Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:070.xxxxxx

Cod operator 2443

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia nr. 283/2016

Ședința publică de la 17 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_______ B_________

Judecător A__ M____ N_________

Grefier L______ C____

Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul intimat I.P.J. G___, în contradictoriu cu intimatul petent C______ L________ I______, având ca obiect anulare proces – verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că apelul este la primul termen de judecată, este declarat în termen și motivat, după care,

În condițiile art. 131 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 482 C. pr. civ. tribunalul a verificat din oficiu și a stabilit că este instanță competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 C. pr. civ., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În condițiile art. 244 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 479 C. pr. civ. tribunalul declară încheiată cercetarea procesului, apreciază apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art. 477 C. pr. civ.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Prin sentința civilă nr.1990 din 20.03.2015 pronunțată de Judecătoria Tg.J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea formulată de petent, anulat parțial procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 30.12.2014 și înlocuită amenda aplicată petentului C______ L________ I______, prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 30.12.2014, cu sancțiunea avertismentului.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 30.12.2014, s-a dispus sancționarea petentului cu amendă în valoare de 810 lei + avertisment, reținându-se în sarcina acestuia faptul că în data de 30.12.2014, a condus autoturismul marca Opel Corsa, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, având inspecția tehnică periodică expirată din data de 23.07.2014. De asemenea nu a purtat centura de siguranță în timpul deplasării cu autoturismul.

Petentul a recunoscut săvârșirea faptelor prin plângerea contravențională astfel că acesta se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, însă, având în vedere atitudinea petentului (de recunoaștere a faptelor săvârșite), faptul că acesta nu a mai fost anterior sancționat contravențional decât pentru abateri minore (trei contravenții în intervalul 2010-2013 constând în depășirea vitezei maxime de circulație cu 10-20 km/h) dar și că petentul a remediat lipsurile constatate prin procesul verbal de contravenție, întocmind Inspecția Tehnică Periodică a autoturismului proprietate personală imediat după sărbătorile de iarnă (09.01.2015), instanța, văzând și prevederile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 va admite prezenta plângere contravențională, va anula parțial procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 30.12.2014 și va înlocui amenda aplicată petentului C______ L________ I______, prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 30.12.2014, cu sancțiunea avertismentului.

Pentru considerentele expuse mai sus a fost admisă în parte plângerea contravențională, înlocuită sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 810 lei cu sancțiunea avertisment, ce va fi pus în executare prin încunoștințarea petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale conform art. 7 din OG 2/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I__ G___ care a criticat-o pentru netemeinicie pentru următoarele motive:

Din probele administrate a rezultat că petentul a săvârșit contravenția de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ce avea inspecția tehnică periodică expirată.

Apreciază că fapta săvârșită nu are un grad redus de pericol social , astfel nu se justifică aplicarea sancțiunii avertismentului. Regimul sancționator destul de sever stabilit de legiuitor pentru astfel de fapte, în scopul protejării vieți, integrității corporale și bunurilor participanților la traficul rutier, confirmă susținerea apelantului.

Apreciază că atitudinea petentului, reflectată în plângerea contravențională nu justifică aplicarea sancțiunii avertismentului.

Față de considerentele de mai sus, solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.

În drept, ne întemeiem apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În baza art. 411, alin. 1, pct. 2, teza a doua din Codul de procedură civilă, solicită judecarea cauzei și în eventualitatea lipsei la dezbateri.

Analizând apelul declarat pe baza probelor administrate în cauză și în raport de criticile formulate de către apelant, tribunalul constată următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 30.12.2014, s-a dispus sancționarea petentului cu amendă în valoare de 810 lei + avertisment, reținându-se în sarcina acestuia faptul că în data de 30.12.2014, a condus autoturismul marca Opel Corsa, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, având inspecția tehnică periodică expirată din data de 23.07.2014. De asemenea nu a purtat centura de siguranță în timpul deplasării cu autoturismul.

În urma administrării probatoriului, instanța de fond a admis în parte plângerea contravențională și procedând la reindividualizarea sancțiunii, a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale aplicată petentei, cu sancțiunea avertisment.

Raționamentul instanței de fond la pronunțarea acestei sentințe a avut la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, art. 21 alin. 3 din același act normativ,conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”, precum și art. 7 alin. 3 prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.

În fundamentarea convingerii instanței potrivit căreia s-a impus aplicarea sancțiunii avertismentului, au fost avute în vedere aspectele concrete cu privire la săvârșirea faptei de către contestator.

Criticile apelantului vizează atât netemeinicia, cât și nelegalitatea sentinței, considerând că situația de fapt este ce a reținută de către agentul constatator, iar intimata petiționară nu a reușit să facă dovada existenței unei alte stări de fapt.

În opinia tribunalului, sentința instanței de fond este temeinică și legală prin reindividualizarea sancțiunii amenzii, cu sancțiunea avertisment, s-a creat o proporționalitate între fapta săvârșită și gradul de pericol social concret al acesteia, astfel, în mod corect instanța de fond a procedat la aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, care prevăd criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea sancțiunii în sensul că aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Un alt argument este acela că, orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii.

Mai mult, așa cum a reținut și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, sancțiunile juridice nu constituie mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite.

În acest context, tribunalul constată că soluția instanței de fond prin care a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, este temeinică și legală, de natură să creeze o proporționalitate între fapta săvârșită și gradul de pericol social concret, motiv pentru care, în condițiile art. 480 C.pr.civ., va fi respins ca nefondat apelul promovat de către Inspectoratul de Poliție al Județului G___.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul intimat I.P.J. G___, cu sediul în Târgu-J__, județul G___ , împotriva sentinței civile nr.1990 din 20.03.2015 pronunțată de Judecătoria Tg.J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent C______ L________ I______, domiciliat în Târgu-J__, ____________________________.2, __________, ___________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, județul G___, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17 Februarie 2016, la Tribunalul G___.

Red. L.B.

Tehnored. L.C.

J.fond P. L________

4. ex./29.02.2016