TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Ședința publică din 18 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V____ I___
Judecător: O___ I____
Judecător: V______ A___
Grefier V__ E___ E_______
Pe rol fiind judecarea recursului contencios administrativ înaintat de recurentul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în localitatea Oradea ______________________. 18, județul Bihor, în contradictoriu cu intimatul R___ I___, cu domiciliu în Aleșd, _______________________, ____________________ împotriva sentinței civile nr. 5464/2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentului, c.j. Alb N_______, în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Reprezentanta recurentului arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de propus și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socotește cauza lămurită, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul menținerii în întregime a procesului verbal ca temeinic și legal, fără cheltuieli de judecată. Arată că, prin procesul verbal de contravenție petentul a fost sancționat deoarece a fost depistat efectuând transport de persoane cu autoturismul personal, fără a deține autorizație de transport, însă instanța de fond a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Instanța considerând cauza lămurită închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra recursului.
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 5464/2012 Judecătoria Oradea admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul R___ I___ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Bihor.
A modificat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/17.08.2010, în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de xxxxx lei cu sancțiunea avertismentului.
A atras atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că :
Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/17.08.2010 (f.5) petentul R___ I___ a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de xxxxx lei, în baza art. 7 și art. 8 raportat la art. 55 pct. 5 lit. a din Legea nr. 38/2003, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 17.08.2010 a efectuat activitate de transport rutier de persoane cu autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ruta Oradea- Aleșd, fără a deține autorizație de transport persoane în regim taxi sau închiriere.
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a constatat că aceasta a fost depusă în termen legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal.
Verificând procesul-verbal de contravenție din perspectiva condițiilor de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr. 2/2001 instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea acestor condiții.
În drept, instanța a reținut că potrivit art. 7 din Legea nr. 38/2003 transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizați, nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la xxxxx la xxxxx lei, potrivit art. 55 pct. 5 lit. a din același act normativ.
În ceea ce privește temeinicia situației de fapt reținute de agentul constatator, instanța a reținut că starea de fapt menționată în procesul verbal corespunde realității.
Fiind încheiat de un agent al forței publice, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului procedând la examinarea prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a statuat că distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de acest articol acuzațiilor în materie penala ( Hotărârea pronunțată în cauza Öztürk versus Germania, 21 februarie 1984, paragr. 50-56).
Potrivit jurisprudenței CEDO, având în vedere și recenta hotărâre pronunțată în cauza I___ P__ contra României prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se veeda, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A_____, par. 60).
Din fotografiile depus la dosar (f. 7-38) coroborate cu declarațiile martorilor G_____ P__ I____ (f.9) și K_____ T____ (f.18) a rezultat că la data de 17.08.2010 petentul a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX din Aleșd spre Oradea, iar la întoarcerea în localitatea Aleșd i-a transportat și pe martorii audiați în cauză, precum și alte două persoane. Martora Gorman P__ I____ a precizat că în vara anului 2010 aștepta pe _________________________ Oradea pentru a găsi o mașină cu care să meargă în Aleșd, iar petentul, pe care nu îl cunoștea, a oprit autoturismul luând-o în mașină pentru a o transporta la destinația dorită. Martora a precizat că nu a convenit cu petentul prețul transportului deoarece de regulă se plătește suma de 7 lei, precum și faptul că în mașină mai erau încă trei călători.
S-a reținut și faptul că petentul a precizat în plângerea formulată că a transportat persoane și pe ruta Aleșd – Oradea, aspect care s-a coroborat și cu fotografiile depuse la dosar (f.7-38).
Având în vedere aceste considerente de fapt, precum și faptul că petentul nu a făcut dovada faptului că deținea autorizație pentru efectuarea transportului de persoane în regim taxi sau de închiriere, instanța a apreciat că acesta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin actul contestat.
Analizând proporționalitatea sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, instanța a constatat că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de xxxxx lei este totuși prea aspră raportat la împrejurările în care a fost săvârșită, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. Astfel s-a reținut că petentul a precizat că s-a deplasat cu autoturismul din Aleșd în localitatea Oradea în vederea rezolvării unor probleme personale, ocazie cu care i-a transportat și pe martorii audiați în cauză. Martorul K_____ T____ (f.18) a declarat că este prieten cu petentul, acesta oferindu-se să-l transporte până acasă întrucât știa că are probleme de sănătate cu fiul său. Pentru aceste motive instanța a apreciat că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru realizarea rolului preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale.
Opinia instanței a avut la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei), art. 21 alin. 3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului) precum și art. 7 alin. 3 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravențiilor nu prevede în mod expres această sancțiune).
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 instanța a admis în parte plângerea contravențională, a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertismentul și a atras atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Văzând prevederile art. 274 alin. 1 C.pr.civ., instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs recurentul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR în contradictoriu cu intimatul R___ I___, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul respingerii plângerii contravenționale.
S-a solicitat reanalizarea probelor administrate în fața primei instanțe.
În drept recursul se întemeiază pe prevederile art.34 din OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, art.304 pct.9 C.proced.civ.
În baza art.242 alin.2 C.proced.civ. s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 Cod proc. civilă, instanța stabilește că motivele invocate în susținerea prezentului recurs sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2 /2001 privind regimul juridic al contraventiilor :
„(3) Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul – verbal.”
Potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor:
„(1) Avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.
(2) Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa.
(3) Avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune:
Sanctiunea contraventionala nu reprezinta un scop in sine, ci dor un mijloc prin care se protejeaza relatiile sociale si se formeaza un spirit de responsabilitate.
Ca si natura, avertismentul reprezinta o sanctiune pur morala ce se aplica in cazul contraventiilor ce prezinta un grad de pericol social redus, instanta putand dispune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu cea a avertismentului pentru plangerea contraventionala prin care se invoca netemeinicia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale.
Ori, in conditiile in care transportul de persoane s-a efectuat ocazional de contravenientul intimat, unul dintre persoane a fost transportat în considerarea relațiilor de prietenie avute și nu pentru a realiza venituri iar celălalt i-a achitat suma de 7 lei, sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de xxxxx lei este prea aspră raportat la împrejurările în care a fost săvârșită, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Pentru aceste motive instanța de fond în mod temeinic și legal a apreciat că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru realizarea rolului preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale.
Față de cele de mai sus, va respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR în contradictoriu cu intimatul R___ I___ împotriva sentinței civile nr. 5464 din 06.04.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o va menține în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în localitatea Oradea ______________________. 18, județul Bihor, în contradictoriu cu intimatul R___ I___, cu domiciliu în Aleșd, _______________________, ____________________ împotriva sentinței civile nr. 5464 din 06.04.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totalitate.
IREVOCABILĂ.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică 18.03.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
V____ I___ O___ I____ V______ A___
Grefier,
V__ E___ E_______
Red.jud. V.I./16.04.2013
Jud.fond.I.M.
Tehnored.V.E.
Nr. ex. – 2 ex
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025