Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECTIA CIVILA

Sentința civila nr. xxxxx/2015

Ședința publică din data de 12.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : E____ A______ N_____

Grefier : L____ B___

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul BIȚOANĂ V_____ și pe intimata DIRECȚIA G_______ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-BRIGADA RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 21.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 28.09.2015, 05.10.2015 si 12.10.2015, când a hotărât:

Dupa deliberare,

INSTANȚA,

Prin cererea adresată Judecătoriei M_______ și înregistrată pe rolul acesteia sub nr.XXXXXXXXXXXX din 27.02.2015, petentul BIȚOANĂ V_____, domiciliat in M_______, ______________________, ____________, ______________________________, CNP-xxxxxxxxxxxxx, in contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G_______ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-BRIGADA RUTIERĂ, cu sediul in Bucuresti, _______________________.9-15, sector 3, a formulat plângere contraventionata impotriva procesului–verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 18.02.2015 întocmit de intimata Direcția G_______ de Poliție a Municipiului București–Brigada Rutieră, solicitând anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii contravenționale și înlăturarea măsurii complementare a suspendării permisului de conducere.

În motivare, petentul a arătat că în data de 18.02.2015 a fost oprit de către un agent de poliție pe motiv că ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului electric. Petentul a menționat că, în realitate, a trecut pe culoarea verde a semaforului electric.

În dovedire, petentul a solicitat proba cu acte.

Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei.

La data de 29.04.2015, intimata Direcția G_______ de Poliție a Municipiului București a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei M_______, dat fiind că fapta sancționată prin procesul–verbal contestat a fost săvârșită pe ________________, aflat pe raza sectorului 1 București, iar pe fond a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivare, intimata a arătat că procesul-verbal îndeplinește condițiile de formă instituite de O.G. nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute. De asemenea, a invocat prezumția de veridicitate și temeinicie a acestuia, în condițiile în care faptele au fost constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator. În ceea ce privește sancțiunea, intimata a apreciat că aceasta a fost corect individualizată.

În dovedire, intimata a depus istoricului contravențional al petentului si raportul agentului constatator.

Prin sentinta civila nr.919/04.06.2015, pronuntata de catre Judecatoria M_______ in dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a acestei instante si s-a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 29.06.2015 sub nr.XXXXXXXXXXXXXX.

La termenul de judecata din data de 21.09.2015, în baza art.250-258 NCPC, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesului–verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 18.02.2015 întocmit de intimata Direcția G_______ de Poliție a Municipiului București–Brigada Rutieră, s-a reținut că, in data de 18.02.2015, petentul a condus auto cu nr. XXXXXXXXX pe ___________________________ Piața Victoriei către ________________________ la intersecția străzii Buzești cu ________________________ pătruns la culoarea roșie a semaforului electric care functiona normal, creând pericol de accident.

S-a arătat că fapta săvârșită este prevăzută de art.52 alin.1 din H.G. nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin.3 lit. d din O.U.G. nr.195/2002. Petentului i s-au aplicat sancțiunea principala a amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei, reprezentând valoarea a 4 puncte amendă și sancțiunea complementară constând în suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator si de petent, fiind astfel respectate și dispozițiile art.19 din același act normativ.

Plângerea a fost depusă la instanță în termenul legal de 15 zile.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art.6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1) dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3) natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

În cauză, nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului reprezintă o faptă contravențională și nu penală, conform legii naționale. De asemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 390 lei și prin suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, care cumulate, reprezintă o sancțiune severă și care poate avea anumite consecințe deosebite în ceea ce-l privește pe petent.

De asemenea, rațiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranței pe drumurile publice. Totodată, fapta poate genera atât o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice cât și consecințe deosebit de grave (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulație cu vătămarea corporală a participanților la trafic sau chiar decesul acestora). Astfel, prin raportare la gradul de severitate al sancțiunii și la natura faptei, instanța concluzionează că fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”.

Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, niciuna dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.

În materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D__ fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.

Jurisprudența Curții europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forță probantă, mai largă sau mai restrânsă, procesului-verbal de contravenție, și cu atât mai mult să îl facă lipsit de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanțelor naționale este de a respecta principiul proporționalității între, pe de o parte, scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Aceasta presupune prin esență ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei.

Hotărârea A_____ împotriva României, nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar a modului de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art.6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.

În această ordine de idei, instanța observă că procesul-verbal criticat cuprinde constatările personale ale agentului de poliție.

Potrivit art.52 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002, semnalul de culoare roșie interzice trecerea.

De asemenea, în aprecierea temeiniciei procesului-verbal instanța va lua în considerare și prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură acest înscris constatator. În acest sens, Curtea Europeană a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept; Convenția nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare.

Prin raportare la miza din cauza de față, instanța consideră că aplicarea prezumției de legalitate și temeinicie nu depășește aceste limite rezonabile atâta timp cât procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului constatator.

În acest context, reținând că procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului, coroborate cu probatoriul administrat și cu prezumția de legalitate și temeinicie, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic întocmit.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.

Astfel, conform art.100 alin.3 lit. d raportat la art.98 din O.U.G nr.195/2002, fapta săvârșită se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Agentul de poliție a aplicat minimul, respectiv 4 puncte amendă–390 lei amendă.

Potrivit art.96 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, sancțiunile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.

Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art.98 alin.3 din O.U.G. nr.195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța reține că sancțiunile sunt proporționale. Astfel, instanța are în vedere că fapta prezintă un grad de pericol social sporit raportat la urmările care s-ar fi putut produce (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulație cu vătămarea corporală a participanților la trafic sau chiar decesul acestora), motiv pentru care suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile este justificată.

Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic iar sancțiunile sunt proporționale, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată plangerea contraventionala, luând totodată act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petentul BIȚOANĂ V_____, domiciliat in M_______, ______________________, ____________, ___________, judetul Constanta, CNP-xxxxxxxxxxxxx, in contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G_______ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-BRIGADA RUTIERĂ, cu sediul in Bucuresti, _______________________.9-15, sector 3.

Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E____ A______ N_____ L____ B___

RED/DACT/E.A.N./15.10.2015/04 EX