoria Timișoara

Judecător: D___ P___