Dosar nr.XXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr.1094

Ședința publică din: 25.11.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : M_________ C_____ E____

JUDECĂTOR : D___ C_____ I_____

GREFIER : Mocanescu R_____

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanta intimată Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, __________________________.15 – 19, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.791/05.06.2015, pronunțată de Judecătoria P_______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent, M____ S______ C______, domiciliat în ________________________, _________________________________, având ca obiect plângere contravențională, împotriva procesului verbal de contravenție _______ nr.xxxxxx/27.01.2015.

Cauza a fost lăsată la ultima strigare.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru în temeiul dispozițiilor art.30 din OUG nr.80/2013.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul petent, avocat V_______ M______ M_____, lipsă fiind apelanta intimată Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.131, raportat la art.95 alin.2 NCPC, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Apărătorul intimatului petent a învederat instanței că nu mai are cereri de formulat.

Instanța analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat V_______ M______ M_____ având cuvântul, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, întrucât în mod corect a reținut lipsa pericolului social al faptei comise de petent și a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

Instanța în baza dispozițiilor art.394 cod procedura civilă, constată dezbaterile încheiate și rămâne în deliberare

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față :

Prin sentința civilă nr.791/05.06.2015, Judecătoria P_______ a admis în parte plângerea formulată de petentul M____ S______ C______, împotriva procesului verbal de contravenție _______ nr.xxxxxx/27.01.2015, în contradictoriu cu intimata Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița.

Prin aceeași sentință, instanța de fond a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut ca, prin procesul verbal mai sus menționat, agentul constatator l-a sancționat pe petent pentru că nu a respectat condițiile de depozitare a produselor lactate distribuite elevilor conform OUG 96/2002, în sensul că laptele dulce era păstrat în condiții neconforme, la temperatura camerei.

Verificind procesul-verbal de contravenție sub aspectul legalității acestuia, instanta a apreciat ca nu exista nici un caz de nulitate absolută așa cum sunt menționate la art.17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și niciun caz de nulitate relativă care să fi produs o vătămare demonstrată petentului.

Sub aspectul temeiniciei acestuia, instanta a apreciat ca, procedura de contestare a unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții intră în sfera de aplicare a art.6 CEDO sub aspect penal. Garanțiile prevăzute de acest articol, inclusiv prezumția de nevinovăție, sunt pe deplin aplicabile. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept (în concret, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sanctionare a unei contraventii), iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării (în acelasi sens fiind cauzele Salabiaku c. Franta, din 7.10.1988, Telfner c. Austria, nr xxxxx/96 din 20.3.2001).

În materiea contraventiilor, prin solutia pronuntata la data de 3 aprilie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre în cauza N_______ G_______ împotriva României (cererea nr.xxxxx/05), constatand că statul român a respectat exigențele art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție, specifică materiei penale, dar aplicabilă și în domeniul contravențional, în anumite condiții, reclamanta având posibilitatea în cadrul procedurii interne să prezinte probe pentru a răsturna prezumția relativă de care „beneficia” procesul-verbal contestat, potrivit legislației naționale. În motivarea Curtii s-a retinut ca desi este cert că, instanțele naționale așteptau ca reclamanta să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de către polițist, nu este mai puțin adevărat că această abordare era justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței. S-a arătat că nici interpretarea literală, nici cea teleologică a art.6 din Convenție, nu conduc la ideea că acesta ar împiedica o persoană să renunțe, din proprie voință, la garanțiile oferite de acest articol.

Instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa. Instanța a reținut că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Instanța a apreciat că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde adevărului, nu este suficientă, atât timp cât, nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Totuși din depozitia martorului audiat în cauză rezultă că laptele fusese scos din frigider cu putin timp înainte de controlul efectuat pentru a putea fi distribuit copiilor. De asemenea, instanța reține faptul că martorul a precizat că unul dintre cele două frigidere era stricat la momentul controlului existand astfel premizele ca laptele în cauză să nu mai îndeplinească condițiile necesare pentru a putea fi distribuit copiilor.

Analizând faptele descrise în procesul-verbal prin prisma înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanța a constatat că nu sunt incidente în cauză motive exoneratoare de răspundere pentru petent, fapta reținută în sarcina sa întrunind conținutul constitutiv contravențional prevăzut de lege.

F___ de cele expuse, instanța considera ca procesul-verbal de contravenție este deopotrivă legal si temeinic, deoarece, din analiza materialului probator administrat in cauza nu s-a răsturnat prezumția de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul-verbal contravențional ca act administrativ, prezumție acceptată de doctrina de specialitate și de practica instanțelor judecătorești și petentul nu a dovedit prin probe, că nu a săvârșit cu vinovație fapta ilicită reținută în sarcina sa, nefăcând inoperabila prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție.

Fapta în discuție întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textul legal, atât sub aspect subiectiv cat si obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată.

În temeiul art.5 alin.(5), art.21 alin.(3) si art.34 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța poate aprecia inclusiv asupra individualizării sancțiunii aplicate, chiar daca prezumția relativa de valabilitate a procesului-verbal de contravenție nu a fost răsturnată. Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei savarsite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Având în vedere faptul că la termenul de judecata din data de 03.06.2015, martorul audiat a precizat ca laptele se aducea în fiecare zi dimineața pentru a putea fi distribuit copiilor, respectiv ca laptele fusese scos din frigider cu 5 minute înaintea controlului, instanța a reținut lipsa pericoluilui social al faptei comise de contravenient, astfel încât a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, admițând astfel în parte, plângerea petentului.

Împotriva sentinței instanței de fond, a declarat apel, Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița, criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii, în sensul respingerii plângerii petentului.

Prin motivele de apel, depuse în scris la dosarul cauzei, apelanta intimată învederează faptul că, desi instanța considera ca fapta în discuție întrunește elemente constitutive ale contravenției prevăzute de textul legal, atat sub aspect subiectiv, cat si obiectiv, sancțiunea fiind aplicata legal, hotărăște totuși înlocuirea acesteia cu o alta sancțiune, respectiv avertisment, minimalizând astfel gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Apelanta consideră astfel, ca soluția instanței de fond de a înlocui sancțiunea acordata de specialiștii Direcției de Sănătate Publica Dambovita va crea un precedent, încălcarea normativelor sanitare devenind o regula, facilitând astfel apariția unor factori de risc major asupra stării de sănătate a populației.

Se mai subliniază faptul ca legislația sanitara a fost elaborată si adoptata de legiuitor tocmai pentru a preveni si a înlătura factorii de risc si nicidecum pentru a-i genera, prin bunăvoința instanțelor judecătorești.

Se solicită judecarea cauzei în lipsa, conform art.411 Cod procedura civilă.

Analizind sentinta, in raport de criticile formulate si avind in vedere probele administrate si textele de lege incidente, tribunalul apreciaza ca apelul este nefondat si il va respinge, motivat de aceea ca in mod corect, instanta de fond a apreciat ca, urmare a analizarii faptelor descrise în procesul-verbal, prin prisma înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, s-a constatat că nu sunt incidente motive exoneratoare de răspundere pentru petent, fapta reținută în sarcina sa întrunind conținutul constitutiv contravențional prevăzut de lege.

Fapta în discuție întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textul legal, atât sub aspect subiectiv cat si obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată.

În temeiul art.5 alin.(5), art.21 alin.(3) si art.34 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, insa, asa cum a apreciat instanta de fond, instanța poate aprecia inclusiv asupra individualizării sancțiunii aplicate, chiar daca prezumția relativa de valabilitate a procesului-verbal de contravenție nu a fost răsturnată.

A apreciat corect instanta ca, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei savarsite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Având în vedere faptul că martorul audiat a precizat ca laptele se aducea în fiecare zi dimineața pentru a putea fi distribuit copiilor, respectiv ca laptele fusese scos din frigider cu 5 minute înaintea controlului, instanța a apreciat just lipsa pericoluilui social al faptei comise de contravenient, astfel încât a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, admițând astfel în parte, plângerea petentului, solutie corecta, ce urmeaza a fi mentinuta ca urmare a respingerii apelului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta intimată Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, __________________________.15 – 19, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.791/05.06.2015, pronunțată de Judecătoria P_______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul petent, M____ S______ C______, domiciliat în ________________________, _________________________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2015.

Președinte, Judecător,

M_________ C_____ E____ D___ C_____ I_____

Grefier,

M________ R_____

Judecător fond P______ O_______ A_____

Judecătoria P_______

Dosar nr.XXXXXXXXXXXX

Red.DCI

Tehnored.ȘEM

Ex.4/21.01.2016