Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 215

Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A____ D___

Judecător E_______ M_______ C_______

Grefier C______ M______ C________

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de către petentul P____ N______ împotriva sentinței civile 1096/10.02.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești Secția Civilă în dosarul XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER BDNE, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A_____ V____ pentru apelantul-petent P____ N______, lipsă fiind intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER BDNE.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează

Apărătorul apelantului petent arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat și solicită acordarea cuvântului asupra apelului.

Tribunalul constată că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de solicitat și în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Apărătorul apelantului-petent solicită admiterea apelului, acordarea cheltuielilor de judecată și să se dispună anularea procesului verbal de contravenție, înlăturarea amenzii aplicate, precum și a celorlalte sancțiuni aplicate. În procesul verbal de contravenție nu este menționat locul săvârșirii contravenției. Pentru faptul că s-ar fi depășit viteza cu 10 km/h , s-a dispus aplicarea amenzii și suspendarea permisului de conducere. Viteza a fost constatată de către un echipaj de poliție, pe care era montat aparatul radar, iar amenda a fost aplicată de către un alt agent de poliție, aspect care duce la nulitatea procesului verbal de contravenție. Procesul verbal de contravenție a fost semnat de către apelantul-petent, cu mențiunea că are obiecțiuni de formulat, dar agentul de poliție nu a oprit nici o persoană în trafic pentru a semna în calitate de martor asistent. Aparatul radar a fost montat pe un autoturism al poliției care se afla în afara localității, potrivit planșelor foto de la dosarul cauzei. Agentul care constată contravenția, trebuie să fie același cu cel care întocmește procesul verbal de contravenție și care aplică amenda, precum și celelalte sancțiuni. Procesul verbal este lovit de nulitate. Instanța de fond în mod greșit a reținut în considerentele sentinței faptul că nu se aduce nici o vătămare apelantului-petent. Vătămarea adusă este aceea că a fost reținut permisul de conducere și s-a aplicat amendă.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față:

Constată că, prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX, petentul P____ N______ a contestat, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUD. ARGES –SR- BDNE, procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/04.03.2013, solicitând anularea acestuia, a măsurilor dispuse prin acesta și restituirea amenzii achitate în valoare de 337,5 lei.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în data de 04.03.2013, în timp ce se deplasa pe raza loc. Drăganu, jud. Argeș, cu autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, a fost oprit de către un organ de poliție, care i-a adus la cunoștință faptul că a circulat, în localitate, cu viteza de 110 km/h. Precizează petentul că a fost oprit la o distanță de peste 5 km de localitatea pe care tocmai o traversase.

A mai arătat petentul că, deși i-a solicitat agentului de poliție prezentarea înregistrării video a aparatului radar din care să rezulte viteza cu care a circulat, a ordinului de misiune, a atestatului de operator radar și a buletinului de verificare metrologică, acesta a refuzat.

Totodată, petentul a invocat nulitatea actului constatator al contravenției, arătând că: procesul-verbal nu a fost întocmit de către operatorul radar, ci de alt agent de poliție; lipsește cerința impusă de lege privind descrierea locului comiterii faptei; nu rezultă dacă aceasta a fost săvârșită în interiorul sau în exteriorul unei localități; lipsește mențiunea privind numărul casetei de înregistrare și timpul alocat înregistrării; nu există identitate între textul legal privind încadrarea juridică a faptei și cel sancționator, deși legea cere acest lucru.

Sub aspectul netemeiniciei, petentul arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptei imputate, aspect ce rezultă din împrejurarea că, la momentul depistării, circula în coloană, iar aparatul radar menționat în procesul verbal, fiind de tip vechi, nu are posibilitatea de a realiza clișee, nefiind capabil să măsoare, fără grave erori, viteza de deplasare.

În drept s-au invocat disp. OG 2/2001.

Anexat plângerii, au fost depuse, în copie, procesul - verbal contestat și dovada achitării amenzii (f.8-9).

În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.

La data de 20.11.2013, intimatul I____________ de P______ al Județului Argeș – SR- BDNE a depus întâmpinare prin care a arătat că procesul-verbal de contravenție a fost în mod legal întocmit.

A susținut intimatul că, la data de 04.03.2013, petentul a fost depistat în timp ce conducea pe DN7, pe raza localității Drăganu, jud. Argeș, autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, cu viteza de 110 km/h, constatată cu aparatul radar _________-xxxxxxxxx, folosit în regim staționar.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoz. art. 205 C. pr. civ., HG 1391/2006, Lg.180/2002, OUG 195/2002R, OG2/2001.

Anexat întâmpinării au fost depuse înscrisuri și planșe foto (f. 16-20).

La termenul de judecată din 10.02.2014 a încuviințat pentru petent proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind ca fiind admisibilă potrivit legii.

Prin sentința civilă nr. 1096/10.02.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești s-a respins plângerea, reținându-se în considerente următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/04.03.2013 întocmit de intimată (f.8), petentul P____ N______ a fost sancționat cu amendă de 675 lei și suspendarea exercițiului dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată, constând în aceea că, la data de 04.03.2013, a fost depistat în timp ce conducea pe DN7, pe raza loc. Drăganu, jud. Argeș, autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, cu o viteză de 110 km/h, înregistrată cu aparatul radar folosit în regim staționar, procedându-se și la măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere potrivit art. 111 din OUG 195/2002.

Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.

Verificând legalitatea procesului-verbal, s-a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Din analiza procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/04.03.2013, instanța a reținut că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 121 alin. 1 din H.G. 1391/2006 și sancționată de disp. art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002 („Art. 121. (1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”; „Art. 102 ... (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: ... e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”.).

Prin plângere, petentul a susținut că nu i s-au prezentat: înregistrarea autoturismului său de către agentul constatator; ordinul de misiune; atestatul de operator radar și buletinul de verificare metrologică.

În ce privește aceste motive de nelegalitate, instanța a constatat că sunt neîntemeiate deoarece potrivit legii agentul constatator nu are obligația prezentării acestor dovezi către contravenient, ci organelor de control abilitate, precum și instanței de judecată.

De asemenea, susținerea petentului că procesul – verbal a fost încheiat de către un alt agent de poliție decât cel care a operat aparatul radar nu constituie un motiv de nulitate a acestui act. Constatarea contravenției s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice, iar nu prin propriile simțuri ale unui agent de poliție (ceea ce nici nu poate a fi realizat în cazul contravențiilor de natura celei pentru care petentul a fost sancționat). Agentul care a încheiat procesul – verbal este cel care a stabilit contravenția (constatat că există o faptă contravențională), în baza înregistrărilor tehnice puse la dispoziție de operatorul radar și, în special, după identificarea certă a contravenientului.

Totodată, lipsa mențiunilor privind numărul casetei de înregistrare și timpul alocat înregistrării nu poate atrage nulitatea procesului-verbal astfel întocmit, întrucât nu sunt cerințe prevăzute de lege în ceea ce privește cuprinsul actului constatator.

Petentul a susținut că situația de fapt descrisă în procesul verbal nu a fost confirmată de niciun martor.

Potrivit art. 109 alin. 2 și 3 din OG 195/2002 procesul verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului după stabilirea identității conducătorului de vehicul fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

Lipsa tuturor mențiunilor din art. 16 atrage nulitatea relativă numai daca s-ar produce petentului o vătămare care nu ar putea fi altfel înlăturată. În speță nu s-a făcut dovada unei astfel de vătămări.

Prin plângere, petentul a susținut că agentul constatator nu a individualizat suficient locul săvârșirii pretinsei fapte. În ce privește aceste motive de nelegalitate, instanța a constatat că sunt neîntemeiate deoarece, din parcurgerea actului constatator, rezultă că aceste mențiuni au fost cuprinse.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului XXXXXXXX s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, respectiv cu un cinemometru de control rutier tip PYTHON II, folosit în regim staționar, instalat pe autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX. Din buletinul de verificare nr. xxxxxx din data de 24.08.2012, depus la fila 17, rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice, iar operatorul radar este atestat pentru efectuarea activităților de supraveghere cu acest tip de dispozitiv (fila 18).

Așadar, buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxx/24.08.2012, emis de către Laboratorul de metrologie al BBSC COMMUNICATIONS SYSTEMS SRL infirmă susținerile petentului, referitoare la faptul că viteza de deplasare a autoturismului pe care îl conducea a fost înregistrată în mod eronat.

Planșa foto depusă (fila 19), atestă fără nici un dubiu că viteza de deplasare a autoturismului este aceea reținută în procesul verbal atacat – petentul a rulat cu viteza de 110 km/h.

De asemenea, astfel cum rezultă din planșa foto de la fila 19, în raza de măsurare a aparatului nu se deplasa decât auto condus de petent.

Față de aspectele de mai sus, instanța a reținut că petentul a circulat în localitatea Drăganu , Jud. Argeș cu o viteză ce a depășit cu 60 Km/h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum (potrivit art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h), constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a constatat că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.

În consecință, instanța a reținut că acțiunea petentului, constând în depășirea cu 60 km/h a vitezei maxime admise în localitate, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate, respectiv amenda în cuantum de 6075 lei, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, urmată de măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, instanța a constatat că acestea au fost în mod corect individualizate. Nu se impune reindividualizarea acestora față de pericolul social al faptei de a conduce cu 60 Km/h peste limita legală în localitate, chiar dacă în concret nu s-au produs alte consecințe negative. În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ, cu implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială.

Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, instanța a constatat că aceasta nu poate fi înlăturată întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).

Împotriva acesteo sentințe a declarat apel petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:

Nici din planșele foto depuse la dosar, nici din celelalte înscrisuri depuse de intimată nu rezultă că autoturismul pe care se afla aparatul radar se afla în interiorul localității sau în exteriorul localității, instanța trebuia să determine cu exactitate locul în care a condus cu 110 km/h apelantul, întrucât în funcție de locul în care a fost surprins (urban sau extraurban), se putea aplica sau nu sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere.

Deși instanța constată că nu au fost menționate toate prev.cerute de art.16 din OG 2/2001, în mod nemotivat apreciază că nu se produce nicio vătămare petentului, motivare drept absurdă câtă vreme petentul a fost obligat la plata unei sume importante de bani și a fost privat de dreptul de a conduce autoturismul timp de 90 zile.

Instanța de fond apreciază că individualizarea locului s-a efectuat prin procesul verbal, dar ignoră faptul că acest proces verbal a fost semnat cu obiecțiuni și pentru faptul că aparatul radar nu se afla în localitate.

În mod greșit instanța de fond a respins susținerile cu privire la identitatea dintre organul constatator și organul care întocmește procesul verbal. Solicitarea se referea la faptul că nu agentul de poliție în drept, respectiv cel care a citit datele de pe aparatul radar, a completat procesul verbal, ci un alt agent, care nu a văzut acele măsurători, care nu s-a aflat în autoturismul pe care era montat aparatul radar, agent care se afla la o mare distanță de radar, și căruia i s-au comunicat datele de pe aparat prin stația de emisie recepție.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel funcție de probele administrate în cauză tribunalul apreciază apelul ca nefondat.

Instanța de fond prin aprecierea și interpretarea corectă a probelor administrate în cauză a pronunțat o sentință legală și temeinică reținând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție.

Astfel, în ce privește primul motiv de apel ce vizează locul săvârșirii faptei, tribunalul îl apreciază ca nefondat, întrucât instanța de fond a reținut corect că locul săvârșirii faptei a fost menționat în procesul verbal de contravenție, astfel încât nu se pune problema nulității actului constatator.

Instanța de fond a reținut corect că nu există cauze care să atragă nulitatea absolută sau relativă a procesului verbal de constatare a contravenției, lipsa mențiunilor privind numărul casetei de înregistrare și timpul alocat înregistrării nu sunt cerințe prev.de lege în ceea ce privește cuprinsul actului constatator.

Din mențiunile privind locul săvârșirii contravenției rezultă că autoturismul condus de petent rula în localitate cu viteza reținută în procesul verbal situație ce rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză.

De asemenea, tribunalul reține ca nefondat și motivul de apel ce vizează organul ce a încheiat procesul verbal de constatare a contravenției.

Astfel, instanța de fond a reținut corect că procesul verbal a fost încheiat de agentul constatator pe baza datelor oferite de operatorului radar, operator care deținea atestat în acest sens, atestat depus la dosarul cauzei.

Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.480 Cod pr.civilă respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul formulat de către petentul P____ N______ domiciliat în București, ___________________, ___________. B, ____________ sector 1, împotriva sentinței civile 1096/10.02.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești Secția Civilă în dosarul XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER BDNE

Definitiva.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2015

Președinte, A____ D___		Judecător, E_______ M_______ C_______
	Grefier, C______ M______ C________

red.E.M.C.

dact.C.E.C./4 exp.

04.02.2015.