__________________, C________

TEL. 0241.xxxxxx; xxxxxxxxxxxx; 0241.xxxxxx; FAX. xxxxxxxxxxxx

DOSAR CIVIL NR. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 1472/RCA

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.10.2013

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE – I____-L____ O______-D__

JUDECĂTOR – D______ R___ C____

JUDECĂTOR – C_______ N_____

GREFIER – M______ G________

Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurent petent P_____ O____ T_____, cu domiciliul procesual ales în C________, ___________________________. 5, județ C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 5865/19.04.2013 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind P_______ M___________ C________ – DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE, cu sediul în C________, ________________ județ C________.

La apelul nominal făcut în ședință publică la ora 8⁵⁰ , când instanța a dispus strigarea cauzei la ordine, se prezintă recurentul prin av. Coconi Tasy, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la acest termen de judecată, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct. 2 și urm. Cod procedură civilă.

În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.

Instanța constată că recurentul nu s-a conformat dispoziției instanței, invocă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și pune în discuție excepția invocată.

Prezent în instanță recurentul formulează concluzii de admitere a excepției și anularea recursului pentru lipsa dovezii calității de reprezentant. Solicită cheltuieli de judecată conform borderoului pe care îl depune la dosar.

Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției și asupra recursului.

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de fata constata urmatoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ la data de 22.11.2012 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul P_____ O____ T_____ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul P_______ M___________ C________, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției __________ nr. xxxxxx/06.11.2012.

În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că procesul-verbal nu cuprinde nicio mențiune cu privire la vreo măsură accesorie a indisponibilizării autovehiculului, prin blocarea roților, fiind invocate prev. art. 21 alin. 1 și art. 5 alin. 1 din OG 2/2001. Petentul a arătat că procesul-verbal este netemeinic, deoarece nu el a parcat autoturismul, ci un angajat, lucru adus la cunoștința agentului constatator, astfel că nu se poate reține în sarcina sa săvârșirea contravenției.

În drept, petentul a invocat disp. art. 21 alin. 1 și art. 5 alin. 1 din OG 2/2001 și art. 3 din Anexa 1 la HCLM C________ nr. 137/2008.

Petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și martori, depunând la dosar, în copii, procesul-verbal contestat, bon fiscal.

Potrivit dispozițiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din O.G. nr.32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea formulată de petent este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.

Deși legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare, dar, la solicitarea instanței, a depus înscrisuri, respectiv adresa de înaintare a documentației, transcrierea mecanică a procesului verbal de contravenție, 3 planșe foto la momentul constatării contravenției.

Prin note de ședință, petentul a reiterat criticile de netemeinicie la adresa procesului-verbal.

În probațiune, a fost administrată proba cu înscrisuri, petentul fiind decăzut din proba testimonială.

Prin sentinta civila nr. 5865/19.04.2013, pronuntata de Judecatoria Constanta, a fost respinsa plangerea ca neintemeiata, a fost mentinut procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor __________ nr. xxxxxx/06.11.2012 si a fost obligat petentul la plata către intimat a sumei de 370 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:

Prin procesul-verbal __________ nr. xxxxxx/06.11.2012, petentul a fost sancționat contravențional de către intimat cu amenda contravențională în cuantum de 280,00 lei și 3 puncte de penalizare, reținându-se că, la data de 06.11.2012 ora 16.35, a oprit voluntar cu auto marca BMW cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, în zona de acțiune a indicatorului Oprirea Interzisă, creând astfel un obstacol rutier în banda unu de circulație cu sensul de mers dinspre Soveja spre Brotăcei, faptă prevăzută de art. 143 lit. a din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 R și sancționată de art. 100 alin. 2 din OUG 195/2002 rep.

Față de plângerea formulată, instanța a constatat, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, că aceasta a fost introdusă în conformitate cu art. 31 din O.G. nr. 2/2001, înăuntrul termenului legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de contravenție.

Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.

Sub aspectul legalității, petentul a invocat faptul că sancțiunea imobilizării autovehiculului nu este prevăzută în procesul-verbal. Instanța reține dispozițiile art. 7 lit. h din Legea 155/2010, care prevăd că poliția locala constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.

În ceea ce priveste neindicarea măsurii imobilizării în cuprinsul procesului-verbal contestat, instanța a reținut că își găsește incidența decizia în interesul legii nr. 22/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțele judecătorești în temeiul art. 329 alin. 3 C.pr.civ. Astfel, în motivarea deciziei invocate, s-a arătat că „în raport cu caracterul imperativ – limitativ al cazurilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, în care nulitatea procesului – verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului – verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. Față de decizia în interesul legii menționată, în cauza de față, nu se poate reține existența unei vătămări - mai mult, petentul nu a invocat în ce constă vătămarea produsă -, petentul nefăcând dovada acesteia, motiv pentru care nu se impune anularea actului contestat. Instanța a constatat că, astfel cum a susținut și petentul, procesul-verbal (ora 17.37) a fost întocmit după ce a fost achitată taxa și emis bonul fiscal (ora 17.30), astfel că la momentul întocmirii actului, taxa de deblocare fusese deja achitată. S-a mai constatat că petentul nu a indicat în cuprinsul plângerii contravenționale alte motive de nelegalitate a procesului-verbal contestat.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.

În ceea ce privește sarcina probei, potrivit art. 1169 Cod civil, revine petentului să probeze criticile aduse, respectiv de a demonstra că procesul-verbal este nelegal și netemeinic.

Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție, în lipsa căreia ar fi imposibil în mod practic de a sancționa contravențiile în materie de circulație rutieră (decizia din 13 martie 2012 în cauza H______ contra României, paragraf 12). În acest sens, instanța a reținut că, prin plângerea formulată, petentul a susținut că altcineva condusese autoturismul și parcase neregulamentar mașina, pentru ca, în cursul procesului, să nu mai insiste în această apărare, motiv pentru care, și în absența oricărei dovezi sau început de dovadă în acest sens, instanța nu o poate reține. Prin concluzii orale, petentul a formulat altă apărare la adresa netemeiniciei procesului verbal, fără a reitera apărarea formulată prin plângere. Astfel, petentul a contestat situația de fapt consemnată în cuprinsul procesului-verbal, arătând că din planșele foto depuse la dosar nu reiese că la locul constatării contravenției există indicatorul staționare interzisă. I___, analizând planșa foto de la f. 16, se observă amplasarea indicatorului rutier Oprirea interzisă, iar locul în care este oprit autovehiculul petentului se observă în planșele foto f. 17, 18. În ceea ce privește raza de acțiune a indicatorului rutier Oprirea interzisă, sunt incidente disp. art. 66 alin. 6 teza I din Regulament, potrivit căruia, Semnificația indicatoarelor de interzicere sau de restricție începe din dreptul acestora. Astfel, instanța a reținut că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului încălcarea disp. art. 143 lit. a din RA OUG 195/2002, iar petentul nu a făcut dovada contrară celor constatate prin procesul-verbal de contravenție, deși a avut această posibilitate procesuală.

De asemenea, în conformitate cu art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a constatat că situația de fapt a fost corect și legal încadrată juridic și că sancțiunea amenzii este corect și legal aplicată, ca urmare, instanta a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată, menținând ca legal și temeinic procesul-verbal __________ nr. xxxxxx/06.11.2012, si, având în vedere soluția pronunțată, precum și culpa procesuală a petentului, în temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. civ., instanța a obligat petentul la plata către intimat a sumei de 370,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat – f. 13 bis.

Petentul a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul admiterii plangerii si anularii procesului verbal. In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment.

Desi a fost citat cu mentiunea de a dezvolta motivele de recurs, petentul nu s-a conformat dispozitiilor instantei in acest sens. De asemenea, prin citatie, i s-a pus in vedere petentului sa depuna la dosar dovada calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, sub sanctiunea anularii cererii, petentul neconformandu-se dispozitiilor instantei.

Legal citata, intimata nu a depus intampinare.

La termenul de judecata din data de 15.10.2013, instanta de recurs a invocat din oficiu excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului recursului, excepție cu privire la care, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, a reținut cele ce urmeaza.

Examinand excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului recursului, Tribunalul retine ca aceasta este intemeiata din urmatoarele considerente:

Potrivit art.67 și 68 Cod procedură civilă, părțile pot să exercite dreptul de chemare în judecată personal sau prin mandatar sau să se prezinte în judecată personal sau prin reprezentant.

Cererea de recurs formulată în cauză a fost semnată de SCA S______, P______ si Mojzi, în calitate de reprezentant al recurentei petente, dar la dosar nu a fost depusă și dovada calității de reprezentant.

Potrivit art.161 Cod procedură civilă dacă reprezentantul părții nu face dovada calității sale se poate da un termen pentru îndeplinirea acestei lipse, iar dacă aceasta nu se acoperă, instanța va anula cererea.

În acest sens, intrucat cererea de recurs a fost semnata de catre avocat (SCA S______, P______ si Mojzi) in numele recurentului petent, instanta a dispus, prin rezolutie, inca la primirea dosarului, citarea recurentului petent, la domiciliul ales prin cerere, cu mentiunea de a face dovada calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea anularii cererii pentru lipsa dovezii calitatii de reprezentant, in baza disp. art. 161 C pr.civ., insa recurentul petent nu a înțeles să se conformeze.

La termenul de judecata din data de 15.10.2013, desi a fost citat cu aceasta mentiune, recurentul petent nu s-a conformat dispozitiilor instantei si nu a depus la dosar dovada calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare in judecata, motiv pentru care instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare in judecata.

În consecință, deoarece pentru cererea de recurs nu s-a făcut dovada de reprezentare, instanta de recurs va admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al recurentei petente, considerând că este întemeiată și, în consecință, va anula cererea de recurs formulata de catre recurentul petent, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Având în vedere soluția pronunțată, precum și culpa procesuală a recurentului petent, în temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. civ., instanța îl va obliga pe recurentul petent la plata către intimat a sumei de 350,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Anulează recursul promovat de recurent petent P_____ O____ T_____, cu domiciliul procesual ales în C________, ___________________________. 5, județ C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 5865/19.04.2013 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind P_______ M___________ C________ – DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE, cu sediul în C________, ________________ județ C________, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs.

Obligă petentul la cheltuieli de judecată în sumă de 350 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.10.2013.

P_________, JUDECATOR, JUDECATOR,

I____-L____ O______-D__ D______ R___ C____ C_______ N_____

GREFIER,

M______ G________

Jud.fond.A.M.V_____

Tehnoredact.decizie jud.I-L O______-D__/08.11.2013/2 ex.