Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL G___
SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 1159/2014
Ședința publică de la 16 Decembrie 2014
Completul compus din:
Președinte M______ S______
Judecător L_______ M_____
Grefier M____ R______
Pe rol judecarea apelurilor declarate de apelantul petent N_________ C_________ și apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___, împotriva sentinței civile nr. 733 din data de 05.02.2014, pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat B________ M_____ pentru apelantul petent N_________ C_________, lipsă fiind reprezentantul apelantului intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelurile au fost declarate și motivate în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat B________ M_____ pentru apelantul petent N_________ C_________, solicită admiterea apelului declarat de apelantul petent N_________ C_________, schimbarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale, considerând că declarația martorului asistent a fost clară, petentul a început depășirea pe linia discontinuă dar datorită lungimii autotractorului cu remorcă a fost în imposibilitatea de a aprecia distanța fiind nevoit ca la revenirea pe banda sa să încalce linia continuă, de fapt aflându-se la limita dintre linia discontinuă și linia continuă și fără a stânjenii traficul sau a pune în pericol ceilalți participanți la trafic.
Cu privire la apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___, solicită respingerea apelului ca nefondat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 733 din data de 05.02.2014, pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petentul N_________ C_________ în contradictoriu cu intimatul I__ G___ și a fost înlocuită sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei aplicată petentului prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/17.06.2013 cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/17.06.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute art. 120 din HG 1391/2006 coroborat cu art. 100 alineat 3 litera e din OUG 195/2002.
Prin actul de constatare s-a reținut că în data de 17.06.2013 petentul, în timp ce conducea autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 67, localitatea Bălănești, a efectuat o depășire neregulamentară a autotractorului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX ce tracta semiremorca cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă” și peste marcajului continuu ce separă sensurile de mers.
Fiind investită, potrivit art. 34 alineat 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța a constat următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Procedând la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a constatat din probele administrate în cauză că situația de fapt reținută de agentul contestator corespunde realității.
Astfel, din declarația martorului asistent Turlea G_______ a rezultat că la data menționată în procesul-verbal contestat, în timp ce se deplasa cu autotractorul cu nr. XXXXXXXX a fost depășit de autoturismul condus de petent, petentul angajându-se în manevra de depășire pe linie discontinuă, însă la revenirea pe banda sa de mers, marcajul longitudinal ce despărțea sensurile de mers era continuu.
Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat, instanța a analizat în continuare sancțiunea aplicată de agentul constatator, așa cum impune art. 34 alineat 1 din O.G. 2/2001.
Instanța a avut în vedere că în art. 7 alineat 3 din O.G. 2/2001 s-a prevăzut expres posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune, pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă și cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.
Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alineat 3 din O.G. 2/2001, instanța a considerat că sancțiunea amenzii aplicată este prea aspră, nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Pericolul social al faptei săvârșite de petent este minim, fapt ce rezultă din împrejurarea în care a fost săvârșită fapta, din faptul că nu s-au produs urmări grave. În ceea ce privește împrejurările în care s-a săvârșit fapta, instanța a reținut din depoziția martorului asistent că în momentul în care petentul s-a angajat în depășire linia ce desparte cele două direcții de mers era discontinuă, însă datorită lungimii autotractorului pe care îl conducea, probabil petentul nu a putut aprecia porțiunea de drum cu linie discontinuă, iar pe de altă parte, prin manevra de depășire efectuată, petentul nu a stânjenit traficul.
Față de aceste împrejurări, instanța a apreciat că fapta are o gravitate redusă și că se impune înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, această sancțiune răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alineat 5 și art. 21 alineat 3 din O.G. 2/2001. Aceasta sancțiune este mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra faptei săvârșite.
În consecință, instanța a admis în parte plângerea petentului și a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei aplicată petentului prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/17.06.2013 cu sancțiunea avertismentului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul N_________ C_________, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele scrise de apel, apelantul petent a precizat că instanța de fond în mod greșit a admis în parte plângerea contravențională înlocuind sancțiunea principală a amenzii cu avertisment, reținând că gradul de pericol social al faptei este minim, acest aspect rezultând din împrejurările în care s-a produs fapta.
De asemenea, a reținut instanța că s-a angajat în depășire pe linie discontinuă și că datorită lungimii autotractorului cu remorcă a fost în imposibilitatea de a aprecia distanța, fiind nevoit ca la revenirea pe banda sa, să încalce linia continuă fără a stânjeni traficul sau a pune în pericol ceilalți participanți la trafic, deși din probatoriul administrat rezulta că a efectuat corect depășirea.
Față de cele arătate mai sus a apreciat că din declarația martorului reiese cu claritate că nu a săvârșit fapta contravențională cu intenția de a încălca prevederile legale, procedând la efectuarea depășirii într-o zonă în care depășirea era permisă, martorul asistent relatând fără dubiu că s-a angajat în depășire într-un loc în care marcajul era discontinuu și că în mod fortuit a trebuit să revină pe banda sa de mers pe marcaj continuu datorită lungimii camionului condus de martor, situație în care a considerat că instanța de fond ar fi trebuit să dea eficiență art. 11 din OG 2/2001 privind cazul fortuit și să constate că datorită circumstanțelor în care s-a efectuat manevra de depășire s-a aflat într-o situație neprevăzută, fiind în imposibilitatea de a reveni în spatele camionului dat fiind faptul că ar fi însemnat să rămân pe contrasens.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul de a admite plângerea contravențională și a anula procesul verbal de contravenție.
De asemenea, împotriva aceleiași sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G___, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele scrise de apel, apelantul intimat a precizat că probele administrate în primă instanță au confirmat fără dubii comiterea faptei de către petent, respectiv efectuarea unei depășiri neregulamentare.
În opinia sa, fapta nu are un grad redus de pericol social, având în vedere că aceasta reprezintă una dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere, soldate cu victime.
De asemenea, a considerat că trebuie avută în vedere și atitudinea petentului, reflectată în plângerea contravențională, acesta solicitând anularea procesului-verbal, prezentând instanței o stare de fapt neconformă cu realitatea, în condițiile date fiind greu de presupus că prin aplicarea sancțiunii avertismentului petentul va putea fi determinat ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte.
Față de considerentele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă și art. 34 alineat 2 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul dispozițiilor art. 30, alineat 1 din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că amenda aplicată se face venit la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientei, constituind venit public, în sensul dispozițiilor art. 30, alineat 2 din același act normativ, instituția este scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezentul apel.
În baza art. 411 alineat 1 punct 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în eventualitatea lipsei sale la dezbateri.
Prin întâmpinare apelantul petent N_________ C_________ a solicitat respingerea apelului formulat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ pentru motivele invocate în cererea de apel.
Deși, prin rezoluția din data de 29.09.2014 i s-a comunicat apelantului intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ o copie de pe cererea de apel formulată de apelantul petent N_________ C_________ cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 15 zile de la primirea copiei de pe cererea de apel, apelantul intimat nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Prin rezoluția din data de 14.10.2014 i s-a comunicat apelantului intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___, o copie de pe întâmpinare și de pe cererea de apel formulate de apelantul petent cu mențiunea de a depune la dosar răspuns la întâmpinare în termen de cel mult 10 zile de la data primirii întâmpinării, apelantul intimat nu a depus răspuns la întâmpinare.
D____ urmare, potrivit art. XV, alineat 6 din Legea nr. 2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 16.12.2014, fiind citate părțile.
Analizând apelurile declarate în cauză tribunalul constată că acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 17.06.2013 de către I__ G___, apelantul petent N_________ C_________ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100, alineat 3, litera e din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 17.06.2013, pe DN 67 Bălănești, a condus auto VW cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și a efectuat o depășire neregulamentară a autotractorului cu nr. XXXXXXXX ce tracta semiremorca cu nr. XXXXXXXXX în zona de acțiune a indicatorului Depășire interzisă și peste marcajul continuu din fața PECO SUCCES Drăgoieni.
Procedând, potrivit art. 34 alineat 1 din OG nr. 2/2001, la verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal de constatarea contravenției contestat, tribunalul constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cauze de nulitate absolută ce ar fi putut fi invocate și din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, tribunalul constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale, aceasta deoarece potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului acest gen de contravenție, intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Tribunalul reține de asemenea că în cauza I___ P__ c. României, hotărârea din 28 iunie 2011, Curtea a analizat modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, aplecându-se îndeosebi asupra echilibrului ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție existentă în dreptul național. Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu poate avea un caracter neașteptat pentru acesta având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A_____, par. 58 și 59). Curtea a mai reținut că petentului i s-a oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă și că petentul nu a fost pus ______________________________ față de autorități pentru simplu fapt ca regimul contravențional este diferit de regimul aplicabil in penal.
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).
Având în vedere aceste principii, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Tribunalul constată că în cauză petentului i s-au asigurat de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, fiind citat la termenele de judecată acordate, acesta având posibilitatea de a propune probele pe care le considera necesare în dovedirea nevinovăției.
Analizând declarația martorului semnatar al procesului verbal de contravenție audiat în cauză la solicitarea petentului, tribunalul reține că acesta a declarat că petentul a început manevra de depășire când linia ce separă sensurile de mers era discontinuă, fiind finalizată însă pe linie continuă.
În aceste circumstanțe, ținând seama și de lungimea ansamblului de vehicule pe care petentul l-a depășit, respectiv 18 metri astfel cum a declarat șoferul acestuia, tribunalul apreciază că nu poate fi reținută apărarea petentului în sensul că ar fi incident cazul fortuit, săvârșind fapta fără vinovăție, acesta, chiar dacă a intrat în depășire pe linie discontinuă, în momentul în care a observat că urmează linie continuă și nu poate finaliza depășire trebuia să revină pe banda sa de mers și să aștepte până în momentul în care putea efectua manevra de depășire în deplină siguranță, pe un sector de drum pe care să fie permisă depășirea.
Tribunalul reține astfel că petentul se face vinovat de săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, apelul său fiind neîntemeiat și urmează să fie respins.
În ceea ce privește apelul declarat de apelantul intimat I__ G___, tribunalul reține că în raport de împrejurările în care a fost comisă fapta în mod corect instanța de fond, făcând aplicarea dispozițiilor art. 21, alineat 3 din OG nr. 2/2001, a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul, apreciind că această sancțiune alături de măsura complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării este suficientă pentru a-l determina pe petent să nu mai săvârșească pe viitor astfel de fapte.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 480 Cod de procedură civilă, tribunalul urmează să respingă ca nefondate apelurile declarate de apelantul petent N_________ C_________ și apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ împotriva sentinței civile nr. 733 din data de 05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de apelantul petent N_________ C_________ având CNP xxxxxxxxxxxxx și domiciliul în municipiul Tg-J__, ______________________ 59, scara 2, apartament 9, județul G___ și apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ având C.I.F. xxxxxxx și sediul în municipiul Tg-J__, ____________________, județul G___, împotriva sentinței civile nr. 733 din data de 05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX ca nefondate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Decembrie 2014, la Tribunalul G___.
Președinte, M______ S______ |
|
Judecător, L_______ M_____ |
|
Grefier, M____ R______ |
|
Red. S.M./Tehn. M.R.
J.F./ M. P_______
4ex/08 Ianuarie 2014