Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 340

Ședința publică din 09 aprilie 2014

Instanța constituită din:

Președinte: H_______ L______

Judecător: P_______ I____

Judecător: Z______ C_____

Grefier: H____ A___ O___

Pe rol, judecarea recursului declarat de petenta P_______ M___________ Suceava, cu sediul în Suceava, _______________. 5A, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 687 din 07.02.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind M_________ C_______ și Patrimoniului Național - Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _______________________. 48, județul Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima strigare cât și la a doua strigare, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța constată că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.

Instanța respinge ca neîntemeiată cererea întrucât nu sunt date motivele prevăzute de art. 156 Cod procedură civilă.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 687 din 07.02.2013 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Suceava a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională, formulată de P_______ M___________ Suceava, prin Primar, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______.C.P.N. nr. xxxxxxx din data de 29.08.2012 în contradictoriu cu intimatul M_________ C_______ și Patrimoniului Național - Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Suceava.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție _______.C.P.N. nr. xxxxxxx din data de 29.08.2012, încheiat de către agentul constatator al intimatului M_________ C_______ și Patrimoniului Național - Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Suceava, P_______ M___________ Suceava, prin Primar I__ L____, a fost sancționată contravențional cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 422/2001, prin neefectuarea lucrărilor de întreținere, conservare și restaurare a monumentului Ș_____ cel M___ - Statuia Ecvestru din Parcul Cetății de Scaun.

S-a constatat la data de 22.08.2012, ora 10.30 în localitatea Suceava existența unor piese demontate din componența monumentului și punerea în pericol a integrității acestuia.

S-a constatat lipsa de interes pentru monumentele aflate în administrarea Primăriei, ceea ce duce la distrugerea monumentelor și al peisajului cultural.

În procesul - verbal contestat s-a arătat că fapta reținută constituie contravenția prevăzută de art. 55 alin. 1 lit. b din Legea nr. 422/2001 și sancționată de prevederile art. 55 alin. 2 din Legea nr. 422/2001.

Procesul-verbal nu a fost semnat de către reprezentantul petentei, ci de un martor asistent.

Instanța a arătat că excepția nulității procesului-verbal invocată de către petentă nu este o veritabilă excepție, ci, față de motivarea acesteia și de cauzele de nulitate invocate, reprezintă o apărare de fond. Astfel, instanța a analizat această apărare odată cu fondul cauzei

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat _______.C.P.N. nr. xxxxxxx din data de 29.08.2012, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Petenta a invocat faptul că nu au fost respectate prevederile art. 16 alin. 1 și ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001 întrucât fapta nu a fost descrisă suficient pentru a permite instanței să procedeze la o analiză a elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 36 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Cu privire la acest motiv de nelegalitate, instanța a subliniat că s-a reținut în sarcina petentei contravenția prevăzută de art. art. 55 alin. 1 lit. b din Legea nr. 422/2001, care arată: constituie contravenții la regimul de protejare a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni, încălcarea de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric a obligațiilor prevăzute la art. 36, fără a se distinge care dintre obligații a fost încălcată.

Instanța a arătat că agentul constatator a menționat în descrierea faptei că petenta nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 422/2001, articol care redă mai multe obligații, fără a se indica litera/literele corespunzătoare obligației/obligațiilor.

Instanța a apreciat însă că, prin inserarea mențiunii neefectuarea lucrărilor de întreținere, conservare și restaurare a monumentului, s-a indicat că nu a fost respectată obligația prevăzută de textul articolului 36 alin. 1 lit. b din Legea nr. 422/2001, al cărui conținut corespunde modului de descriere a faptei: să asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii.

Având în vedere considerentele de drept și de fapt expuse anterior, instanța a apreciat că fapta reținută a fost descrisă suficient, fiind respectate prevederile art. 16 alin. 1 și ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001 pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, contrar afirmațiilor petentei în acest sens.

Cu privire la motivul de nelegalitate constând în faptul că lipsește mențiunea privind datele de identificare a persoanei care reprezintă persoana sancționată contravențional, astfel cum prevede art. 16 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001, instanța subliniază că lipsa unei asemenea mențiuni este sancționată cu nulitatea virtuală relativă.

Având în vedere că O.G. nr. 2/2001 se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, instanța a reținut că potrivit art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, nulitatea relativă este acea nulitate condiționată de existența unei vătămări ce trebuie dovedită de către contestator și care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Instanța a reținut că în cauza de față contestatoarea nu a făcut nicio dovadă în sensul că i s-a produs o vătămare sau că această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal contestat, mai ales că dreptul la apărare al petentei a fost valorificat pe calea introducerii prezentei plângeri contravenționale, astfel încât nu s-a putut reține ca temei de nulitate a procesului-verbal contestat nici cauza de nelegalitate analizată.

Constatând legalitatea procesului-verbal, instanța a analizat temeinicia acestuia, iar sub acest aspect, instanța a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de temeinicie cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Cu privire la acest aspect instanța subliniază că jurisprudența recentă a Curții E.D.O. în cauza I___ P__ c. României (cererea nr. xxxxx/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeană a constatat că instanțele i-au dat ocazia petentului de a-și prezenta punctul de vedere, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

Raportat la aceste observații, instanța constată că petenta a avut la dispoziție cadrul procesual pentru a dovedi netemeinicia procesului-verbal, propunând în acest sens proba cu înscrisuri.

În drept, instanța a reținut că potrivit art. 55 alin. 1 lit. b din Legea nr. 422/2001 constituie contravenții la regimul de protejare a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni, încălcarea de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric a obligațiilor prevăzute la art. 36.

Analizând cuprinsul articolului 36 din Legea nr. 422/2001, instanța a arătat că acesta prevede o ________ obligații, în scopul protejării monumentelor istorice, obligații impuse proprietarilor și titularilor dreptului de administrare sau ale altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, în procesul-verbal arătându-se că petenta nu și-a respectat obligația de a efectua lucrări de întreținere, conservare și restaurare a monumentului Ș_____ cel M___, obligație prevăzută de art. 36 alin. 1 lit. b.

Instanța a arătat că Monumentul lui Ș_____ cel M___, COD SV-IV-m-B-xxxxx, situat în Parcul Cetății de Scaun din municipiul Suceava, se află în administrarea Primăriei M___________ Suceava, fapt necontestat de către petentă.

P_______ M___________ Suceava a susținut în legătură cu monumentul arătat că a demarată lucrarea „Reabilitare a Monumentului Ecvestru Ș_____ cel M___ din municipiul Suceava”, aprobat prin Hotărârea privind aprobarea proiectului „Reabilitare Cetății de Scaun a Sucevei și a zonei de protecție a acesteia” din data de 27.08.2009 (f. 27).

Din înscrisul constând în adresa nr. xxxxx/06.04.2010 emisă de către P_______ M___________ Suceava, instanța a reținut că petenta a aprobat în anul 2010 un studiu de fezabilitate, reabilitare, a Monumentului Ecvestru Ș_____ cel M___ (f. 26) realizat de către o societate de arhitectură și urbanism cu care petenta a încheiat în anul 2009 contractul de servicii nr. xxxxx/30.11.2009 (f. 28-33).

Instanța a constat că petenta nu a depus la dosar nici un înscris care să ateste că respectivul proiect de reabilitare a fost pus și în aplicare, înscrisurile demonstrând doar realizarea demersurilor privind întocmirea documentației necesare.

În plus, documentele prezentate arată că ultimele demersuri datează din anul 2010, împrejurare care arată că petenta nu a depus diligențele necesare în vederea realizării în fapt și nu doar scriptic a reabilitării monumentului, având în vedere și constatările agentului intimatului, în sensul că piese din componența monumentului au fost demontate, punându-se în pericol integritatea statuii care reprezintă un simbol al municipiului Suceava.

Având în vedere aceste înscrisuri, instanța a apreciat că petenta nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal _______.C.P.N. nr. xxxxxxx din data de 29.08.2012, astfel încât fapta descrisă există și constituie contravenția prevăzută de art. 55 alin. 1 lit. b din Legea nr. 422/2001 pentru săvârșirea căreia P_______ M___________ Suceava, prin Primar, răspunde contravențional.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a apreciat că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate.

Potrivit art. 55 alin. 2 din Legea nr. 422/2001, contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) și f) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele menționate la alin. (1) lit. b) - d) se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

Petenta a fost sancționată cu avertisment, în temeiul art. 5 alin. 2 lit. a din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea fiind legal aplicată și proporțională cu gravitatea faptei.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a respins plângerea contravențională formulată de P_______ M___________ Suceava, prin Primar împotriva procesului-verbal _______.C.P.N. nr. xxxxxxx din data de 29.08.2012 în contradictoriu cu intimatul M_________ C_______ și Patrimoniului Național - Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Suceava, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței de mai sus a formulat recurs petenta P_______ M___________ Suceava, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul de a admite plângerea contravențională și anularea procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.

În motivarea recursului a arătat că, hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii fiind date prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și cu interpretarea greșită a actelor juridice deduse judecății fiind date prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă.

Consideră că instanța de fond a respins plângerea contravențională cu argumente contradictorii de natura pricinii, pronunțând o hotărâre dată cu greșita aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță și totodată, netemeinică prin ignorarea motivelor invocate în susținerea pretențiilor deduse judecății.

Susține că este obligația agentului care constată și sancționează drept contravenție o faptă interzisă și culpabilă să acționeze în mod legal și profesional, care include și cunoașterea și aplicarea legii, astfel cum ea a fost adoptată. În aceste condiții, instanța nu poate suplini viciile de formă ale procesului-verbal în măsura în care destinatarului normei juridice i se impune conformarea, cu atât mai mult agentul statului care are sarcina de a o aplica are obligația de a o cunoaște în vederea unei corecte aplicări.

Pentru considerentele expuse pe larg în motivarea cererii, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului - verbal contestat.

În drept, și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 304 pct. 8, pct. 9 și 304¹ Cod procedură civilă .

Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare și nici nu a desemnat vreun reprezentant în instanță.

Analizând recursul declarat din prisma actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție _______.C.P.N. nr. xxxxxxx din data de 29.08.2012, încheiat de către agentul constatator al intimatului M_________ C_______ și Patrimoniului Național - Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Suceava, P_______ M___________ Suceava, prin Primar I__ L____, a fost sancționată contravențional cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 422/2001, prin neefectuarea lucrărilor de întreținere, conservare și restaurare a monumentului Ș_____ cel M___ - Statuia Ecvestru din Parcul Cetății de Scaun.

S-a constatat la data de 22.08.2012, ora 10.30 în localitatea Suceava existența unor piese demontate din componența monumentului și punerea în pericol a integrității acestuia.

S-a constatat lipsa de interes pentru monumentele aflate în administrarea Primăriei, ceea ce duce la distrugerea monumentelor și al peisajului cultural.

În procesul - verbal contestat s-a arătat că fapta reținută constituie contravenția prevăzută de art. 55 alin. 1 lit. b din Legea nr. 422/2001 și sancționată de prevederile art. 55 alin. 2 din Legea nr. 422/2001.

A invocat recurenta că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și cu interpretarea greșită a actelor juridice deduse judecății motivând că agentul constatator nu a realizat o descriere în concret a faptei, ci doar a trimis la textele legale.

Contrar susținerilor recurentei, astfel cum în mod corect a reținut prima instanță, agentul constatator a realizat o descriere concretă a faptei săvârșite, în procesul verbal consemnându-se că s-au încălcat prevederile art.36 din legea nr.422/2001 prin neefectuarea lucrărilor de întreținere, conservare și restaurarea monumentului Ș_____ cel M___-statuia ecvestră din parcul Cetății de Scaun, demontarea unor piese din componența monumentului și punerea în pericol a integrității acestuia, descriere ce permite corecta încadrare juridică a faptei.

Astfel, conform art.36 alin.1 lit.b din legea nr.422/2001, text legal în care se încadrează descrierea faptei, în scopul protejării monumentelor istorice proprietarii și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligați să asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii.

Potrivit art.55 alin.1 lit.b din aceeași lege, constituie contravenții la regimul de protejare a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni: b) încălcarea de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric a obligațiilor prevăzute la art. 36.

Așadar, în cuprinsul procesului verbal de contravenție este descrisă corespunzător fapta săvârșită, procesul verbal fiind întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.

Mai susține recurenta că în mod greșit a reținut instanța că nu a depus diligențele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor constatate a fi încălcate cât timp a demarat procedura privind lucrarea Reabilitare a Monumentului Ecvestru Ș_____ cel M___ din municipiul Suceava” odată cu întocmirea studiului de fezabilitate.

Critica recurentei este vădit neîntemeiată.

Astfel, cât timp nu s-a probat punerea în practică a acestui proiect pentru reabilitarea monumentului, din cuprinsul procesului verbal rezultând că a fost afectată integritatea monumentului, fiind demontate piese din componența acestuia, nu se poate reține îndeplinirea obligațiilor de asigurare a integrității, respectiv efectuării lucrărilor de consolidare, restaurare, reparații curente și întreținere.

De altfel, ultimele demersuri ale recurentei datează din anii 2009-2010, astfel că în mod corect a considerat prima instanță că petenta nu a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal.

Reținând că petenta nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea stabilită de agentul constatator, având în vedere că principiul non reformatio in pejus nu permite reindividualizarea sancțiunii aplicate, tribunalul, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefundat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul formulat de petenta P_______ M___________ Suceava, cu sediul în Suceava, _______________. 5A, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 687 din 07.02.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind M_________ C_______ și Patrimoniului Național - Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _______________________. 48, județul Suceava, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 09 aprilie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

H_______ L______ P_______ I____ Z______ C_____ H____ A___ O___

Red. P.I.

Jud. fond. C____ M_______ D______

Tehnored. H.A.

Ex. 2/01.07.2014