Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 2220

Ședința publică din data de 16.09.2014

Instanța constituită din:

Președinte – P______ A___ D______

Judecător – P______ E____ R_____

Judecător – N______ L______ A______

Grefier - O____ D____

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta – intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C______, cu sediul în mun. București, sector 6, _____________________. 401 A, împotriva Sentinței civile nr. 3630/13.03.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – petent B______ C_________ Ș_____, cu domiciliul în mun. București, ______________________, ___________, _______________.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta – intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C______ și intimatul – petent B______ C_________ Ș_____.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că dosarul se află la primul termen de judecată a recursului, procedura este legal îndeplinită, recursul este motivat.

Tribunalul, având în vedere că procedura este legal îndeplinită la acest termen de judecată, în cauză nu s-a solicitat administrarea altor probe în afara celor avute în vedere la soluționarea fondului și nu mai sunt cereri de formulat și nici excepții de invocat, analizând actele și lucrările dosarului, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare asupra cererii de recurs.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr.XXXXXXXXXXXXXX s-a solicitat de catre petentul C_________ S_____ B______, DOMICILIAT IN BUCURESTI, ____________________, ____________________________ în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – C______, ca prin hotararea ce va fi dispusa de catre instanta sa se admita plangerea, asa cum a fost formulata si pe cale de consecinta sa se dispuna anularea procesului-verbal, exonerarea de plata a amenzii precum si inlaturarea tuturor sanctiunilor ce au fost aplicate.

În motivarea plângerii, petenta a criticat procesul verbal de constatare a contraventiei atat sub aspectul netemeniciei cat si sub aspectul nelegalitatii cu referire la sancțiunea amenzii în cuantum de 225 lei în baza art. 8 alin.2 din OG 15/2002 rep. și la plata tarifului de despăgubire reprezentând sanctiune contraventionala, pentru fapta săvârșită la data de 04.10.2011 Petentul a contestat procesul verbal sub aspectul nelegalitati si netemeniciei intemeindu-si in drept cererea de disp. OG 2/2001.

Procedura de citare a fost legal indeplinita cu intimatul care a inaintat la dosar inscrisuri (în anexă planșe foto cu vehiculul în litigiu) si totodata in temiul dispozitiilor art 242 al.2 C.p.c. a solicitat ca soluitionarea cauzei sa se faca in lipsa partilor.

In vederea solutionarii cauzei s-a atasat la dosarul cauzei procesul verbal si inscrisuri de catre petentul inscrisuri pe care instanta l-a apreciat ca fiind utile in solutionarea cauzei.

Prin Sentința civilă nr. 3630/13.03.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Ploiești a admis plângerea formulată de petenta C_________ S_____ B______ împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei _______ 12 nr. xxxxxxx/21.03.2012 în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA C______ și, pe cale de consecință, a dispus anularea proceselui-verbal de constatare a contraventiei si exonerarea petentului de toate sancțiunile aplicate.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 04.10.2011 a fost surprins deplasandu-se pe DN 1, autoturismul cu numar de inmatriculare XXXXXXXX fara a detine rovinieta valabila sens in care a fost emis actul de constatare a contaventiei de către Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica – C______.

In acest sens s-a retinut ca actiunea conducatorului poate fi incadrata ca si contraventie in acceptiunea dispoztiilor art. 8 alin. 1 si 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Potrivit dispozitiilor art 34 din O.G 2/2001 instanta investita cu solutionarea plangerii contraventionale are prerogativa de a analiza cauza atat sub aspectul temeniciei cat si sub aspectul nelegalitatii.Parcurgand acesta etapa se retine că sub aspectul legalității, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OUG nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Petentul a fost sanctionat pentru savarsirea contraventiei prev de art.8 alin.1 din OG 15/2002 intrucat in data de 04.10.2011 a circulat pe drumurile publice fara a detine rovinieta.

Conform art. 9 alin.3 motificata prin Legea nr. 144/2012 prevede: „În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1). ”

Se constata astfel ca, prin legea nr. 144/2012 este instituit un termen extinctiv ce stinge ca si efect dreptul subiectiv si obligatia civila corelativa neexecutata in termen rezonabil si care in mod irefragabil conduce la ineficacitatea sanctiunii contravcentionale.

Conform art. 12 alin.2 din OG nr. 2/2001: ,, dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta, asa incat atunci cand noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.

Raportandu-ne insa la norma fundamentala respectiv la disp. art 15 alin.2 din Constituția României, "legea nu dispune decât pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile" se va retine si ca, similar legii penale, dispozitiile legii contraventionale sunt extraacative in acest sens fiind necesar a se aplica, intrucat raspund mai bine nevoilor reale pe de o parte, iar pe de alta parte ar fi inlaturate orice dubiu care s-ar crea odata ce s-ar impune ca si persoanele contravieniente să suporte o sanctiune ale cărei limite nu le-au cunoscut înainte de săvârșirea abaterii.

In analiza situatiei asupra legii contraventionale mai favorabile, instanta plecand de la ratiuni aplicabile in materie penala si opinand in consonanta cu acestea va admite ca se poate vorbi despre dezincriminare atunci cand fapta prevazuta de legea veche nu se mai regaseste sub nici o forma in legea noua. Daca intervine numai modificarea continutului constitutiv al infractiunii/contraventiei avand ca efect restrangerea domeniului de incidenta al textului de incriminare, nu constituie o dezincriminare, insa poate constitui o lege mai favorabila.

Intrucat si in speta isi gaseste aplicabilitatea situatia teoretic analizata si cum legea mai favorabila trebuie sa opereze ,,in concreto,,, avand in vedere printre altele si ca prevederile legii noi se restrang in sfera de incidenta a vechiului text privitor la termenul de prescriptie a aplicarii si executarii sanctiunii contraventionale, instanta va retine ca acesta situatie este benefica contravenientului.

Cu referire la textele de lege invocate dar si la sustinerile petentului instanta apreciaza ca procesul-verbal de contraventie a fost intocmit in conditii de legalitate, insa raaliindu-se dispozitiilor constitutionale in materie cu trimitere atat la limitele sanctiunii contraventionale, dar si tratamentul sanctionator, instanta constatand ca actul de constatare a contraventiei a fost intocmit si comunicat cu depasirea termenului de 30 de zile prevazut de legea 144/2012 coroborat cu disp.art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România modificata prin Legea nr. 144/2012 avand in vedere si ca petenta a primit mai multe procese-verbale pentru aceeasi fapta contraventionala, plangerea formulata de petenta este apreciata ca intemeiata urmand sa fie admisa.

In consecinta, instanța de fond a dispus anularea procesului verbal de constatare a contraventiei _________ nr. xxxxxxx/21.03.2012 si exonerarea petentului de toate sanctiunile aplicate acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta - intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C______, înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova – Secția a II – a civilă și de contencios administrativ și fiscal la data de 18.04.2014, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal întocmit.

În motivarea recursului, recurenta – intimata a susținut că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile O.G. nr. 15/2002, apreciind că este prescrisă răspunderea contravențională, întrucât potrivit normelor legale incidente, procesul verbal se întocmește și se comunică în 30 de zile de la data constatării contravenției, iar aplicarea sancțiuni amenzii se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșiri faptei. A arătat că, în cauză, procesul verbal contestat, a fost încheiat în interiorul termenului de prescripție, de 6 luni de la data săvârșiri faptei. De asemenea, actul sancționator a fost comunicat la mai puțin de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Totodată, a apreciat că, prin adoptarea Legi nr. 144/ 2012, s-a urmărit ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției, care coincide cu data încheierii procesului verbal, să nu se poată întocmi alte acte sancționatorii, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile, fără însă a se institui un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât cel general, de 6 luni.

Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru si de timbru judiciar, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001 si art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.

În drept, recurenta - intimata s-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8, art. 312 alin. 3 C. pr. civ.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

Analizând actele dosarului și motivele de recurs invocate, tribunalul reține că, în mod contrar susținerilor recurentei - intimate Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C______, corect a reținut instanța de fond faptul că Legea nr. 144/2012 a modificat termenul de prescripție a aplicării sancțiunii, având caracterul unei legi contravenționale mai favorabile sub acest aspect, care retroactivează.

În acest sens, potrivit art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Conform art. 14 alin. 1, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Pe de altă parte, art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/ 2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012, prevede că procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

Comparând prevederile normei speciale cu cele ale legii generale în materie contravențională, se constată că, dacă în ceea ce privește termenul de comunicare a procesului-verbal de sancționare, nu sunt diferențe esențiale, respectiv 30 de zile, față de 1 lună, referitor la termenul de aplicare a sancțiunii amenzii, acesta diferă semnificativ, respectiv 30 de zile, față de 6 luni.

Cum în legea specială nu sunt prevăzute expres sancțiunile care intervin în cazul nerespectării acestor termene, devin aplicabile dispozițiile normei generale, respectiv prescripția aplicării și cea a executării sancțiunii amenzii contravenționale.

Contrar susținerilor recurentei – intimate, tribunalul apreciază că, pe lângă interdicția încheierii altor procese verbale de sancționare în intervalul celor 30 de zile ulterioare momentului comunicării unui prim astfel de act sancționator, legea nouă a impus și un termen special de prescripție a sancționării contravenționale, de 30 de zile, de la momentul constatării contravenției și până la întocmirea procesului verbal de contravenție.

În aceeași măsură, după cum, în mod corect a reținut instanța de fond, noua lege contravențională, modificând condițiile de tragere la răspundere, prin modificarea termenului de prescripție a aplicării sancțiunii, are caracterul unei legi mai favorabile, ea este pe deplin aplicabilă în cauză.

Față de cele de mai sus, instanța de control judiciar constată că în mod corect s-a reținut în sentința recurată că, deoarece fapta care face obiectul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat a fost constatată la data de 04.10.2011, iar procesul-verbal a fost întocmit la data de 21.03.2012, la mai mult de 30 de zile de data constatării faptei, dreptul de a aplica sancțiunea contravențională s-a prescris.

Având în vedere cele expuse, față de normele legale incidente, în baza art. 312 alin. 1 C. pr. civ., instanța va respinge, ca neîntemeiat, recursul formulat de recurenta - intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C______, împotriva Sentinței civile nr. 3630/13.03.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul formulat de recurenta – intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – C______, cu sediul în mun. București, sector 6, _____________________. 401 A, împotriva Sentinței civile nr. 3630/13.03.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – petent B______ C_________ Ș_____, cu domiciliul în mun. București, ______________________, ___________, _______________, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

P______ A___ D______ P______ E____ R_____ N______

L______ A______

GREFIER,

O____ D____

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. P.E.R./2014

J.F. D____ S_____ A___ – Judecătoria Ploiești

d.f. 17.XXXXXXXXXXXX