R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ nr. xxxxx

Ședința publică din data de 12 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A______ C_____________

GREFIER: A________ I____ M_______

Pe rol se află pronunțarea cauzei civile privind pe petentul C______ I_____ și pe intimatele POLIȚIA L_____ SECTOR 1, SERVICIUL CIRCULAȚIE PE DRUMURILE PUBLICE și S_________ T________ SERVICII RIDICARE S.R.L., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 14.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea până astăzi, când a hotărât următoarele:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.03.2015, sub numărul de mai sus, petentul I_____ C______ a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Poliția L_____ Sector 1- Serviciul Circulație pe Drumurile Publice și S_________ T________ Servicii Ridicare S.R.L., anularea procesului-verbal de constatare a contravenției _______ nr. xxxxxxx din 18.02.2015, anularea măsurii de sancționare contravențională, iar în subsidiar, anularea procesului-verbal de ridicare a autoturismului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX și restituirea sumei de 434 lei, achitată conform bonului fiscal din 18.02.2015.

În motivare, petentul a arătat că în data de 18.02.2015 a avut programare cu fiul său în vârstă de 3 luni pentru o ședință de kinetoterapie la Spitalul Regia M____ și că, întrucât nu a găsit niciun loc de parcare liber în zonă, a fost nevoit să parcheze autoturismul în locul de unde a fost ridicat. Când a ieșit din spital, după o oră, trebuia să-i încălzească laptele copilului, însă nu și-a mai găsit mașina. Petentul a apreciat că ridicarea autoturismului reprezintă un abuz, deoarece nu bloca intersecția, ____________________ nici nu încurca circulația auto sau pietonală în zona respectivă.

Este binecunoscut că ridicarea autoturismelor se face de către societăți în „relații speciale” cu Primăriile, pentru îmbogățirea unor persoane, care le controlează. A apreciat petentul că ridicarea autoturismelor parcate neregulamentar este un abuz atâta vreme cât acestea nu încurcă circulația celorlalte autoturisme, a pietonilor sau nu blochează intrările în imobile.

Petentul a alăturat cererii sale înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Prin cererea completatoare depusă la data de 01.04.2015, petentul a solicitat obligarea Poliției Locale Sector 1 în solidar cu S.C. T________ Servicii Ridicare S.R.L. la plata despăgubirilor materiale în cuantum de 434 lei, reprezentând prejudiciul material cauzat prin emiterea dispoziției de ridicare a autoturismului cu nerespectarea reglementărilor incidente în materie.

A arătat petentul că s-a constatat nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local Sector 4 nr. 37/31.07.2008 și, prin analogie, Hotărârea Consiliului Local Sector 1, în baza căreia a fost ridicat autoturismul, este nelegală, astfel că ar trebui lipsită de efecte juridice. În consecință, impunerea taxei de eliberare a autoturismului s-a efectuat în lipsa unui temei legal. Măsura ridicării este nelegală întrucât procesul-verbal a fost încheiat în mod defectuos, ulterior dispunerii ridicării, iar dispoziția de ridicare și nota de constatare nu s-au comunicat petentului. Sunt îndeplinite, în opinia petentului, condițiile răspunderii civile delictuale.

De asemenea, petentul a arătat că procesul-verbal nu face, prin el însuși, dovada existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, astfel că petentului nu i se poate reține sarcina dovezii celor constatate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 204 C.proc.civ.

Intimata Poliția L_____ Sector 1 a depus la dosar întâmpinare la data de 22.05.2015, prin care a solicitat respingerea cererii.

A arătat intimata că procesul-verbal este întocmit, ca formă și fond, în conformitate cu prevederile legale, că petentul a fost sancționat pentru că staționa pe trecerea de pietoni, creând obstacol iminent și major circulației pietonale din zonă și că din probele administrate rezultă cu claritate săvârșirea contravenției, astfel cum a fost constatată și sancționată.

Intimata a depus înscrisuri.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 18.02.2015, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei Poliția L_____ a Sectorului 1 București procesul-verbal _______ nr. xxxxxxx, prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul C______ I_____ a contravenției prevăzute de art. 143 lit. a) și art. 142 lit. e) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că, în ziua respectivă, a staționat voluntar neregulamentar cu auto marca Skoda, cu nr. XXXXXXXXX pe trecerea pentru pietoni de pe _________________________________, nr. 94, în intervalul 12.34- 12.44.

Motiv pentru care petentului i-au fost aplicate o amendă de 390 lei și 3 puncte de penalizare.

Petentul a refuzat semnarea procesului-verbal, împrejurare confirmată prin semnătura martorului asistent D___ A________ și necontestată.

În prealabil, instanța reține că, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, este datoare să cerceteze legalitatea și temeinicia procesului-verbal și să hotărască asupra sancțiunii.

Verificând, prin prisma art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale indicate, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal încheiat cuprinde numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și domiciliul persoanei sancționate, descrierea faptei pretinsă a fi săvârșită, data și locul comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Descrierea faptei permite instanței să aprecieze gravitatea acesteia și să verifice dacă sancțiunile aplicate petentului sunt proporționale. Descrierea faptei corespunde cu realitatea faptică surprinsă prin planșele foto depuse la dosarul cauzei de către intimată.

Criticile petentului sunt, în opinia instanței, nefondate.

În primul rând, întocmirea procesului-verbal după constatarea faptei și dispunerea măsurii ridicării autovehiculului se justifică prin necesitatea prelucrării înregistrărilor și a identificării conducătorului de vehicul care nu era de față la momentul dispunerii măsurii ridicării. Este evident că, în această situație, ridicarea autovehiculului, măsură care pentru a-și atinge scopul reclamă urgență, se dispune anterior întocmirii procesului-verbal, fără ca această procedură să fie nelegală, având în vedere motivele obiective mai sus amintite care conduc la această ordine a operațiunilor.

În al doilea rând, împrejurarea că măsura ridicării nu a fost consemnată și în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este în măsură să atragă nulitatea procesului-verbal, în condițiile în care petentul nu a dovedit existența vreunei vătămări care să nu poată fi înlăturată, potrivit art. 175 alin. (1) C.proc.civ. Pe calea prezentei plângerii, petentul a dedus analizei instanței de judecată inclusiv criticile sale cu privire la luarea acestei măsuri.

În al treilea rând, necomunicarea către petent a dispoziției de ridicare și a notei de constatare nu constituie un motiv de anulare a procesului-verbal.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că aceasta conține constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, dând naștere unei prezumții simple de veridicitate în sensul că situația de fapt consemnată în cuprinsul acestuia corespunde adevărului.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

În analiza principiului proporționalității, instanța reține că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Instanța este ținută să asigure o procedură echitabilă în ansamblul ei atunci când încuviințează și administrează probatoriu, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută nu este reală.

Sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

În speță, realitatea celor reținute în procesul-verbal ca și situație de fapt au fost confirmate prin planșele foto depuse la dosar (filele 44-45), în care se poate vedea autoturismul petentului staționat pe trecerea de pietoni.

Potrivit art. 143 lit. a) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 „Se interzice staționarea voluntară a vehiculelor în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară.”, potrivit art. 142 lit. f) din același act normativ „Se interzice oprirea voluntară pe trecerile de pietoni ori la mai puțin de 25 m înainte sau după acestea.”, iar în temeiul art. 63 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 „Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată, imobilizarea se consideră staționare.”

Fapta de a staționa neregulamentar, constituie, potrivit art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 7 și art. 100 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă) și cu 3 puncte de penalizare.

Contrar susținerilor petentului, din planșele foto depuse la dosar de către intimată rezultă cu autovehiculul petentului era parcat pe trecerea de pietoni, împiedicând circulația în zonă și creând pericol pe carosabil.

Instanța constată că lipsa locurilor de parcare nu poate fi invocată de către petent ca și cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale în sensul art. 11 din O.G. nr. 2/2001.

Față de cele anterior reținute, instanța apreciază că numitul C______ I_____ se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa prin procesul-verbal dedus judecății.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța apreciază că proporționalizarea acestora este corectă în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite și de criteriile prevăzute de art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 și nu se impune reindividualizarea. Petentului i-au fost aplicate o amendă de 390 lei și trei puncte de penalizare, avându-se în vedere dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”. Având în vedere atitudinea petentului de neconștientizare a pericolului social al acesteia al faptei sale, instanța apreciază că scopul sancțiunii nu poate fi atins prin înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.

În ceea ce privește însă legalitatea măsurii tehnico-administrative de ridicare a autovehiculului, instanța constată că prin nota de constatare ________ nr. xxxxxx/18.02.2015 s-a dispus ridicarea autoturismului petentului, în conformitate cu procedura reglementată prin H.C.L. Sector 1 nr. 416/2008

Cum prin Decizia nr. 9/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că „procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 și art. 97 alin. (1) lit. d) și alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.”, instanța constată caracterul nelegal al acestei măsuri tehnico-administrative, pe care urmează a o înlătura.

Pe cale de consecință, instanța reține caracterul nedatorat al sumei de 434 lei, reprezentând servicii de ridicare și transport, astfel cum reiese din bonul fiscal depus la fila 6, astfel că va dispune obligarea intimatei Poliția L_____ a Sectorului 1 să restituie petentului această sumă. Deși taxa a fost achitată către intimata S.C. T________ Servicii Ridicare S.R.L., obligația de restituire nu revine societății care a prestat un serviciu din dispoziția agentului de poliție, cu organului constatator care a solicitat intervenția, acesta fiind emitentul actului care a produs efecte vătămătoare petentului. Nu poate fi reținută vreo faptă ilicită în sarcina intimatei S.C. T________ Servicii Ridicare S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de petentul C______ I_____, domiciliat în București, _________________, ___________, _____________________, în contradictoriu cu intimatele POLIȚIA L_____ SECTOR 1, SERVICIUL CIRCULAȚIE PE DRUMURILE PUBLICE, cu sediul în București, ___________________, ________________ și S_________ T________ SERVICII RIDICARE S.R.L., cu sediul în București, ______________________-43, sector 1.

Anulează nota de constatare ________ nr. xxxxxx din data de 18.02.2015 întocmită de Poliția L_____ a Sectorului 1.

Obligă intimata Poliția L_____ Sector 1 să plătească petentului suma de 434 lei, reprezentând cheltuieli privind ridicarea și transportul autoturismului.

Respinge ca neîntemeiată cererea, în rest.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 octombrie 2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

A______ ConstantinescuAlexandra I____ M_______

Red. Jud. A.C./ Gref. A.I.M./ 18 ianuarie 2016