Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:047.xxxxxx
Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXXXX
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI- SECȚIA A VI- A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.52 R
Ședința publică de la 29 ianuarie 2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE C_____ F_____ P____
JUDECĂTOR D____ M_____
JUDECĂTOR A_______ L____ Z______ GREFIER A________ G_______ S____
Pe rol se află recursul declarat de recurenta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Sectorului 4 a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.7249 din data de 24 septembrie 2015, pronunțate de Tribunalul București–Secția a VII-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații M______ A___ Okzivanc și E______ C____ Gunay.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații M______ A___ Okzivanc, prin avocat G____ L_______, cu împuternicire avocațială nr.xxxxxxx din 27 noiembrie 2015 (fila 31 dosar) și E______ C____ Gunay, prin avocat R____ C_______, cu împuternicire avocațială nr.xxxxxxx din 17 decembrie 2015 (fila 38 dosar), lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apărătorul intimatului M______ A___ a depus prin serviciul de registratură cerere pentru strigarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
Curtea pune în discuția părților atât excepția tardivității recursului cât și excepția nulității recursului, excepții invocate de intimatul E______ C____ Gunay, prin întâmpinare.
Intimatul E______ C____ Gunay, prin avocat solicită admiterea excepției tardivității recursului, motivat de faptul că sentința de fond a fost comunicată recurentei la data de 13 octombrie 2015, iar recursul a fost înregistrat la data de 22 octombrie 2015, deci cu depășirea termenului legal de 7 zile, sens în care recursul promovat este tardiv.
Pe excepția nulității recursului, solicită admiterea acesteia, având în vedere că recurenta nu a invocat niciunul din motivele de recurs prevăzute de Codul de procedură civilă.
Intimatul M______ A___ Okzivanc, prin avocat pune aceleași concluzii atât pe excepția de tardivitate a recursului, cât și pe excepția nulității recursului.
După deliberare, Curtea respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivității recursului, având în vedere că recursul a fost formulat cu respectarea termenului legal, întrucât sentința atacată a fost comunicată la 13 octombrie 2015, dovada fiind la fila 93-dosar tribunal, iar recursul a fost depus la 20 octombrie 2015, dovada fiind la fila 19-dosar Curte.
De asemenea, Curtea, după deliberare, respinge, ca neîntemeiată, excepția nulității recursului, întrucât din dezvoltarea motivelor de recurs se poate conchide în sensul că motivul de recurs invocat este cel prevăzut de art.304 pct.9 din vechiul Cod de procedură civilă.
Având cuvântul pe recurs, intimatul E______ C____ Gunay, prin avocat solicită respingerea, ca nefondat, a recursului și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală, învederând că acțiunea formulată de recurentă la instanța de fond a fost înregistrată cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art.139 din Legea nr.85/2006.
Intimatul M______ A___ Okzivanc, prin avocat pune aceleași concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului formulat în cauză și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
1. Sentința obiect al recursului
1.1. Prin sentința civilă nr.7249/24.09.2015, pronunțată de Tribunalul București-Secția a VII-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXXX:
- a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune;
- s-a respins, ca fiind prescrisă, cererea de atragere a răspunderii formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice sector 4 reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, împotriva pârâților M______ A___ Ozkivanc și E______ C____ Gunay;
- a fost obligat reclamantul să achite pârâtului M______ A___ Ozkivanc suma de 2.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
1.2. În motivarea sentinței sus-amintite, s-a arătat, în esență, că:
1.2.1. Prin cererea formulată la data de 12.09.2014, creditorul mandatat de către adunarea creditorilor din data de 28.03.2014 Administrația Finanțelor Publice sector 4, reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a municipiului București, a solicitat atragerea răspunderii personale patrimoniale a pârâților E______ C____ Gunay și M______ A___ Okzivanc, în calitate de administratori ai debitoarei S.C. Ozer Construction S.R.L., în temeiul art.138 lit.c) din Legea nr.85/2006.
În motivarea cererii, s-a învederat, în esență, că debitoarea înregistrează față de Administrația Finanțelor Publice sector 4 un debit în sumă de 2.883.512 lei, că răspunderea organelor de conducere pentru plata pasivului înregistrat de societatea debitoare este o răspundere civilă delictuală specială care intervine în situația în care faptele administratorilor au cauzat starea de insolvență a societății și aceasta este o stare de fapt care se asociază acțiunii sau omisiunii delictuoase a conducătorilor ei, că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. c) în sensul că reprezentanții societății debitoare aveau obligația legală să nu dispună continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți, că administratorii unei societăți comerciale sunt obligați să solicite ei înșiși aplicarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006 nu numai în situația apariției stării de încetare de plăți, ci chiar în situația în care această stare este iminentă, că formularea unei cereri întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 nu este o opțiune, ci o obligație pe care administratorii nu o pot încălca, iar dispozițiile art. 138 lit. c) apar ca o sancțiune aplicată administratorilor pentru încălcarea dispozițiilor art. 27 din aceeași lege, precum și că se creează astfel și legătura de cauzalitate între fapta ilicită a administratorului societății debitoare (respectiv nu a ținut contabilitatea în conformitate cu prevederile legale și a dispus continuarea unei activități ce ducea în mod vădit societatea la încetare de plăți) și prejudiciul creat (cauzat creditorilor prin neplata datoriilor, așa cum rezultă din tabelul obligațiilor societății debitoare, depus la dosar), iar aceasta constă în dezinteresul arătat în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății.
1.2.2. Pârâtul E______ C____ Gunay a depus la data de 28.04.2015 întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția prescripției dreptului reclamantului la acțiune, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii introductive, ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la achitarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de pârât cu soluționarea prezentei cauze.
1.2.3. De asemenea, pârâtul M______ A___ Ozkivanc a depus la data de 14.05.2015 întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția prescripției dreptului reclamantului la acțiune.
1.2.4. Cercetând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut, în esență, că excepția prescripției dreptului reclamantului de a formula cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, invocată de către ambii pârâți, este fondată, urmând a fi admisă ca atare, având în vedere că:
- procedura generală de insolvență față de debitorul S.C. Ozer Construction S.R.L. a fost deschisă la data de 01.10.2009;
- sunt aplicabile cauzei prevederile art.139 și ale art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006;
- în prezenta procedură de insolvență, administratorul judiciar a întocmit raportul asupra cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență la data de 01.12.2009, raport publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr.5928/2009;
- în această situație termenul de prescripție începe să curgă de la data la care a fost depus raportul asupra cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență, raport care analizează cauzele care au determinat apariția stării de insolvență și persoanele cărora le-ar fi imputabilă, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a raportului toți creditorii având posibilitatea să ia cunoștință despre persoanele răspunzătoare, data publicării acestui raport reprezentând momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani;
- așadar termenul de prescripție de 3 ani s-a împlinit la 01.12.2012, iar acțiunea formulată de către creditor la 12.09.2014 este prescrisă.
S-a admis, în temeiul art.274 C.proc.civ., cererea pârâtului M______ A___ Ozkivanc, obligându-se reclamantul să achite acestuia suma de 2.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată- onorariu avocațial, conform facturii nr.258/12.05.2015 și a extrasului de cont din data de 12.05.2015 depuse la dosar.
2. Recursul formulat în cauză de pârâtă și procedura în fața instanței de recurs
2.1.1. Împotriva sentinței civile nr.7249/24.09.2015, creditorul Administrația Finanțelor Publice sector 4 reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, cu respectarea termenului legal, a declarat recurs, înregistrat la data de 22.10.2015.
S-a solicitat ca, în urma admiterii căii extraordinare de atac, să se respingă excepția prescripției dreptului la acțiune și să se dispună casarea sentinței recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București.
2.1.2. În motivarea recursului, s-a susținut, în esență, că:
- este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ., instanța de fond procedând la soluționarea cererii cu interpretarea greșită a legii;
- art.139 din legea nr.85/2006 stabilește un termen obiectiv (3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență), dar și un termen subiectiv (2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii), prevăzut în teza a II-a;
- în mod greșit, prima instanță a făcut aplicarea tezei I a art.139, iar nu a tezei a II-a a aceluiași articol, întrucât, în raportul întocmit la data de 01.12.2009, lichidatorul ar fi trebuit să indice persoanele vinovate de ajungerea societății debitoare în insolvență, ceea ce nu s-a întâmplat;
- trebuia apreciat că, în speță, termenul de prescripție începe să curgă la data de 01.10.2011, când s-au împlinit 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii, acțiunea formulată de recurentă nefiind, prin urmare, prescrisă.
2.2. Pârâtul E______ C____ Gunay a depus la data de 11.12.2015 întâmpinare (filele 27-29), prin care a invocat excepția tardivității recursului și excepția nulității recursului și a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
2.3. De asemenea, pârâtul M______ A___ Ozkivanc a depus la data de 14.12.2015 întâmpinare (filele 32-35), prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
2.4. La termenul din data de 29.01.2016, pentru considerentele arătate în practicaua prezentei decizii, au fost respinse, ca neîntemeiate, excepția tardivității recursului și excepția nulității recursului, invocate de intimatul-pârât E______ C____ Gunay prin întâmpinare.
3. Considerentele instanței de recurs care au fundamentat soluția adoptată în cauză
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și cu observarea prevederilor art.3041 C.proc.civ. din 1865, Curtea constată următoarele:
3.1. Cu titlu preliminar, se observă că, prin sentința civilă nr.7249/24.09.2015, obiect al recursului pendinte, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune și s-a respins, ca fiind prescrisă, cererea de atragere a răspunderii formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice sector 4 reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, împotriva pârâților M______ A___ Ozkivanc și E______ C____ Gunay.
În consecință, având în vedere că prima instanță nu s-a pronunțat și asupra fondului pretenției deduse judecății, ci a soluționat cauza admițând o excepție procesuală peremptorie, în recurs, pot fi formulate critici numai cu privire la soluția pronunțată de tribunal asupra excepției respective, iar nu și cu privire la fondul pretenției supuse judecății.
Nu vor fi avute în vedere, în consecință, susținerile intimatului-pârât M______ A___ Ozkivanc, inserate la pct. II din motivarea întâmpinării formulate, referitoare la caracterul nefondat al acțiunii promovate în cauză.
3.2. Odată circumscrise astfel obiectul și limitele recursului de față, reține Curtea că, pronunțând soluția evocată mai sus, judecătorul sindic a făcut o greșită aplicare și interpretare a prevederilor art.139 din Legea nr. 85/2006, recursul fiind fondat și urmând a fi admis, verificându-se motivul de recurs reglementat de art.304 pct.9 C.proc.civ. (1865).
Astfel, conform art.139 din Legea nr.85/2006, „Acțiunea prevăzută la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripția începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii”.
Rezultă, așadar, că termenul de prescripție al acțiunii în răspunderea membrilor organelor de conducere, reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006, începe să curgă:
- de la un moment subiectiv, respectiv de la data la care a fost cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență;
- de la un moment obiectiv, adică de la data la care trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii.
Or, în speță, este important de evidențiat că, în cuprinsul raportului asupra cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență (filele 55-59-dosar fond), întocmit de administratorul judiciar la data de 01.12.2009, raport publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr.5928/2009, nu sunt indicate persoanele vinovate de cauzarea stării de insolvență a debitorului S.C. Ozer Construction S.R.L.
Prin urmare, în prezenta cauză, apreciază Curtea că termenul de prescripție nu poate începe să curgă -așa cum greșit au susținut prima instanță, în considerentele sentinței recurate și intimații-pârâți, în motivarea întâmpinărilor formulate- de la data întocmirii raportului prevăzut de art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006, pentru că la acel moment nu a fost cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență.
Dimpotrivă, termenul evocat a început să curgă la data la care s-au împlinit doi ani de la data pronunțării deschiderii procedurii, respectiv la 01.10.2011, în condițiile în care procedura generală de insolvență față de debitorul S.C. Ozer Construction S.R.L. a fost deschisă la data de 01.10.2009.
Aceasta, întrucât, înainte de împlinirea acestui termen de 2 ani, nu a fost cunoscută persoana vinovată de cauzarea stării de insolvență a debitorului S.C. Ozer Construction S.R.L., după cum nici nu trebuia cunoscută o astfel de persoană.
Așa fiind, acțiunea întemeiată pe art.138 din Legea nr.85/2006, formulată în cauză la data de 12.09.2014, nu este prescrisă.
4. Soluția instanței de recurs și temeiul legal al acesteia
Prin urmare, pentru considerentele expuse mai sus, Curtea constată că prima instanță, apreciind că este întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune, a pronunțat o hotărâre nelegală, a cărei infirmare se impune, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin. 1-3 și 5 C.proc.civ. din 1865, coroborat cu art.304 pct.9 C.proc.civ. din 1865, va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Sectorului 4 a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.7249 din data de 24 septembrie 2015, pronunțate de Tribunalul București–Secția a VII-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații M______ A___ Okzivanc și E______ C____ Gunay.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, la data de 29.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C_____ F_____ P____ D____ M_____ A_______ L____ Z______
GREFIER
A________ G_______ S____
Red. Jud. CFP./Nr.ex.2/09.02.2016
Tribunalul București-Secția a VII-a Civilă
Președinte-Judecător-Sindic: Bumbuleț A___