Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX anulare proces verbal contravenție

operator de date cu caracter personal - cod 3074

R O M Â N I A

TRIBUNALUL N____

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 19.01.2016

DECIZIA CIVILĂ NR. 18

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	- E_____ O___	- judecător
	- M______ D____	- judecător
	- L_______ R_____	- grefier

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de petentul M______ V_____, cu domiciliul procedural ales în municipiul Piatra N____, ___________________, _____________, _____________________, împotriva sentinței civile nr. 2563 din 21.08.2015 pronunțată de Judecătoria Piatra N____, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate, cu sediul în municipiul București, ________________________. 15, sector 1.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul cauzei este anulare proces verbal de contravenție;

- stadiul procesual - apel;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- dosarul se află la al II-lea termen de judecată;

- Consiliul Județean N____ a depus la dosar, prin C_____________ arhivă, al instanței, la data de 13.01.2016, relațiile solicitate la termenul anterior.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în baza art. 244 alin. 1 și 3 Cod Procedură Civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2563 pronunțată la data de 21.08.2015 de Judecătoria Piatra N____ s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul M______ V_____ în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate.

Pentru a hotărî aceasta, prima instanță a reținut că, prin plângerea contravențională formulată, petentul a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție _________ nr. 289 din 25.09.2014 sau, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.

A motivat petentul că a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2.000 lei prin actul sus menționat, pentru motivul că nu a votat înscrierea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean N____ a proiectului privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean a domnului P_______ V_____, față de împrejurarea că acesta a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, conform raportului de evaluare nr. xxxxxx/G/II din 28.11.2011, raport ce a rămas definitiv și irevocabil prin decizia nr. 7567 din 04.12.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Petentul a solicitat anularea acestui act pentru următoarele aspecte:

1.În actul sancționator nu a fost menționată data comiterii presupusei fapte ceea ce atrage nulitatea absolută a actului în conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

2.Nerespectarea termenului de comunicare a proiectelor de hotărâre cu care urma a se suplimenta ordinea de zi a ședinței ordinare a consiliului județean din data de 29.08.2014, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 93 alin. 3 și alin. 5 din Legea nr. 215/2001.

Cu privire la acest aspect, petentul a menționat că a fost convocat la ședința ordinară a consiliului județean N____ din data de 29.08.2014, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. 3 și alin. 5 din Legea nr. 215/2001, respectiv cu 5 zile înainte de data stabilită pentru ședință. Înainte cu 10 minute de începerea ședinței de plen, li s-a adus la cunoștință consilierilor faptul că ordinea de zi urmează a se suplimenta cu patru proiecte de hotărâre, unul din acestea având ca obiect încetarea de drept a mandatului de consilier județean a d-lui P_______ V_____. Acest proiect de hotărâre era însoțit de o documentație superficială, iar timpul foarte scurt până la începerea ședinței de plen nu a dat posibilitatea petentului de a solicita completări pentru formarea unei opinii personale, motiv pentru care s-a văzut nevoit să se abțină de la solicitarea de suplimentare a ordinii de zi. Votul său a privit doar acest aspect, nefiind un vot prin care s-a respins chiar proiectul de hotărâre.

Lăsând la o parte acest aspect, chiar dacă din punct de vedere legal este posibilă suplimentarea ordinii de zi a ședinței, conform art. 43 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, având în vedere că votarea unui astfel de proiect producea o consecință juridică importantă, respectiv modificarea structurii consiliului județean N____, petentul consideră că acest proiect ar fi fost legal să se comunice consilierilor cu cel puțin 5 zile înaintea ședinței ordinare, așa cum cere imperativ art. 94 alin. 3 și 5 din Legea nr. 215/2001. Aceasta cu atât mai mult cu cât a rezultat că adresa A.N.I. prin care se cerea introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect purta data de 08.08.2014.

În plus, fiind vorba despre un consilier județean ales, acest proiect are caracterul unui act de interes public județean, nefiind posibilă votarea acestuia fără studierea prealabilă și fără aducerea acestuia la cunoștința locuitorilor județului prin mass-media sau prin orice mijloc de publicitate, astfel cum prevede art. 93 alin. 7 din Legea nr. 215/2001.

Înainte de a se supune la vot suplimentarea ordinii de zi cu acest proiect de hotărâre, a existat o intervenție a domnului P_______ V_____ prin care a făcut trimitere la o ______________ de soluții date de organele judiciare, soluții din care reieșea că nu s-a aflat în situația legală a conflictului de interese. Aceleași documente au fost prezentate și Comisiei juridice iar aceasta a constatat și alte aspecte care conduceau la necesitatea respingerii cererii de suplimentare a ordinii de zi.

3.Limitarea abuzivă a libertății decizionale a consilierului județean în sensul că intimata îl sancționează pe petent întrucât nu a votat „pentru” în vederea suplimentării ordinii de zi cu proiectul referitor la persoana domnului P_______ V_____, ci s-a abținut.

Potrivit dispozițiilor art. 43 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la ședința următoare și numai cu votul majorității consilierilor județeni prezenți. În această situație, în care legiuitorul a stabilit că pentru suplimentarea ordinii de zi este necesară întrunirea cumulativă a celor două condiții, obligativitatea suplimentării ordinii de zi astfel cum este impusă de intimată reprezintă o încălcarea a dreptului consilierului județean de a avea propria decizie și de vota/abține.

4.Tardivitatea solicitării de introducere pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean a domnului P_______ V_____, față de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, potrivit căruia sancțiunea de încetare a mandatului i se poate aplica domnului P_______ V_____ în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a raportului de evaluare invocat de intimată în procesul-verbal de contravenție.

Este de subliniat că votul consilierilor județeni prin care aceștia s-au opus introducerii pe ordinea de zi a acestui proiect de hotărâre ori s-au abținut de la votarea acestuia s-a întemeiat și pe avizul nefavorabil dat de comisia juridică, care și-a întemeiat poziția prin invocarea dispozițiilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 176/2010 potrivit cărora „prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale”.

Rezultă așadar că domnului P_______ V_____ i se putea aplica o sancțiune în termenul de prescriere de 6 luni de la rămânerea definitivă a raportului de evaluare nr. xxxxxx/G/II din 28.11.2011. Acest act a rămas definitiv și irevocabil la data de 04.12.2013, conform deciziei nr. 7567 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În această situație, orice sancțiune se putea aplica până la data de 04.06.2014, aceasta fiind data limită până la care acest proiect putea fi introdus pe ordinea de zi a Consiliului Județean N____.

Față de această situație, nu poate fi reținută săvârșirea contravenției prevăzută de art. 29 alin. 3 din Legea nr. 176/2010 în sarcina petentului atâta timp cât în cazul de față nu a fost vorba de neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării calității de consilier județean, întrucât un astfel de proiect de hotărâre nu putea fi supus aprobării din cauza tardivității învestirii plenului consiliului județean cu votarea acestuia.

În acest context, indiferent de votul pe care urma să îl dea consilierii județeni, aceștia se expuneau unui risc de a fi acționați în judecată fie de domnul P_______ V_____, care putea invoca încălcarea acestui text de lege, fie de A.N.I., care de altfel a acționat în acest sens.

Nu poate fi atrasă culpa consilierilor județeni în situația în care un astfel de proiect de hotărâre le-a fost supus dezbaterii cu întârziere, iar pe de altă parte, atâta timp cât legiuitorul impune o procedură de vot și un cvorum pentru constatarea încetării de drept a mandatului unui consilier județean, acest lucru înseamnă că același legiuitor a lăsat la aprecierea consilierilor județeni, prin vot, dacă se impune sau nu luarea unei astfel de măsuri.

În cazul în care legiuitorul ar fi dorit ca o astfel de sancțiune să fie aplicată în mod obligatoriu și fără nicio rezervă, ar fi stabilit o altă procedură cu caracter administrativ, care să nu poată fi suspusă dezbaterii sau riscului de a nu fi aplicată, ceea ce înseamnă că fiecare consilier își păstrează dreptul legal de opțiune la vot, conform legii și conștiinței sale.

În cazul de față, proiectul care îl viza pe P_______ V_____ nu era în afara oricărei discuții întrucât existau controverse create de înscrisurile invocate de către Consiliul județean, de cel vizat, dar și de ordin procedural, cum ar fi timpul scurt pe care l-a avut la dispoziție pentru a lua o hotărâre, dar și probleme de fond, de drept material, în sensul apărărilor domnului P_______ V_____ și la argumentele Comisiei Juridice din cadrul Consiliului Județean N____.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, ale Legii nr. 215/2001 și ale Legii nr. 176/2010.

În dovedire, petentul a anexat înscrisuri.

Intimata Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. A motivat că, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Județean N____, petentul avea obligația de a constata încetarea funcției, urmare a constatării stării de conflict de interese administrativ în care se afla domnul P_______ V_____. După rămânerea definitivă a raportului de evaluare, A.N.I a solicitat Consiliului Județean N____ luarea măsurilor legale ce se impuneau, respectiv constatarea încetării de drept a mandatului de consilier județean al domnului P_______ V_____, însă acesta nu s-a conformat, după cum rezultă din adresele nr. xxxxx din 01.09.2014 și nr. xxxxx din 15.09.2014, transmise de Consiliul Județean N____, însoțite de proiectul de hotărâre, precum și de procesul-verbal de ședință din data de 29.08.2014.

Având în vedere dispozițiile art. 26 al. 1 lit. h) din Legea nr. 176/2010 care stipulează că „Agenția va comunica raportul de evaluare, după cum urmează: pentru aleșii locali, cu excepția primarilor și președinților consiliilor județene - consiliului local sau, după caz, consiliului județean, care va aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legii”, iar la al. 3 se prevede că „Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale” și ținând cont de faptul că la art. 29 al. 3 din același act normativ se stipulează în mod expres „Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune”, inspectorul de integritate a întocmit procesul-verbal de contravenției prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2.000 lei.

În ceea ce privește motivul de nulitate absolută invocat de petent, privind lipsa datei comiterii contravenției, acesta este nefondat având în vedere dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001. Potrivit art. 26 din Legea nr. 176/2010, prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale; art. 29 din aceeași lege dispune că neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Textele legale trebuie coroborate pentru aplicare, o incidență singulară nefiind completă. Astfel, nu se poate vorbi despre o dată certă, individualizată, de săvârșire a faptei, având în vedere că obligația trebuia respectată în cuprinsul unui termen legal. Deși A.N.I a atras atenția asupra prevederilor art. 26 al. 3 din Legea nr. 176/2010, nu s-a dispus nicio măsură în vederea intrării în legalitate.

Petentul a săvârșit contravenția prin nerespectarea acestui termen legal, neexistând o dată certă la care să se facă raportarea, fiind avută în vedere întreaga perioadă a termenului. Contravenția poate fi considerată săvârșită din prima zi în care acest termen a expirat, fapt aplicabil în cauză. Fapta săvârșită este de natură omisivă, constând în neconstatarea de către petent a încetării funcției publice a domnului P_______ V_____, consilier în cadrul Consiliului Județean N____, după rămânerea definitivă a raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate în care se găsea acesta.

Vinovăția, sub forma culpei sau a intenției, rezultă din însăși neîndeplinirea obligației care îi incumbă petentului în virtutea legii.

În plus, în cuprinsul procesului-verbal, agentul constatator a indicat adresele Consiliului Județean în care menționează în mod expres ședința ordinară a consiliului județean din 29.08.2014, pe parcursul căreia a fost propus proiectul de hotărâre care includea pe ordinea de zi și demiterea domnului P_______ V_____, proiect care, în timpul ședinței, a primit aviz nefavorabil, astfel încât nu a fost inclus în dezbaterile ședinței.

În ceea ce privește nerespectarea termenului de comunicare a proiectelor de hotărâre, art. 43 al. 1 din Legea nr. 215/2001 prevede că „Ordinea de zi a ședințelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condițiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la ședința următoare, și numai cu votul majorității consilierilor locali prezenți. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul inițiatorului sau dacă acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 44.”

În cauză, consilierul județean M______ V_____, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin în această calitate, nu a votat proiectul de hotărâre ce prevedea suplimentarea ordinii de zi cu constatarea încetării mandatului pentru P_______ V_____. Această problemă era una urgentă, întrucât decizia ÎCCJ era definitivă din 04.12.2013, respectarea hotărârilor judecătorești fiind obligatorie prin lege.

Petentul susține că suplimentarea ordinii de zi s-a adus la cunoștință cu 10 minute înainte de începerea ședinței, ceea ce nu este lipsit de normalitate, atâta timp cât suplimentarea ordinii de zi este caracterizată tocmai de urgență. În cauză, urgența era una evidentă, iar neincluderea pe ordinea de zi nu a fost determinată de momentul punerii ei în discuție, ci de alte aspecte netemeinice, invocate în plângere. În plus, A.N.I a pus în vedere obligativitatea punerii în aplicare a deciziei ÎCCJ prin adrese repetate.

Modul în care s-a desfășurat ședința de consiliu nu este relevantă pentru activitatea inspectorului de integritate, atribuțiile sale ținând doar de constatarea unei contravenții pe baza informațiilor oficiale primite de la instituția consiliului județean.

Cu privire la afirmația potrivit cu care încetarea mandatului unui consilier județean are caracterul unui proiect de interes public județean, în această cauză este vorba despre o situație care nu se conformează tipicului hotărârilor adoptate la nivelul consiliului județean, ca și instituție. Relativ la conflictul de interese de natură administrativă, inspectorul de integritate a pus în vedere forului Consiliul Județean N____ să respecte legea și să-l demită din calitatea de consilier județean pe numitul P_______ V_____, ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare, în condițiile Legii nr. 176/2010, conform art. 25, art. 26 și art. 29.

Potrivit art. 97 din Legea nr. 215/2001, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile când legea sau regulamentul de funcționare a consiliului cere o altă majoritate. Astfel, hotărârea este singurul instrument prin care consiliul județean se poate exprima și prin care poate funcționa, iar această hotărâre nu poate fi adoptată decât prin votul majorității consiliului.

Singurul mod în care putea fi pusă în aplicare decizia instanței supreme și implicit a raportului de evaluare al A.N.I. era adoptarea prin vot a unei hotărâri în acest sens. Această hotărâre era obligatoriu să fie una în favoarea aplicării deciziei și demiterii consilierului județean atâta timp cât era vorba de o obligație legală ce incumba Consiliului Județean, prin efectul legii. Sancționarea consilierului P_______ V_____ nu a fost lăsată la latitudinea Consiliului Județean, ci a fost impusă în baza legii, Consiliul Județean trebuind doar să ia act de ea.

Este incorectă, deci, susținerea petentului privind limitarea abuzivă a libertății sale decizionale. În acest caz, votul exprimat de consilieri cu privire la adoptarea unei asemenea hotărâri are un caracter formal, de instrument prin care se pune în aplicare litera legii. Este, așadar, o situație în care, în primul rând, toți cei prezenți trebuie să voteze, iar apoi toate voturile membrilor consiliului județean trebuie să fie în favoarea sancțiunii, deci „pentru”.

Consiliul județean N____, în ansamblul său, trebuia să aplice sancțiunea împotriva domnului P_______ V_____ întrucât era o obligație legală pe care trebuia să o respecte.

Referitor la apărarea petentului relativ la intervenția consilierului P_______ V_____ la începutul ședinței de plen și prezentarea unor documente din analiza cărora reieșea necesitatea respingerii cererii de suplimentare a ordinii de zi în sensul în care nu era, în accepțiunea consilierilor județeni, incidentă instituția conflictului de interese administrativ, precum nici necesitatea eliberării din calitatea de consilier județean a lui P_______ V_____, este lipsită de orice fundament.

Cu privire la situația domnului P_______ V_____ s-a sesizat în primul rând A.N.I, raportul de evaluare întocmit de aceasta a fost atacat în instanță de către persoana evaluată și a fost respinsă definitiv contestația, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Este absolut inadecvată atitudinea consilierilor județeni de a analiza existența sau inexistența stării conflictuale de interese în care s-ar afla sau nu P_______ V_____, din moment ce acest aspect nu intră în sfera atribuțiilor lor.

În ceea ce privește tardivitatea solicitării de introducere pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean a domnului P_______ V_____, intimata a invocat dispozițiile art. 26 al. 3 din Legea nr. 176/2010, ale art. 29 al. 3.

În mod greșit consideră petentul, în urma unei interpretări defectuoase și trunchiate a textelor legale, că nu mai era oportună demiterea domnului P_______ V_____ deoarece a expirat termenul de 6 luni prevăzut de art. 26 al. 3 din lege. Amendarea petentului și a colegilor săi s-a efectuat tocmai pentru că termenul de 6 luni prevăzut de lege pentru demiterea lui P_______ V_____ nu a fost respectat.

Intimata a solicitat, de asemenea, respingerea solicitării de aplicare a avertismentului, având în vedere că individualizarea sancțiunii a fost făcută cu respectarea principiilor instituite de OG nr. 2/2001, acordându-se semnificația cuvenită atât împrejurărilor care evidențiază pericolul social al faptei, dar și datelor ce caracterizează persoana contravenientului.

În drept, au fost invocate Constituția României, Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, Codul de procedură civilă.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în cauză, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, prin raportul de evaluare nr. xxxxxx din 28.11.2011, întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat că domnul consilier județean P_______ V_____ a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese. Raportul a rămas definitiv și irevocabil prin decizia nr. 7567 din 04.12.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin adresele înregistrate sub nr. xxxxx/01.09.2014 și xxxxx/15.09.2014, A.N.I a informat Consiliul Județean N____ cu privire la rămânerea definitivă a raportului de evaluare și i-a solicitat punerea în discuție a eliberării din funcție a domnului P_______ V_____.

În ședința ordinară a Consiliului Județean N____ din data de 29.08.2014, consilierul județean M______ V_____ s-a abținut de la înscrierea pe ordinea de zi a Proiectului de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean al domnului V_____ P_______.

Prin procesul-verbal de contravenție contestat în cauză, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2.000 lei, reținându-i-se în sarcină că nu a votat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean al lui P_______ V_____, care a încălcat regimul conflictelor de interese conform raportului de evaluare nr. xxxxxx/G/II din 28.11.2011, rămas definitiv și irevocabil prin decizia nr. 7567 din 04.12.2013 pronunțată de Î.C.C.J., așa cum rezultă din adresele nr. xxxxx din 01.09.2014 și nr. xxxxx din 15.09.2014 emise de Consiliul Județean N____.

Fapta a fost încadrată juridic ca fiind o încălcarea a dispozițiilor art. 25 și sancționată de art. 29 al. 3 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

În drept, potrivit principiilor generale de drept administrativ, actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, iar procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act administrativ, fiind emis pe baza și în executarea legii, de o autoritate administrativă sau de alte structuri care înfăptuiesc administrația publică, cu scopul de a produce efecte juridice.

Examinând procesul-verbal contestat sub aspectul legalității, prima instanță a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute, sub sancțiunea nulității absolute, de art. 17 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Petentul a invocat drept motiv de nulitate lipsa datei de săvârșire a faptei, având în vedere că, potrivit art. 17, „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Prima instanță a reținut însă că, potrivit art. 26 din Legea nr. 176/2010, prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale, iar art. 29 din aceeași lege dispune că neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Așadar, obligația pentru a cărei încălcare a fost sancționat petentul trebuia respectată în cuprinsul unui termen legal. De la data rămânerii definitive a raportului de evaluare (04.12.2013), membrii consiliului județean aveau la dispoziție un termen de 6 luni pentru a se conforma obligației de a constata încetat mandatul de consilier al lui P_______ V_____. Petentul a săvârșit fapta prin nerespectarea acestui termen, începând cu prima zi în care acest termen a expirat.

Fapta contravențională imputată petentului a fost apreciată a fi una omisivă, continuă, iar contravenția continuă nu se autonomizează în momentul consumativ, deoarece activitatea contravențională se prelungește în timp după momentul consumării până la o altă dată, denumită epuizarea contravenției. Momentul consumativ al contravenției continue are loc la data la care este realizată latura obiectivă a faptei, dar epuizarea acesteia are loc atunci când dinamica contravențională s-a sfârșit. În cazul contravenției continue, procesul ilicit se oprește în momentul când acțiunea sau inacțiunea ce constituie elementul material a încetat și ultima evoluție a rezultatului s-a finalizat.

În speță, fapta contravențională s-a consumat la momentul expirării termenului legal și s-a epuizat la momentul constatării și întocmirii actului sancționator.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, prima instanță a apreciat ca nefondate toate susținerile invocate de petent. Consilierul județean M______ V_____, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin în această calitate, nu a votat proiectul de hotărâre ce prevedea suplimentarea ordinii de zi cu constatarea încetării de drept a mandatului pentru P_______ V_____, urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare întocmit de A.N.I. În conformitate cu art. 43 al. 1 din Legea nr. 215/2001, ordinea de zi a ședințelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condițiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului, iar suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la ședința următoare și numai cu votul majorității consilierilor locali prezenți. În cauză, condițiile mai sus amintite erau îndeplinite, ținând seama că hotărârea judecătorească prin care rămăsese definitiv raportul de evaluare al ANI era pronunțată la data de 4 decembrie 2013, termenul de 6 luni lăsat la dispoziția consilierilor județeni pentru a lua măsurile impuse de lege se împlinise, iar faptul că acest proiect de hotărâre de consiliu județean s-ar fi adus la cunoștința consilierilor cu 10 minute înainte de începerea lucrărilor nu este de natură a exonera de răspundere pe petent, cu atât mai mult cu cât era vorba de o temă de notorietate publică. În plus, intimata A.N.I a informat Consiliul Județean în mai multe rânduri (datele de 13.05.2014, 21.07.2014, 8.08.2014), premergător ședinței din 29.08.2014, despre necesitatea de a se conforma hotărârii judecătorești, fără ca autoritatea județeană să dea curs obligațiilor legale.

În cauză exista o hotărâre judecătorească care a stabilit în mod irevocabil existența unei stări de conflict de natură administrativă care îl privește pe consilierul județean P_______ V_____.

Conform dispozițiilor art. 25 al. 3 din Legea nr. 176/2010, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție sau, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective. Art. 25 al. 4 din același act normativ dispune că, prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.

De asemenea, art. 26 al. 3 teza I prevede că, prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare. Art. 29 dispune că neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Din interpretarea coroborată a acestor texte de lege rezultă fără echivoc că, în situația în care se constată în mod definitiv o situație de incompatibilitate/conflict de interese cu privire la una din persoanele vizate de Legea nr. 176/2010, de către autoritățile competente (în speță ANI și instanța de judecată), este obligatorie luarea măsurilor impuse de lege. Hotărârea de consiliu județean care să constate încetarea de drept a mandatului consilierului județean vizat era o formalitate finală a procedurii implementate de Legea nr. 176/2010. În niciun caz nu era în competența consilierilor județeni să mai analizeze dacă există un conflict de interese și să aprecieze dacă votul favorabil încetării de drept a mandatului colegului lor putea fi dat sau nu. Votul favorabil constatării de drept a mandatului colegului lor le era impus consilierilor județeni de lege, aceasta neputând fi considerată o limitare abuzivă a dreptului la vot. În caz contrar, atât raportul de evaluare ANI, cât și hotărârea judecătorească pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi rămas fără nicio eficiență juridică, ceea ce nu se poate admite.

Dacă s-ar accepta susținerile petentului în sensul că, prin aceasta, dreptul său de vot este limitat în mod nelegal, acest drept ar fi de fapt denaturat de la scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Cu privire la tardivitatea solicitării de introducere pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier juridic, prima instanță a reținut că art. 26 al. 3 din Legea nr. 176/2010 acordă consilierilor județeni un termen de 6 luni în care aceștia să se conformeze obligației de a lua act de încetarea mandatului colegului lor. Tocmai pentru nerespectarea obligației de către consilierii județeni de a se conforma obligației de a lua act de încetarea de drept a mandatului colegului lor, aceștia au fost sancționați contravențional. Termenul de 6 luni este un termen dilatoriu, în cadrul căruia petentul și colegii săi erau apărați de răspunderea contravențională, oricând până la expirarea sa putând să emită o hotărâre de consiliu prin care să ia act de încetarea mandatului lui P_______ V_____. Acesta este sensul textului de lege, iar nu cel prezentat de petent, potrivit cu care, după expirarea termenului de 6 luni era tardiv să se mai ia act de încetarea mandatului consilierului județean.

Referitor la individualizarea sancțiunii, prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001, considerând că, sancțiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei, aplicată petentului, îndeplinește cerința proporționalității cuprinsă în articolul menționat, mai cu seamă că o autoritate publică, prin reprezentanții săi, este prima chemată să respecte dispozițiile legii, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat. În concret, s-a apreciat că fapta comisă de petent prezintă un grad de pericol social ridicat, avându-se în vedere circumstanțele reale ale acesteia, respectiv: modalitatea de săvârșire – prin nerespectarea dispozițiilor legale, împrejurările în care a fost comisă, calitatea de consilier județean, urmarea produsă, precum și atitudinea petentului care nu a recunoscut săvârșirea faptei.

În consecință, constatând că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, prima instanță a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul M______ V_____.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel petentul solicitând modificarea în tot a sentinței, cu consecința admiterii plângerii contravenționale.

A motivat că prima instanță a apreciat că fapta contravențională s-a consumat la momentul expirării termenului legal și s-a epuizat la momentul constatării și întocmirii actului sancționator, considerând că în cauză nu se poate vorbi despre o dată individualizată de săvârșire a faptei, dat fiind că obligația pentru a cărei încălcare a fost sancționat trebuia respectată în cuprinsul unui termen legal.

Situația de fapt este, însă, total diferită. Dânsul nu a fost sancționat pentru că în termenul prevăzut de lege, de 6 luni, nu a votat încetarea mandatului de consilier al domnului P_______ V_____, ci pentru că ”Nu a votat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean al lui P_______ V_____, care a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese”, conform Raportului de evaluare rămas definitiv și irevocabil prin decizia nr. 7567 din 4.12.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Așadar, potrivit formei și conținutului actului administrativ atacat, a fost sancționat pentru că s-a abținut la suplimentarea unei ordini de zi a unei ședințe a cărei dată nu se indică nicăieri. Or, în respectarea riguroasă a legii, textul art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu face nicio distincție care să lase loc de interpretări, arătând clar că, lipsa mențiunii privind data comiterii faptei contravenționale se sancționează cu nulitatea acestuia.

Pentru a primi interpretarea instanței de fond, ar fi trebuit ca agentul constatator să specifice că sancțiunea a fost aplicată pentru aceea că, în perioada de 6 luni prescrisă de lege nu a inițiat și votat proiectul de hotărâre privind constatarea încetării de drept a calității de consilier județean a lui P_______. Abia în acest caz s-ar fi putut vorbi de lipsa unei "date individualizate”. Agentul constatator vorbește, însă, despre fapta concretă de refuz de suplimentare a ordinii de zi a unei ședințe anume, a cărei dată nu o menționează în cuprinsul procesului-verbal.

Interpretarea instanței de fond este cea cuprinsă în întâmpinarea ANI, întâmpinare care vine să completeze și să acopere în mod inadmisibil viciile din cuprinsul actului administrativ atacat, astfel încât consideră că excepția nulității absolute invocată este întemeiată.

Pornind de la această premisă greșită, prima instanță motivează în continuare asupra obligativității consilierilor județeni de a se supune termenului de 6 luni în a vota respectivul proiect. Cu toate acestea, instanța nu s-a pronunțat pe un motiv esențial al plângerii, anume, chiar dacă legea impune consilierului județean votarea constatării încetării de drept a mandatului unui consilier județean aflat în stare de conflict de interese, nu există un text normativ care să-l oblige să accepte suplimentarea ordinii de zi inițiale pentru care a fost convocat. Simpla acceptare prin vot a suplimentării ordinii de zi, nu garanta un vot favorabil constatării încetării mandatului celui în cauză. Dacă nu a votat "înscrierea pe ordinea de zi" a unui proiect, ANI ar fi trebuit să îl sancționeze, eventual, pentru abținerea la suplimentarea ordinii de zi, dar nu pentru un fictiv refuz de demitere a numitului P_______, chestiune care ține de situația în care ar fi votat cu abținere sau împotriva proiectului ca atare, proiect care ar fi privit încetarea mandatului consilierului respectiv.

În logica primei instanțe, a fost sancționat, de fapt, pentru că nu a votat două puncte distincte: suplimentarea ordinii de zi, în primă fază, și apoi votarea pe fond a constatării încetării mandatului numitului P_______ V_____.

Deși a solicitat, printr-un capăt de cerere alternativ, înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, instanța de fond a apreciat eronat că nu poate fi dispusă această înlocuire, față de prevederile art. 25 al. 4 din Legea nr. 176/2010. Solicitarea se baza, însă, pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor, iar nu pe dispozițiile Legii nr. 176/2010 referitoare la sancțiunile disciplinare. Sancționarea sa cu amendă în cuantum de 2000 lei nu are caracterul unei sancțiuni disciplinare, ci al unei sancțiuni contravenționale guvernate de O.G nr. 2/2001 și există elemente în circumstanțiere, pentru exonerarea de la plata amenzii aplicate. Astfel, s-a votat împotriva suplimentării ordinii de zi, iar nu împotriva proiectului ca atare, care ar fi trebuit introdus de aparatul tehnic și de președintele CJ de atunci în ordinea de zi inițială comunicată odată cu convocatorul.

Nu s-a dat importanța cuvenită susținerilor privind primirea la mapa consilierilor a acestei propuneri de suplimentare, cu circa 10 minute înaintea ședinței de plen. Se face referire la nenumăratele adrese trimise de ANI către Consiliul Județean anterior acestei ședințe, dar se înlătură apărarea sa, conform căreia nu a primit niciodată aceste adrese și nu a avut cunoștință de existența lor.

La dosarul cauzei se afla și o adresă emisă de serviciul juridic al Consiliului Județean ca răspuns a solicitării ANI, adresă în care aparatul tehnic al instituției aprecia că nu se poate aplica această sancțiune domnului P_______. Acesta este un argument important în aprecierea situației de fapt în care s-au aflat consilierii județeni și apelantul.

Cuantumul amenzii aplicate este maxim, în condițiile în care nu s-a exprimat un vot împotriva proiectului ca atare privind încetarea mandatului celui vizat, ci s-a votat împotriva suplimentării ordinii de zi. Ulterior aplicării sancțiunii contravenționale, în condițiile includerii acestui proiect pe ordinea de zi inițială, odată cu convocarea, toți consilierii județeni au votat încetarea calității de consilier a numitului P_______ V_____.

În dovedire, apelantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, respectiv emiterea unei adrese către Consiliul Județean N____, pentru a se verifica dacă solicitările transmise de ANI acestei instituții privind inițierea unui proiect de hotărâre în legătură cu P_______ V_____, au fost comunicate consilierilor județeni anterior datei de 29.08.2014, iar în cazul unui răspuns afirmativ, să facă dovada acestei comunicări și solicitarea de la Consiliul Județean N____ a întregii corespondențe purtate cu ANI pe această temă.

Intimata Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. A motivat că, în mod temeinic instanța de fond a menținut sancționarea apelantului cu amendă contravențională, întrucât faptei comise de acesta, astfel cum a fost reținută prin procesul-verbal de constatare contestat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.

Din coroborarea textelor art. 17 din O.G nr. 2/2001, art. 26 al. 3 și art. 29 al. 3 din Legea nr. 176/2010, nu se poate vorbi despre o dată certă, individualizată, de săvârșire a faptei, având în vedere că obligația trebuia respectată în cuprinsul unui termen legal.

Deși A.N.I a atras atenția asupra prevederilor art. 26 al. 3 din Legea nr. 176/2010, nu s-a dispus nicio măsură în vederea intrării în legalitate. Petentul a săvârșit contravenția prin nerespectarea acestui termen legal, neexistând o dată certă la care să se facă raportarea, fiind avută în vedere întreaga perioadă a termenului. Contravenția poate fi considerată săvârșită din prima zi în care acest termen a expirat. Fapta este de natură omisivă, constând în neconstatarea de către petent a încetării funcției publice a domnului P_______ V_____, după rămânerea definitivă a raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate în care se găsea acesta.

Neînscrierea pe ordinea de zi a proiectului privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean reprezintă debutul procedurilor pe care consilierii județeni trebuiau să le urmeze pentru punerea în aplicare a textelor legale. Informarea consilierilor cu 10 minute înainte de începerea ședinței nu este un argument temeinic, cum a reținut corect și de instanța de fond.

Legea nr. 215/2001 permite suplimentarea ordinii de zi a unei ședințe de Consiliu, tocmai pentru situații caracterizate prin urgență, aspect justificat și în cauză, având în vedere raportul de evaluare, decizia ICCJ, dar, mai ales, temeiul legal. Pe de altă parte, A.N.I a făcut, anterior aplicării sancțiunilor contravenționale, repetate informări către Consiliul Județean N____, cu privire la situația domnului P_______ V_____, în procesul-verbal fiind indicate adresele Consiliului Județean, care menționează expres ședința ordinară din data de 29.08.2014. În timpul acestei ședințe, proiectul a primit aviz nefavorabil, astfel încât nu a fost inclus în dezbaterile ședinței și nu s-a pus în aplicare decizia ICCJ cu privire la încetarea mandatului numitului P_______.

Contravenția este una cu caracter continuu, fapta consumându-se la momentul expirării termenului legal, iar data săvârșirii acesteia este data la care s-a încheiat procesul-verbal, care este data constatării contravenției. Sancționarea contravențională nu vizează strict abținerea de la suplimentarea ordinii de zi a unei ședințe, ci fapta de ansamblu, a neaplicării sancțiunilor legale - demiterea din calitatea de consilier județean.

Art. 43 al. 1 din Legea 215/2001 permitea suplimentarea ordinii de zi pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la ședința următoare, și numai cu votul majorității consilierilor locali prezenți. În cauză, petentul nu a votat proiectul de hotărâre ce prevedea suplimentarea ordinii de zi cu constatarea încetării mandatului pentru domnul P_______ V_____. Problema era una urgentă, întrucât decizia ICCJ era definitivă din data de 04.12.2013. Faptul că suplimentarea ordinii de zi s-a adus la cunoștință cu 10 minute înainte de începerea ședinței nu este lipsit de normalitate, atât timp cât suplimentarea ordinii de zi este caracterizată tocmai de urgență, iar în cauză, urgența era una evidentă.

Mai mult decât atât, A.N.I a pus în vedere obligativitatea punerii în aplicare a deciziei Curții Supreme Consiliului Județean N____ prin adrese repetate. Faptul că aparatul juridic al Consiliului județean a răspuns negativ A.N.I nu reprezintă un argument care să susțină refuzul aplicării sancțiunii, iar pe de altă parte, susținerea reprezintă o dovadă a faptului că apelantul a avut cunoștință despre corespondenta purtată între Consiliul Județean și A.N.I. În cauză este vorba despre o situație care nu se conformează tipicului hotărârilor adoptate la nivelul Consiliului județean, ca și organ deliberativ.

Față de art. 97 din Legea nr. 215/2001, adoptarea unei hotărâri, prin vot, este singura modalitate prin care consiliul funcționează și membrii săi își exercită atribuțiile. Sancționarea consilierului găsit în stare de conflict de interese este obligatorie, conform legii, iar votul exprimat de consilieri cu privire la adoptarea unei asemenea hotărâri, are un caracter formal, de instrument prin care se pune în aplicarea litera legii. Este o situație în care toți cei prezenți trebuie să voteze, iar apoi, toate voturile membrilor Consiliului trebuie să fie în favoarea aplicării sancțiunii, deci „pentru".

Sancționarea consilierului P_______ nu a fost lăsată la latitudinea Consiliului Județean, ci a fost impusă în baza legii, Consiliul trebuind, doar, să ia act de ea, iar legea trebuie respectată și aplicată fără distincție. O astfel de hotărâre era o formalitate finală a procedurii de implementare a Legii nr. 176/2010, și nu mai era în competența consilierilor județeni să mai analizeze dacă există un conflict de interese în cazul domnului P_______ V_____.

Din acest punct de vedere, consideră incorectă aprecierea petentului cum că fapta nu ar avea un grad ridicat de pericol social, mai ales raportat la calitatea contravenientului și la funcția pe care o deține și exercită. Nerespectarea dispozițiilor legale de către o persoană ce deține o funcție de autoritate publică, precum și urmarea produsă, care conține și nerespectarea unei hotărâri judecătorești, dar și atitudinea petentului, de a nu recunoaște fapta, conduc la ideea că individualizarea sancțiunii a fost una justă.

Fapta apelantului este de natură a aduce atingere valorilor protejate de lege, dispozițiile legale având ca obiect prevenirea si combaterea corupției, precum și refacerea încrederii în instituțiile statului, prezentând un grad ridicat de pericol social. Sancțiunea aplicată îndeplinește cerința proporționalității, o autoritate publică, prin reprezentanții săi, fiind prima datoare să respecte dispozițiile legii. Prin neîndeplinirea prevederilor legale, s-a cauzat o tulburare a bunului mers al instituției, prin faptul că domnul P_______ a continuat să exercite funcția, deși era în stare de conflict de interese, ceea ce presupune faptul că o persoană aflată sub sancțiunea imperativă a legii, care a comis o faptă de natură să afecteze funcționarea instituției în condiții de legalitate, imparțialitate și transparență decizională, a continuat să exercite prerogativele publice, afectând buna funcționare a procesului decizional.

Tribunalul a încuviințat petentului proba cu înscrisuri, solicitând Consiliului Județean N____ să facă dovada că solicitările transmise de ANI acestei instituții, privind inițierea unui proiect de hotărâre în legătură cu domnul P_______ V_____, au fost comunicate consilierilor județeni anterior datei de 29.08.2014 și să facă dovada întregii corespondențe purtate cu ANI pe tema încetării mandatului numitului P_______. În răspuns la această solicitare, Consiliul Județean N____ a depus adresa nr. xxxxx/11.01.2016, însoțită de înscrisuri.

Analizând apelul formulat, tribunalul constată că acesta este fondat, urmând a fi admis, în temeiul art. 480 Cod de procedură civilă, pentru următoarele considerente:

Primul motiv de apel indicat este cel referitor la unul din elementele esențiale, obligatorii, pe care un act constatator și sancționator al contravenției, cum este și procesul-verbal contestat în prezenta cauză, trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, regim sancționator reglementat la art. 17 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, atât în fața primei instanțe, cât și prin motivele de apel, petentul a invocat, ca motiv de nelegalitate a procesului-verbal contestat, lipsa înscrierii datei la care i se impută săvârșirea contravenției prevăzute la art. 29 al. 3 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Deși procesul-verbal în cauză face referire la fapta prevăzută de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010, prevederile acestuia, având următorul conținut, nu au legătură cu cele imputate apelantului-petent:

” 1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.

(2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.

(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.

(4) Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.”

Prevederile mai sus redate privesc, în fapt, situația fostului consilier județean P_______ V_____, în privința căruia, prin raportul de evaluare nr. xxxxxx din 28.11.2011 întocmit de Agenția Națională de Integritate, rămas definitiv și irevocabil prin decizia nr. 7567 din 04.12.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, iar nu situația petentului din prezentul dosar.

Astfel, în descrierea faptei, agentul constatator care a întocmit procesul-verbal contestat în cauză arată că M______ C. V_____ a săvârșit următoarea contravenție:

”Nu a votat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean al lui P_______ V_____, care a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese conform Raportului de evaluare nr. xxxxxx/G/II/28.11.2001, rămas definitiv și irevocabil prin decizia nr. 7567 din 4.12.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum rezultă din adresele nr. xxxxx/1.09.2014, nr. xxxxx/15.09.2014 emise de către Consiliul Județean N____.”

Prima instanță, analizând acest motiv de nulitate invocat de petent, a considerat că fapta imputată are caracterul unei contravenții continue, în forma omisivă, în cazul acesteia activitatea contravențională prelungindu-se în timp după momentul consumării până la o altă dată, denumită epuizarea contravenției, apreciind, în concret, că fapta contravențională s-a consumat la momentul expirării termenului legal de 6 luni reglementat la art. 26 al. 3 din Legea nr. 176/2010 (calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare) și s-a epuizat la momentul constatării și întocmirii actului sancționator.

Potrivit art. 13 al. 2 din O.G nr. 2/2001, contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp. Așadar, contravenția continuă constă într-o succesiune de fapte contravenționale care dăinuie în timp până la ________________________ contravenientului.

Descrierea faptei prin procesul-verbal _________ nr. 289 încheiat la data de 25.09.2014 de către Agenția Națională de Integritate, are în vedere însă, în comiterea contravenției de neconstatare a încetării funcției publice atunci când actul de constatare a rămas definitiv, fapta petentului M______ C. V_____ de a nu fi votat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean al lui P_______ V_____. Însuși actul de a vota sau nu, presupune exercitarea de către persoana în cauză, în calitatea sa de consilier județean, a dreptului său de decizie în cadrul organizat al unei ședințe desfășurate de autoritatea administrației publice locale din care face parte. De asemenea, referirea la nevotarea înscrierii pe o anumită ordine de zi nu poate fi analizată în abstracto, în afara unei zile anume la care să se fi luat în discuție respectiva problemă.

În aceste condiții, nu se poate confirma opinia primei instanțe, care a considerat că fapta de a nu fi votat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului privind încetarea de drept a mandatului unui consilier județean reprezintă o contravenție continuă, definită, așa cum s-a arătat într-un paragraf anterior, a consta într-o succesiune de fapte contravenționale (în concret, o succesiune de nevotări) care dăinuie în timp până la ________________________ contravenientului.

Însuși agentul constatator, în descrierea contravenției imputate, face referire la faptă „așa cum rezultă din adresele nr. xxxxx/1.09.2014 și nr. xxxxx/15.09.2014 emise de către Consiliul Județean N____”. Aceste adrese, aflate în copie la filele 43-44 și 66 dosar prima instanță, fac referire la întocmirea de către președintele Consiliului Județean N____ împreună cu secretarul județului a unui proiect de hotărâre la data de 22.08.2014, la propunerea înscrierii acestui proiect pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean N____ din data de 29.08.2014 (adresa nr. xxxxx/1.09.2014), precum și la comunicarea prin adresa nr. xxxxx/15.09.2014 a tabelului cuprinzând prezența consilierilor județeni la ședința ordinară din data de 29.08.2014 și a datelor de stare civilă ale consilierilor județeni care au votat în cadrul respectivei ședințe ”pentru”, ”împotrivă” ori s-au abținut de la suplimentarea ordinii de zi cu proiectul de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean al numitului P_______ V_____. În concluzie, actele la care se face trimitere fac referiri concrete la o anumită dată la care s-a desfășurat ședința ordinară a Consiliului Județean N____ și la care apelantul-petent s-a abținut de la suplimentarea ordinii de zi cu proiectul de hotărâre care prezenta interes pentru autoritatea intimată Agenția Națională de Integritate.

Cu toate acestea, lipsa mențiunii datei săvârșirii contravenției din cuprinsul procesului-verbal nu poate fi suplinită prin alte înscrisuri, extrinseci acestuia. Chiar dacă adresele la care se face referire în descrierea faptei indică data de 29.08.2014 ca dată a desfășurării ședinței ordinare a Consiliului Județean N____ în cadrul căreia, potrivit procesului-verbal al ședinței, aflat la filele 15-26 dosar fond, apelantul-petent M______ C. V_____ s-a abținut de la suplimentarea ordinii de zi inițiale a ședinței cu proiectul de hotărâre privind încetarea de drept a mandatului de consilier județean al d-lui V_____ P_______, stabilirea concretă a datei săvârșirii contravenției imputate nu este posibilă exclusiv pe baza procesului-verbal.

În situația unei contravenții continue, data săvârșirii ei este totuna cu data constatării ei, pe când în cazul contravențiilor instantanee, data săvârșirii poate fi aceeași cu data constatării sau pot fi date diferite. Prima instanță, reținând că fapta contravențională imputată petentului prin procesul-verbal contestat este una continuă, epuizată la momentul constatării și întocmirii actului sancționator, a considerat că nu era necesară menționarea unei alte date în afara celei a încheierii procesului-verbal și că, sub aspectul cerințelor de legalitate, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă enumerate la art. 17 din O.G nr. 2/2001, acestea incluzând și menționarea datei comiterii faptei.

Tribunalul apreciază, însă, că fapta pentru care apelantul a fost sancționat nu are natura unei contravenții continue. Prima instanță a apreciat că petentul se face vinovat de faptul că, în interiorul termenului legal de 6 luni, început la momentul rămânerii definitive a raportului de evaluare prin care consilierul județean de la acel moment, P_______ V_____, fusese constatat a fi încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, nu a constatat încetarea funcției publice deținute de respectivul consilier. Lăsând la o parte împrejurarea că, așa cum se apără apelantul-petent, descrierea faptei în procesul-verbal este alta, nu poate fi ignorat răspunsul comunicat la solicitarea Tribunalului N____ de către Consiliul Județean N____ prin adresa nr. xxxxx/11.01.2016, depusă pentru termenul din data de 19.01.2016, în care se arată că, anterior datei de 29.08.2014, nu au fost comunicate consilierilor județeni solicitările transmise de Agenția Națională de Integritate, prin care aceasta atrăgea atenția asupra necesității luării măsurilor prevăzute la art. 25 al. 3 din Legea nr. 176/2010 în privința consilierului P_______ V_____.

Totodată, Tribunalul consideră că prezintă relevanță în cauză și împrejurarea că nu apelantul-petent era cel responsabil de stabilirea ordinii de zi a unei ședințe a consiliului județean. Din coroborarea prevederilor art. 94 și 98 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale cu prevederile art. 43 aceeași lege, la care art. 98 face trimitere, consiliul județean se întrunește în ședință ordinară în fiecare lună, la convocarea președintelui consiliului județean, iar ordinea de zi a ședințelor se aprobă de consiliu, la propunerea celui care a cerut întrunirea consiliului. Și față de aceste din urmă argumente expuse, Tribunalul consideră că nu se poate concluziona asupra caracterului continuu al contravenției săvârșite de petent,