Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:070.xxxxxx

Cod operator 2443

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia Nr. 10/2016

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ C______ T____-S_____

Judecător D_____ S______

Grefier M____ R______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta intimată Inspectoratul de Poliție Județean G___ împotriva sentinței civile nr. 4261 din data de 12.06.2015 pronunțată de Judecătoria J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent M_______ C_________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde cu intimatul petent M_______ C_________, lipsă fiind reprezentantul apelantei intimate Inspectoratul de Poliție Județean G___.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

Tribunalul procedează la audierea intimatului petent M_______ C_________ declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Intimatul petent M_______ C_________ având cuvântul solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 4261 din data de 12.06.2015 pronunțată de Judecătoria J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul M_______ C_________, în contradictoriu cu intimatul I__ G___, și pe cale de consecință a fost anulat procesul verbal _______.P.nr.xxxxxxx/05.01.2015 întocmit de Poliția Bumbești-J__.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție _______.P. nr. xxxxxxx/05.01.2015 întocmit de Poliția Bumbești-J__, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională de 877,5 lei și nouă puncte penalizare, reținându-se în sarcina sa că ar fi încălcat dispozițiile art. 102, alin.3, lit. a din OUG 195/2002, în sensul că, în urma testării acestuia cu aparatul etilotest, la ora 09,48, aparatul etilotest a indicat o valoare de 0.12 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Martorul audiat nemijlocit de instanță a declarat că starea de fapt reținută de agentul constatator nu este conformă cu realitatea și petentul nu părea să fie în stare de ebrietate sau să fi consumat alcool.

Mai mult, instanța a constatat că, potrivit adresei nr. 3622/12.05.2015 emisă de către BRML – Direcția Tehnică, Reglementări, Autosesizări, ultima verificare metrologică la care a fost suspus etilometrul, tip Alcooltest 8510 RO este la data de 23.03.2013, având statutul de mijloc de măsurare legală până la data de 22.03.2014, inclusiv. Or, petentul a fost testat cu aparatul etilotest la data de 05.01.2015, dată la care etilometrul, tip Alcooltest 8510 RO, nu mai era în perioada de valabilitate.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin.2 din legea fundamentală).

Astfel, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kaubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții (referitoare la circulația pe drumurile publice) intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO, aspect ce rezultă, pe de o parte, din faptul că norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (OUG. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se adresează tuturor cetățenilor) și, pe de altă parte, din faptul că amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv.

Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, c. Maszini c. României, hotărârea din 21.09.2006) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.

Instanța a apreciat, de asemenea, că lipsa gravității pedepsei aplicate petentului ( amendă în valoare totală de 720 lei) nu poate priva o contravenție de caracterul său inerent penal (în accepțiunea Curții europene a drepturilor omului - Cauza Ozturc c. Germaniei).

Pe cale de consecință, petentului i-au fost recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art.6 din Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.

Față de cele de mai sus, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile, instanța a apreciat că potrivit dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit principiului (in dubio pro reo) și, prin urmare, nu era obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator.

Așadar, față de aspectele invocate, nu poate fi reținută în sarcina petentului contravenția prevăzută de art. 102, alin.3, lit. a din OUG 195/2002, republicată, așa cum s-a arătat, în cauză neexistând probe certe care să formeze convingerea dincolo de orice îndoială că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.

În consecință, din aceste motive și văzând și dispozițiile art. 1 rap. la art. 16,17 și art. 34 din OG2/2001, instanța a apreciat plângerea formulată de către petent împotriva procesului-verbal contestat ca fiind întemeiată, fiind admisă și s-a dispus anularea procesului verbal _______.P. nr. xxxxxxx/05.01.2015 întocmit de Poliția Bumbești-J__.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G___, criticând-o pentru netemeinicie.

În motivele scrise de apel, apelantul intimat a precizat că în adresa transmisă la dosar, potrivit dispozițiilor art. 88. alin. 3 din O. U.G. nr. 195/2002. privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilirea prezenței alcoolului în aerul expirat se face de către poliția rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

Conform art. 6, pct. 19 din același act normativ prin mijloc tehnic certificat se înțelege pozitivul care dovedește consumul de substanțe psihoactive ori prezența în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulație.

Aparatul folosit în speță este un produs electronic pentru punerea în evidență a prezenței alcoolului pur în aerul expirat și, în același timp, de măsurare precisă și rapidă a concentrației de alcool în aerul expirat. În conformitate cu prevederile art. 192, alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, conducătorul autovehicul sau tramvai, testat cu un mijloc certificat sau cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, i se reține permisul de conducere dacă valoarea este de cel mult 0,40 mg./l alcool pur în aerul expirat, dacă nu dorește recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în condițiile stabilite la art. 194, alin. 1.

Așadar, contravenția reținută în sarcina petentului a fost săvârșită, indiferent de valoarea concentrației de alcool pur în aerul expirat, pentru angajarea răspunderii contravenționale fiind suficientă punerea în evidență a prezenței alcoolului în aerul expirat și nu o anumită concentrație de alcool.

În consecință, faptul că aparatul utilizat nu este verificat metrologic a considerat că nu constituie un motiv temeinic pentru anularea documentului de sancționare, prin documentele depuse la dosar făcându-se dovada conducerii, sub influența alcoolului, a unui autovehicul pe drumurile publice.

Față de motivele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii.

În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în eventualitatea lipsei sale la dezbateri.

Deși, prin rezoluția din data de 04.11.2015 i s-a comunicat intimatului petent S M_______ C_________ o copie de pe cererea de apel formulată de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 15 zile de la primirea copiei de pe cererea de apel, intimatul petent nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

D____ urmare, potrivit dispozițiilor art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 15.12.2015, fiind citate părțile.

Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei intimatul petent M_______ C_________ a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală având în vedere că din depoziția martorului audiat în cauză s-a reținut o altă stare de fapt decât cea consemnată în procesul verbal de contravenție dar și din adresa nr. 3622/12.05.2015 emisă de BRML rezulta că verificarea metrologică la care a fost supus etilometrului tip alcooltest 8510 RO a fost efectuată la data de 23.03.2013 cu o valabilitate până la data de 22.03.2014, deși a fost testat cu acest aparat la data de 05.01.2015.

De asemenea, a susținut că apelantul intimat încearcă să facă dovada că avea certificarea alcoolmetrului dar nu și omologarea, deși această certificare nu s-a realizat de către BRML, astfel că motivele acestuia sunt nefondate.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, tribunalul îl reține ca fiind fondat pentru următoarele considerente:

Procedând potrivit art. 34 alineat 1 din OG nr.2/2001 la verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției tribunalul constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cauze de nulitate absolută ce ar putea fi invocate și din oficiu.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal însă, instanța de fond, a apreciat în mod eronat că, nu poate fi reținută în sarcina petentului contravenția prevăzută de art. 102, alin.3, lit. a din OUG 195/2002, republicată, în cauză neexistând probe certe care să formeze convingerea dincolo de orice îndoială că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.

Astfel, tribunalul constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale, aceasta deoarece potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului acest gen de contravenție, intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Tribunalul reține de asemenea că în cauza I___ P__ c. României, hotărârea din 28 iunie 2011, Curtea a analizat modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, aplecându-se îndeosebi asupra echilibrului ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție existentă în dreptul național.

Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu poate avea un caracter neașteptat pentru acesta având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A_____, par. 58 și 59). Curtea a mai reținut că petentului i s-a oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă și că petentul nu a fost pus ______________________________ față de autorități pentru simplu fapt ca regimul contravențional este diferit de regimul aplicabil in penal.

Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).

Având în vedere aceste principii, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Or, în cauza dedusă judecății, nu se poate reține că nu există probe certe care să formeze convingerea instanței dincolo de orice îndoială că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.

Astfel, în fața instanței de apel, intimatul petent a recunoscut pe de o parte că a consumat băuturi alcoolice seara, iar dimineața a consumat bomboane care conțineau coniac, iar pe de altă parte că nu a contestat rezultatul etilometrului și nu a solicitat prelevarea de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, fiind conștient că acesta se datorează consumului de alcool de seara și a consumului de bomboane cu coniac dimineața.

Or, din chiar declarația petentului, coroborată cu rezultatul etilometrului cu care acesta a fost testat și care a indicat prezența alcoolului în aerul expirat, rezultă fără dubiu că în momentul în care a fost supus controlului, petentul se afla sub influența băuturilor alcoolice.

D____ urmare, tribunalul apreciază că instanța de fond a reținut o stare de fapt necorespunzătoare realității, pronunțând astfel o sentință netemeinică.

Față de considerentele ce preced și constatând că instanța de fond a reținut o situație de fapt necorespunzătoare realității, pe baza căreia a anulat procesul verbal de contravenție, pronunțând astfel o hotărâre netemeinică, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod de procedură civilă, va admite apelul declarat și va schimba în tot sentința atacată, în sensul că va respinge plângerea contravențională.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean G___ având C.I.F. xxxxxxx și sediul în municipiul Tg-J__, ____________________, județul G___ împotriva sentinței civile nr. 4261 din data de 12.06.2015 pronunțată de Judecătoria J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent M_______ C_________ având CNP xxxxxxxxxxxxx și domiciliul în municipiul Tg-J__, __________________, ____________, _____________, județul G___.

Schimbă sentința atacată în sensul că respinge plângerea contravențională.

Definitivă

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2016, la Tribunalul G___.

Președinte, M_____ C______ T____-S_____		Judecător, D_____ S______
	Grefier, M____ R______

Red. S.D./ Tehn. S.A.E.

4ex/ 02.02. 2016

J.f./ E.P.