Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul PRAHOVA
Materie juridică:
Litigii de muncă
Stadiu procesual:
Fond
Obiect dosar:
Acţiune în constatare
Număr hotarâre:
396/2016 din 04 februarie 2016
Sursa:
Rolii.ro

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:010.xxxxxx


SENTINȚA CIVILĂ NR.396

Ședința publică din data de 04.02.2016

Președinte: P____-A____ A____

Asistenți judiciari: F______ M_____

G______ C_______

Grefier: N___ L_______ E____


Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamantul V___ D____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Câmpina, _______________. 7, _____________, ____________, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, CUI RO xxxxxxx, JXXXXXXXXXXX, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că nu s-au depus la dosar: dovada achitării onorariului provizoriu de expert stabilit în sarcina de plată a reclamantului și raportul de expertiză specialitatea organizarea muncii salarizare, precum și că expert N________ C______ a depus o notă de ședință, prin care arată că a întocmit lucrarea, însă nu a depus-o la dosar, întrucât reclamantul nu a făcut dovada achitării onorariului de expert, după care

Tribunalul, având în vedere că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația stabilită prin încheierea de ședință pronunțată la data de 03.12.2015 de a achita onorariul provizoriu de expert, în cuantum de 500 lei, deși i-a fost adusă la cunoștință prin citația comunicată încă din data de 14.12.2015, conform mențiunilor aflate pe dovada de înmânare a citației (fila 43 dosar), în baza art. 262 alin 3 și 331 alin 3 cod proc. civilă, constată decăderea reclamantului din dreptul de a administra proba cu expertiza în specialitatea organizarea muncii salarizare.

Tribunalul, constatând că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept și, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.


TRIBUNALUL


Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.XXXXXXXXXXXXX, la data de 30.06.2015, reclamantul V___ D____ a chemat în judecata pe pârâta ____________________________ SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că, în perioada 06.09.xxxxxxxxxxxxx91, a lucrat efectiv 100% din programul de lucru, în condiții care pot fi încadrate în grupa I de muncă și să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în perioada 06.09.xxxxxxxxxxxxx91, a avut calitatea de salariat al societății pârâte și a lucrat în locuri și condiții de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă, în conformitate cu prevederile art. 1 din HG nr.559/1990 și Ordinul nr.50/1991.

Astfel, reclamantul a precizat că, în perioada în care a lucrat în Secția Desfacere - Transpoarte sector Căi Ferate Uzinale a societății, în calitate de lăcătuș mecanic, a participat nemijlocit la derularea activităților specifice sectorului, în condiții de muncă specifice sectorului metalurgic și transporturi căi ferate uzinale, respectiv condiții grele de muncă, cu grad de pericol ridicat și expuneri la condițiile specifice de turnătorie etc.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Ordinului nr. 50/1990 al MMOS și art.3 din Decretul nr. 92/1976.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și expertiza tehnică în specialitatea organizarea muncii-salarizare, prin care să se stabilească, în concret, ruta profesională, locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea, cu indicarea actului normativ avut în vedere la stabilirea grupei de muncă și a poziției din anexele la Ordinul nr. 50/1990.

În raport de motivele cererii de chemare în judecată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că fiecare salariat dorește să beneficieze de avantajele încadrării în grupe superioare de muncă (grupa I, II și condiții deosebite sau speciale), recurgând la orice acțiune de natură a-i crea o astfel de premiză, fără a avea în vedere modificările legislative în domeniu, dar susținerile reclamantului, în sensul că a desfășurat activitate ce se încadrează în grupa I de muncă, sunt simple afirmații contrazise de prevederile legale incidente în domeniu.

Potrivit alin.1 pct.1 din Ordinul 50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 1, iar potrivit pct.2 al aceluiași ordin, în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2. Astfel, în anexa 2 din Ordinul nr. 50/1990 republicat, la punctul 143 sunt cuprinse "Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite din unitățile aparținând Departamentului Industriei Metalurgice, necuprinse în grupa I de muncă, stabilite în consiliile de administrație ale acestora și aprobate de conducerea departamentului.”

Totodată, potrivit art. 6 din Ordinul 50/1990 "nominalizarea persoanelor ce se încadrează în grupele I și II de muncă se face de conducerea unităților, împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.).

Pârâta a învederat faptul că, la nivelul societății, s-a constituit comisia mixtă formată din reprezentanții angajatorului și organizația sindicală, cea mai autorizată să cunoască condițiile concrete de muncă ale fiecărui salariat, care a analizat fiecare loc de muncă din unitate și care a întocmit Lista activităților și locurilor de muncă ce se încadrează în grupe de muncă, listă aprobată de Ministerul Industriilor. În baza acestei liste, s-a trecut la încadrarea fiecărui salariat în grupa I sau a II-a de muncă, avându-se în vedere activitatea desfășurată, locul de muncă, perioada lucrată în locul de muncă respectiv (timpul de expunere la noxe).

În speță, pârâta a arătat că reclamantul a desfășurat activitate în unitatea sa în perioada 12.01.xxxxxxxxxxxxx91, pe postul de lăcătuș în cadrul Secției Desfacere – Transporturi și în această perioadă a fost încadrat corect în grupa a II-a de muncă, potrivit listei activităților la care a făcut trimitere anterior.

Concluzionând, pârâta a apreciat că solicitarea reclamantului de a i se schimba încadrarea din grupa a II-a în grupa superioară de muncă pentru întreaga perioadă nu este justificată.

Având în vedere cele expuse, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În dovedirea susținerilor sale, pârâta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și de orice alte probe care vor fi necesare și/sau vor rezulta din dezbateri și a depus la dosar: lista activităților din societate încadrate pe grupe de muncă, adresa G 43/1372 a MMPS, buletine de analiză.

La data de 22.09.2015, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, arătând că și-a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte în perioada 12.01.xxxxxxxxxxxxxx91, pe postul de lăcătuș mecanic mentenanță locomotive, sector Căi Ferate Uzinale, din structura secției Desfacere - Transporturi și încadrarea în baza listei activităților, stabilită de conducerea societății, nu are legătura cu realitatea, în baza punctului II "activitate de reparații auto", deși nu a lucrat niciodată în sectorul de reparații auto, ci numai în cadrul sectorului feroviar din societate.

În plus, reclamantul a menționat că toți colegii din sectorul său au beneficiat de încadrarea în grupa I de muncă și nu de grupa a II-a, temeiul legal fiind dat de prevederile Ordinului nr. 50/1990, aplicate incorect la nivelul societății, în condițiile în care nu există nici în prezent sindicat.

De altfel, reclamantul a subliniat că, din întâmpinarea formulată, rezultă că societatea nu cunoaște locul de muncă în care și-a desfășurat activitatea, considerând că singura soluție pentru corectarea înregistrării din carnetul de muncă este decizia judecătorească care să interpreteze corect legislația în domeniul muncii, iar dovada acestei situații poate fi făcută prin statele de plată aflate în arhiva societății.

În cauză, la termenul de judecată din data de 03.12.2015 instanța a încuviințat părților probele cu înscrisurile depuse la dosar, iar la solicitarea reclamantului, a dispus efectuarea unei expertize specialitatea organizarea muncii salarizare, având ca obiective: să se verifice dacă reclamanta poate beneficia, raportat la meseriile avute, locurile efective de muncă și atribuțiile concrete, de încadrarea în grupa I de muncă, în procent de 100% sau mai mic, pentru perioadele indicate în cererea de chemare în judecată, și dacă pârâta a procedat la încadrarea reclamantului în grupă superioară de muncă, având în vedere evidențele acesteia și carnetul de muncă al reclamantului.

Totodată, prin tragere la sorți, instanța a desemnat expert N________ C______ pentru efectuarea expertizei și a fixat onorariul provizoriu de expert, în cuantum de 500 lei în sarcina de plată a reclamantului, punându-i în vedere să facă dovada achitării acestuia, în termen de 5 zile, sub sancțiunea decăderii din probă.

La termenul de judecată din data de 04.02.2016, tribunalul, având în vedere că reclamantul nu a făcut dovada achitării onorariului provizoriu de expert stabilită în sarcina sa de plată, în baza art. 262 alin 2 și 331 alin 3 cod proc. civilă a constatat decăderea acestuia din dreptul de a administra proba cu expertiza în specialitatea organizarea muncii salarizare.

În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Reclamantul V___ D____ a învestit instanța cu o cerere de recunoaștere a îndrituirii sale de a benefica de încadarea în grupa I de muncă pentru perioada 06.01.xxxxxxxxxxxxx91, în procent de 100%, în care a fost angajat în cadrul pârâtei ____________________________ SA, conform mențiunilor din carnetul său de muncă aflat în copie la filele 9-14 dosar.

Potrivit art.3 din Ordinul nr.50/1990 beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.

De asemenea, potrivit art. 6 din același act normativ nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

Art.7 al textului de lege, invocat de reclamant că a fost încălcat, prevede că încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50 %, iar pentru grupa a II a cel puțin 70% din programul de lucru. În aplicarea acestui text de lege, conducerea societății intimate, în urma negocierii cu sindicatul a clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, a stabilit locurile de muncă cu condiții deosebite de muncă încadrate în grupele I și II menționându-le expres în înscrisurile privind structura locurilor de muncă pe grupă de muncă.

Este adevărat că, de principiu, în cazul conflictelor de muncă sarcina probei incumbă societății angajatoare, conform art.287 din Codul Muncii, însă, în judecarea prezentei cauze, nu trebuie ignorat faptul că încadrarea locurilor de muncă din diferite unități în grupele I și II, trecerea de la o grupă la alta și scoaterea lor dintr-o anumită grupă precum și nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupă de muncă au caracterul unor acte de organizare internă a unităților, putând fi făcute numai după procedura instituită de lege, respectiv Ordinul nr.50/1990-aplicabil în perioadele la care se raportează acțiunea reclamantului.

În aceste circumstanțe, contestarea făcută de reclamant referitoare la greșita încadrare a activității sale într-o anumită grupă de muncă, potrivit mențiunilor înscrise în carnetul său de muncă, în lipsa unor dovezi de netăgăduit care să justifice pretinsele erori sau abuzuri săvârșite de conducerea unității împreună cu sindicatul reprezentativ al salariaților, este lipsită de temeinicie și nu este de natură să conducă la admiterea acțiunii.

În esență, într-o asemenea ipoteză, reclamantului îi revenea obligația de a administra orice mijloace în contraprobă, de natură să convingă instanța de justețea susținerilor sale, că mențiunile din carnetul de muncă contestate sunt eronate și au la bază”convenția abuzivă” dintre sindicat și patronatul societății prin care atât art.7 din Ordinul nr.50/1990, cât și precizările din adresa nr.43G/1017/1999 a MMPS să fi fost încălcate.

Față de toate argumentele expuse, în baza art.266 și următoarele Cod muncii, tribunalul va respinge acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei, ca fiind neîntemeiată.

În baza art.453 Cod procedură civilă, cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că nu s-au solicitat asemenea cheltuieli.


PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:


Respinge acțiunea formulată de reclamantul V___ D____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Câmpina, _______________. 7, _____________, ____________, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________________ SA, CUI RO xxxxxxx, JXXXXXXXXXXX, cu sediul în Câmpina, ____________________________. 29, jud. Prahova, ca neîntemeiată.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul Prahova.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2016.


Președinte, Asistenți Judiciari,

P____ - A____ A____ F______ M_____ G______ C_______


Grefier,

N___ L_______ E____




operator de date cu caracter personal nr.5595

red. P.A.A./tehnored. P.A.A.

4 ex./16.02.2016

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025