Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 1017/2015

Ședința publică de la 10 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ C______ S_______

Judecător O___ G_______ P______

Grefier R_____ B______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul S_____ I___ împotriva Sentinței civile nr. 2054/2015 pronunțată de Judecătoria B____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I__ B____ (P.V. ________ xxxxxxx/10.08.2014), având ca obiect anulare proces verbal de contravenție plîngere contravențională OUG 195/2002.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea cauzei la ordine, au lipsit părțile din prezenta cauză.

Față de lipsa părților din cauza de față, la prima strigare a cauzei, instanța dispune lăsarea dosarului pentru a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, astfel încât părțile să aibă posibilitatea de a fi prezente în instanță la strigarea cauzei.

La a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, la apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra prezentei cauze de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, arătând că procedura este legal îndeplinită.

Instanța constată că, în cauză nu s-au formulat cereri de probe noi.

Față de actele depuse la dosar și față de faptul că nu au mai fost formulate alte cereri, instanța, în baza disp. art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cererii de apel de față reține următoarele:

OBIECT:

Prin sentința civilă nr 2054/1.04.2015 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr XXXXXXXXXXXXX s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul S_____ I___ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr xxxxxxx/10.08.2014.

În considerentele sentinței civile s-au reținut următoarele:

„Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 10.08.2014 de agent constatator din cadrul intimatului, petentul S_____ I___ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 810 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de dispozițiile art. 10 alin. 1 și art. 49 alin. 1 din HG nr. OUG nr. 195/2002, dispunându-se totodată aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile.

Procesul verbal a fost întocmit în prezența contravenientului care a semnat procesul verbal, fără obiecțiuni, arătând că nu are mențiuni de făcut.

S-a reținut în sarcina petentului că în data de 10.08.2014, în localitatea B____, Calea Romanului, a condus autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare XXXXXXX cu viteza de 103 km/h și cu inspecția periodică tehnică expirată din data de 23.03.2014.

În soluționarea plângerii contravenționale trebuie observate prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.

Raportat la motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, astfel cum au fost interpretate prin decizia Secțiilor Unite ale ÎCCJ nr. 22/2007, instanța reține că procesul verbal de contravenție contestat cuprinde toate mențiunile obligatorii, prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Conform dispozițiilor art. 121 alin.1 din HG1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 121 alin.2 din HG 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constata de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.

Potrivit art. 49, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, limita maxima de viteza în localități este de 50 km/h.

În ceea ce privește motivele invocate de către petent, instanța reține că acesta nu a contestat legalitatea întocmirii procesului verbal de contravenție, iar motivele legate de netemeinicia procesului verbal de contravenție sunt nefondate.

Instanța reține că procesul-verbal contestat de petent cuprinde numărul autoturismului (MAI xxxxx) pe care aparatul radar fost montat, locul unde a fost constată contravenția, aparatul radar utilizat la constatarea faptei contravenționale fiind verificat metrologic, fiind autorizat să măsoare viteza în regim staționar și de deplasare (fila 21 și 22 dosar).

Raportat la susținerile petentului în ceea ce privește aplicarea marjei de eroare, instanța reține că dispozițiile NML 021-05 nu cuprind dispoziții referitoare la aplicarea marjei de eroare în funcționarea efectivă a cinemometrelor, iar încadrarea aparatului radar cu ocazia testării în această marjă reprezintă o condiție pentru eliberarea certificatului de verificare metrologică, cf. dispozițiilor art. 3.1.2. din acest act normativ, care stipulează că valorile măsurate ale vitezelor trebuie sa se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct. 3.1.1., respectând și cerințele specificate în cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcționarea cinemometrelor sub acțiunea factorilor de influenta indicați în continuare. De asemenea, cf. dispozițiilor art. 5.1 atestarea legalității unui cinemometru se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă pentru introducerea pe piața și punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare, la tabelul 1 fiind indicate inclusiv limitele marjei de eroare acceptabile.

Nu s-a dovedit de către petent că aparatul radar nu funcționa în mod corespunzător, iar condițiile stipulate de NML 021-05 sunt îndeplinite în cauză. Astfel, cf. art. 5.2 din acest act normativ atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice, in acest caz dovada fiind efectuată prin buletinul de verificare metrologică a aparatului radar depus la dosarul cauzei. În plus, cf. dispozițiilor art. 3.5.1. din Ordinul nr. 301/2005, înregistrările efectuate, confirmate prin DVD și clișeele fotografice cuprind mențiunile stipulate, și anume: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

În ceea ce privește înregistrarea video, instanța reține că aceasta face dovada contravenției reținute în sarcina petentului, deoarece viteza vehiculului cu care petentul circula în localitate a fost înregistrată ca fiind 103 km/h. Înregistrarea video nu prezintă sincope care să pună la îndoială nici viteza înregistrată și nici identificarea vehiculului condus de petent.

Prin urmare, nu s-a dovedit de către petent că aparatul radar nu funcționa în mod corespunzător, iar condițiile stipulate de NML 021-05, cf. dispozițiilor Ordinului 301/2005, sunt îndeplinite în cauză.

În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentului, instanța reține că și acestei i s-a dat o corectă încadrare juridică. Astfel, potrivit art. 10 alin. 1 lit. h din OUG nr. 195/2002 Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat, precum și a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terților prin accidente de circulație. Totodată, instanța reține că cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentului nu a fost contestată, ci dimpotrivă recunoscută, petentul apreciind că autoturismul său, fiind recent fabricat, nu ar fi putut prezenta defecțiuni tehnice, iar identificarea momentului la care a expirat inspecția tehnică i-a fost imposibilă datorită faptului că petentul a fost plecat din țară.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, fiind vorba despre fapte constatate ex propriis sensibus (personal) de către un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesul verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie. În speță, intimatul a depus clișee foto și DVD care confirmă cele reținute în procesul-verbal.

Instanța reține că petentul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrară celei reținute în procesul verbal, ceea ce contravine dispozițiilor art. 249 cpc, potrivit cărora cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

Instanța apreciază așadar că faptele reținute în sarcina petentului există și prezintă elementele constitutive prevăzute în actul normativ de incriminare. Astfel, în lipsa vreunei dovezi care să probeze netemeinicia procesului-verbal și în lipsa vreunui element care să ateste o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, sau cel puțin un dubiu, instanța apreciază că situația de fapt prezentată prin procesul-verbal de contravenție corespunde realității.

Cu privire la individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța constată că aceasta s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 21 din O.U.G. 2/2001 și totodată proporțional cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Instanța reține că fapta petentului de a conduce autoturismul cu o viteză de 103 km/h în localitate și cu inspecția tehnică expirată de 6 luni prezintă o încălcare gravă a normelor privind circulația pe drumurile publice și prezintă, în concret, un pericol social ridicat pentru siguranța călătorilor în trafic și nu justifică înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

Pe cale de consecință, instanța reține că susținerile din plângerea contravențională sunt neîntemeiate și, prin urmare, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, va respinge plângerea conform dispozitivului prezentei hotărâri și va menține actul de constatare și sancționare a contravenției ca legal și temeinic întocmit..”

APELANT: Împotriva aceste sentințe a formulat apel petentul S_____ I___.

MOTIVE DE APEL: În motivarea cererii de apel s-a arătat că sentința este netemeinică și nelegală întrucât a reținut că procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate, și că intimatul de pus clisee foto și DVD care confirmă cele reținute în procesul verbal, fiind încălcat principiul contradictorialității și a dreptului la apărare și dispozițiile articolului 6 CEDO. Apelantul a indicat că la data de 23.03.2015 a solicitat amânarea cauzei, pentru lipsă de apărare și comunicarea DVD-ului, solicitări care au fost ignorate. Apelantul a mai apreciat că judecătorul fondului s-a transformat într-un avocat al intimatei prin modalitatea de soluționare a dosarului, încălcând dispozițiile prevăzute de articolul 22 Cod procedură civilă. S-a mai indicat că prin necomunicarea înregistrării a fost privat de dreptul de a completa probatoriul, iar judecătorul fondului a încălcat și dispozițiile articolelor 6, 7, 13, 14 Cod procedură civilă. În ceea ce privește situația de fapt a arătat că a contestat modalitatea e înregistrare a vitezei, constatarea contravenției făcându-se cu ajutorul mijloacelor tehnice verificate sau mijloacelor tehnice omologate și verificate, în procesul verbal trebuind să se consemneze în mod expres marca, tipul, ______________ aparatului folosit. S-a mai invocat că nu s-a făcut dovada verificării metrologice, fiind încălcate Normele NML 021-05 din 23.11.xxxxx. Apelantul a mai invocat eroarea tolerată, indicând că prin aplicarea acesteia viteza era de 99km/h, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale contravenției, și că în trafic fluența autoturismelor era deosebit de mare, existând astfel dubii în ceea ce privește viteza reținută. S-a mai indicat că măsurările și înregistrările se efectuează doar de către operatori calificați. În ceea ce privește cea de a doua contravenție s-a arătat că a fost plecat o bună perioadă în străinătate astfel că a fost în imposibilitate obiectivă de a cunoaște data expirării inspecției, solicitând înlocuirea cu avertisment.

APĂRĂRILE INTIMATEI: Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea apelului, fapta fiind constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.

ANALIZA INSTANȚEI:

Analizând cererea de apel prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, Tribunalul reține că nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Cu privire la criticile referitoare la încălcarea dreptului la apărare, Tribunalul urmează a le înlătura, având în vedere faptul că în raport de actele de procedură efectuate rezultă că au fost respectate garanțiile dreptului la un proces echitabil, fiind conferită posibilitatea părții de a se prezenta la termenele de judecată, de a propune probe, de a argumenta plângerea formulată. Se observă faptul că petentul s-a limitat la introducerea cererii de chemare în judecată, și la solicitarea obligării intimatului de a depune înregistrarea, fără a se prezenta la termenele de judecată și fără a propune probe în susținerea plângerii. În ceea ce privește cererea de apărare formulată pentru termenul de judecată din data de 25.03.2015 Tribunalul constată faptul că respingerea cererii a fost motivată de prima instanță, cauza aflându-se la al doilea termen de judecată, după declinarea dosarului, partea beneficiind de o perioadă de 7 luni de zile pentru pregătirea apărării și pentru angajarea unui avocat.

Argumentul referitor la nulitatea sentinței prin prisma necomunicării suportului tehnic nu este fondat, având în vedere faptul că nu s-a adus părții o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea actului, petentul având posibilitatea de a participa la ședința de judecată în cadrul căreia s-a procedat la vizionarea Cd-ului depus de organul constatator și de a se informa cu privire la apărările formulate. Mai mult decât atât pe lângă drepturile recunoscute de lege, și care trebui exercitate cu bună credință. părților le revin și o ________ obligații cu privire la desfășurarea procesului, care urmăresc evitarea tergiversării soluționării litigiului.

Cu privire la critica referitoare la netemeinicia sentinței, Tribunalul apreciază că nu este fondată, soluția pronunțată fiind corect argumentată, iar situația de fapt fiind stabilită după o judicioasă apreciere a probelor. Din analiza considerentelor hotărârii apelate rezultă că au fost examinate apărările petentului, acestea fiind înlăturate motivat, prin raportare la probele administrate.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului procedura de judecată privind contravențiile se supune regulilor prevăzute de articolul 6 din Convenție, inclusiv cele referitoare la sarcina probei, statul trebuind să asigure o protecție procedurală adecvată (CEDO, Engel c Olanda, 8 iunie 1976). Prezumțiile relative nu contravin exigențelor Convenției referitoare la dreptul la un proces echitabil, urmând a se verifica dacă aceste prezumții, cum este cea de legalitate și veridicitate a procesului verbal reținută de instanța de fond, nu impun o sarcina excesivă în privința apărării celui acuzat (cauza Salabiaku c. Frantei, Telfner vs. Austria). Curtea a mai reținut că în materia circulației rutiere, prevederile articolului 6 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibilă sancționarea încălcărilor legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției.( cauza H______ și alții c. României).

În ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina petentului, respectiv depășirea vitezei legale Tribunalul apreciază faptul că proba cu planșele foto și înregistrarea video era utilă și concludentă soluționării cauzei, imaginile surprinse fiind clare atât sub aspectul autoturismului vizat cât și sub aspectul locului săvârșirii faptei, în cauză nemaifiind necesară atașarea unor înscrisuri suplimentare. Având în vedere conținutul planșelor foto și al înregistrării video, din care rezultă imaginea autovehiculului, viteza de deplasare și locul deplasării, Tribunalul apreciază că sunt respectate cerințele tehnice impuse de lege, nefiind afectată valoarea probatorie a înregistrării. Tribunalul observă faptul că procesul verbal respectă cerințele de formă sub aspectul indicării aparatului radar menționat, criticile apelantului fiind nefundamentate.

În ceea ce privește legalitatea operațiunii de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculului, Tribunalul observă faptul că fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, aspect probat prin depunerea buletinului de verificare xxxxxxx/4.04.2014, agentul constatator fiind atestat operator „Autovision”, critica referitoare la lipsa calificării fiind astfel nefondată.

În raport de probele administrate, critica apelantului referitoare la neîndeplinirea sarcinii probei nu este întemeiată, având în vedere și prezumția de legalitatea de care se bucură procesul verbal, în raport și de modul de constatare a încălcărilor legislației rutiere. Simpla invocare a prezumției de nevinovăție și a jurisprudenței Cedo nu poate conduce la nulitatea actului de acuzare, neexistând niciun dubiu cu privire la viteza de deplasare a autoturismului și nici cu privire la locul deplasării, imaginile surprinzând elemente specifice unei localități.

Tribunalul va înlătura apărarea referitoare la viteza de deplasare, invocarea erorii de tolerare nefiind de natură să afecteze legalitatea rezultatului, textul la care a făcut trimitere partea vizând etapa verificării cinemometrului, eroarea maximă reprezentând o cerință metrologică pentru obținerea atestării legalității. Din analiza buletinului depus la fila 22 se observă faptul că aparatul utilizat la măsurarea vitezei a fost verificat din punct de vedere metrologic, în funcție de rezultatul afișat fiind stabilită încadrarea juridică a faptei și nu după aplicarea procentului de 4%., agentul constatator neavând temei juridic pentru a interveni asupra valorii înregistrate. Dispozițiile articolului 1.1 din Ordinul 301/2005 definesc domeniul de aplicare al normei la care a făcut trimitere apelanta, legiuitorul reglementând în mod expres cerințele cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere, marja de eroare reprezentând o cerință metrologică pentru validarea aparatului de măsurare a vitezei și nu un element pentru încadrarea juridică a faptei. Tribunalul apreciază faptul că prima instanță a interpretat în mod corect textul de lege, îndeplinirea condițiilor metrologice și tehnice intervenind în etapa acordării aprobărilor și nu în etapa funcționării aparatului, în cauză nefiind invocat niciun motiv care să ridice un dubiu asupra caracteristicilor tehnice ale cinemometrului, buletinul de verificare bucurându-se de prezumția de legalitate și autenticitate, prezumții care nu au fost înlăturate.

Instanța de apel constată faptul că procesul verbal de contravenție respectă toate cerințele de fond și de formă prevăzute de lege, sancțiune a fost aplicată cu respectarea principiului legalității, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată prin dovezi clare, neexistând niciun dubiu cu privire la viteza de deplasare a autoturismului.

În ceea ce privește cea de a doua contravenție Tribunalul apreciază că perioada petrecută de apelant în străinătate nu se circumscrie noțiunii de caz fortuit sau eroare de fapt, partea neputând invoca propria culpă pentru a fi exonerat de răspundere. Instanța de apel reține faptul că perioada de valabilitate a fost depășită cu 5 luni de zile, ceea ce denotă un grad ridicat de pericol social.

În ceea ce privește solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, Tribunalul apreciază că nu este întemeiată, sancțiunea fiind aplicată cu respectarea principiului proporționalității, raportat la gravitatea faptei săvârșite, aplicarea sancțiunii avertismentului nefiind de natură să conducă la reeducarea contravenientului.

Față de aceste aspecte, în baza articolului 480 Cod procedură civilă, Tribunalul urmează a respinge cererea de apel ca nefondată, sentința civilă nr 2054/2015 pronunțată de Judecătoria B____ fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelantul S_____ I___ CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul în loc. Rebra, nr. 80, jud. Bistrița - Năsăud împotriva Sentinței civile nr. 2054/2015 pronunțată de Judecătoria B____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I__ B____ cu sediul în B____, ___________________, jud. B____.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.11.2015.

Președinte, C_______ C______ S_______		Judecător, O___ G_______ P______
	Grefier, R_____ B______

Red. Sent. Civ. C_____ D____ N_____

Red./Tehnored. Dec. O.P./ 08 Decembrie 2015

Tehnored. R.B./4 ex.