Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:030.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 259/A/CAA/2016

Ședința publică de la 05 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE I___ B_______

Judecător I____ I______

Grefier M_____ Z______

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de către apelanta C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA - CESTRIN împotriva sentinței nr. xxxxx/22.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul A___ G____ S______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul personal, lipsind apelanta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că intimatul nu a depus întâmpinare, în cadrul procedurii prealabile reglementate de noul cod de procedură civilă.

Intimatul arată că nu mai are alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în temeiul disp. art. 392 din noul cod de pr. civ., constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.

Intimatul solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza spre soluționare, potrivit disp. art. 394 noul cod de pr. civ.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată că:

Prin sentința civilă nr. xxxxx/22.09.2015 a Judecătoriei Timișoara, s-a admis plângerea contravenționala formulata de petentul A___ G____ S______ împotriva intimatei C_______ Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN .

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/31.01.2012 încheiat de către C_______ Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenție _________ nr. xxxxxxx/31.01.2012, s-a constatat ca petentul a săvârșit contravenția prevăzuta de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările si completările ulterioare, fiind sancționată cu amenda contravenționala prevăzuta de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002 (cu modif. si compl. ulterioare) in valoare de 250 lei si obligat sa achite, pe langa amenda contravenționala si tariful de despăgubire potrivit art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002 (cu modif. si compl. ulterioare) in valoarea de 28 euro adica 120,34 lei.

Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că prin Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

În temeiul art. 17 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal este nul absolut în lipsa semnăturii agentului constatator.

Pe cale de consecință, instanța va dispune anularea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor _________ nr. xxxxxxx/31.01.2012 încheiat de către C_______ Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA –Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica –CESTRIN.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel - în termen și motivat – apelanta C_______ N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA- CESTRIN , solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii si menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca temeinic si legal întocmit.

În motivarea apelului, s-a arătat, în esență, că instanța de fond, analizând probele administrate de către petentul A___ G____ S______ interpretează eronat faptul ca actului sancționator ii lipsește semnătura agentului constatator, admite cererea si anulează procesul verbal de constatare a contravenției.

A arătat că Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica -CESTRIN întocmește Procesele Verbale de Constatare a Contravențiilor accesând baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise Conducere si înmatriculări Vehicule, baza de date ce conține numele proprietarilor autovehiculelor, in urma declarațiilor acestora si cuprind numele, adesea si datele tehnice ale fiecărui proprietar si autovehicul.

Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.

Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice. De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.

In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Orice act juridic, inclusiv deciziile ICCJ se aplica destinatarilor numai pentru viitor - ex nune, nu si pentru trecut - ex tune. Efectul ex nune al deciziilor ICCJ constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentala a drepturilor constituționale de natura a asigura securitatea juridica si încrederea cetățenilor in sistemul de drept.

Pe cale de consecința, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui in viitor de către autoritățile implicate in activitatea de întocmire si comunicare a procesului verbal de contravenție si a înștiințării de plata, neputând sa reprezinte o lege mai favorabila.

Decizia 6/2015 nu este un act normativ, in înțelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000-republicata, cu modificările si completările ulterioare, care, in art. 11, face o enumerare limitativa a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotărârile date in interpretarea si aplicarea unitara a legii.

Pe de alta parte, hotărârile ICCJ date in RIL nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege, în înțelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455 si, din perspectiva faptului ca nu reglementează relații de apărare sociala, nu instituie reguli de conduita si norme de incriminare sau care se refera la răspunderea contravenționala, la temeiurile si limitele acesteia, ci reflecta doar o interpretare a unor asemenea prevederi cuprinse in acte normative elaborate si adoptate conform procedurii de tehnica legislativa aplicabila in materie. A accepta ideea ca soluțiile interpretative pronunțate in Instanța Suprema prin deciziile date in RIL se includ in sfera legii contravenționale ar echivala cu o încălcare a principiului separării puterilor in Stat prin preluarea de către Autoritatea Judecătoreasca a competentelor puterii legislative cu consecința verificării constituționalității respectivelor Hotărâri de către Instanța de C_________ Constituțional.

Recursul în interesul legii este o Cale extraordinară de atac prin care se investește înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești. Deciziile ICCJ trebuie sa se rezume strict la interpretarea legii, Instanța suprema neputând completa, modifica sau abroga norme cuprinse in lege. In caz contrar se încalcă principiul separației si echilibrului puterilor in Stat, consacrat explicit de dispozițiile art. 1 alin ( 4 ) din Constituție, deoarece instanța ar depăși limitele puterii judecătorești si s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.

În drept au invocat dispozițiile art. 466 Cod Procedura Civila, în baza dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică.

Apelul este scutit de taxa judiciară de timbru potrivit art. 30 din OUG 80/2013.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Noul Cod, instanța constată că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

În fapt, prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx / 31.01.2012, intimatul – petent A___ G____ S______ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în data de 20.08.2011 a circulat pe DN 69, pe raza localității Timișoara, cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, fără a deține rovinietă valabilă.

În ceea ce privește criticile apelantei privind validitatea proceselor verbale de contravenție încheiate de C.N.A.D.N.R. privind contravențiile sancționate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România (rovinietă), din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesar legalității procesului - verbal de contravenție, Tribunalul reține că prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 234 din 6 aprilie 2015, Secțiile Unite ale I.C.C.J. soluționând un recurs în interesul legii, au statuat în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, că „procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”, iar potrivit prevederilor art. 517 alin. (4) Noul Cod pr. Civilă, dezlegarea data problemelor de drept de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, este obligatorie pentru instanțe.

În cauză, verificând dacă actul atacat întrunește sau nu toate condițiile de formă cerute de lege se reține, că procesul verbal de contravenție nu este semnat de agentul constatator, incadrându-se astfel în ipoteza vizată de Decizia Î.C.C.J. nr. 6 din 16 februarie 2015 mai sus arătată.

În ceea ce privește apărările apelantei CNADNR SA privind neretroactivitatea Deciziei nr. 6 din 16 februarie 2015 a Î.C.C.J., respectiv forța obligatorie a acesteia raportat la momentul publicării în monitorul oficial, Tribunalul observă că este real faptul că potrivit art. 517 al. 4 NCPC dezlegarea data problemelor de drept de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Se reține însă, că potrivit art. 514 NCPC, scopul și finalitatea deciziilor pronunțate de Î.C.C.J. în recurs în interesul legi, este acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele, Î.C.C.J. pronunțându-se asupra unor probleme de drept soluționate în mod diferit de instanțe.

Astfel, prin deciziile pronunțate, Î.C.C.J., nu face altceva decât să statuează asupra problemelor de drept soluționate deja de către instanțe în mod diferit, confirmând sau infirmând temeinicia / legalitatea unei practici judiciare existente deja la momentul sesizării instanței supreme.

Deciziile pronunțate în interesul legii au un rol de interpretare a textelor legale, iar nu de legiferare, nepunându-se astfel problema retroactivității acesteia. Deciziile în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțele judecătorești de la data publicării acestora în Monitorul Oficial, însă, acest fapt nu înseamnă că anterior acestei date, instituțiile implicate în aplicarea legii nu puteau interpreta în mod corect textele legale în discuție.

Pentru motivele arătate mai sus și, întrucât nu se evidențiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate și nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reținute din oficiu de către instanță, în temeiul art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, Tribunalul urmează să respingă ca nefondat apelul declarat în cauză, luând act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta C.N.A.D.N.R. – CESTRIN, cu sediul în București, ___________________.401A, sector 6, având CUI xxxxxxxx, JXXXXXXXXXXX, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/22.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dos. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul A___ G____ S______, având CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Timișoara, Bv. General I__ D________, nr.32, ____________________.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 februarie 2016.

Președinte, I___ B_______		Judecător, I____ I______
	Grefier, M_____ Z______

RED/TEHN. BI/M.Z. 18 februarie 2016 4 ex. / 2 ______________________________. fond: M______ B_____.