Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - Apel -

- Plângere contravențională -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din data de 10 decembrie 2015

Instanța compusă din:

Președinte - H________ G___ - A____

Judecător - P_______ M_____ - M______

Grefier - G_____ M______

DECIZIA NR. 1273 -A

Pe rol judecarea cererii de apel, formulată de către apelanta - intimată Administrația Națională de Administrare Fiscală - Administrația Județeană a Finanțelor Publice, împotriva sentinței nr. 3695, din data de 15 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria B_______, județul B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice Iași, și intimata - petentă S.C. A__ F_____” S.R.L. - B_______, având ca obiect anulare proces verbal - contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, din verificarea actelor și lucrărilor de la dosar se constată că, prin cererea de apel formulată, apelanta - intimată Administrația Națională de Administrare Fiscală - Administrația Județeană a Finanțelor Publice, a solicitat ca judecata pricinii să aibă loc și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 411 punctul 2 Cod procedură civilă.

Văzând că nu sunt de formulat alte cereri ori de adus noi acte și înscrisuri la dosar, respectiv de invocat eventuale excepții, instanța, constatând pricina în stare de judecată declară încheiată cercetarea judecătorească și reține dosarul în vederea pronunțării.

T R I B U N A L U L,

Asupra cererii de apel, de față, constată că;

Prin sentința nr. 3695, din 15.04.2015, Judecătoria B_______ a respins plângerea contravențională formulată de petenta _______________.R.L., în contradictoriu cu intimata A___-ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta _______________.R.L., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, județul Iași, a modificat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______/2009, nr. xxxxxxx, din data de 09.09.2014 întocmit de intimată, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 1500 lei, cu sancțiunea contravențională a avertismentului, a atras atenția petentei asupra pericolului social al faptelor, cu recomandarea ca în viitor să respecte dispozițiile legale, și a menținut în rest procesul-verbal atacat.

În adoptarea unei astfel de soluții, prima instanță a reținut că, în fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției _______/2009, nr. xxxxxxx, din data de 09.09.2014, întocmit de către intimată s-a reținut că, petenta nu și-a îndeplinit obligația de a depune situațiile financiare anuale la data de 31.12.2013 (fila 6).

Că, pentru această faptă, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1500 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 41, pct. 2, lit. e din Legea 82/1991 și sancționate de art. 42, pct. 1 din Legea 82/1991.

Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, prima instanță a reținut că, primul motiv de nelegalitate invocat de petentă, în sensul că lipsește descrierea faptei, este neîntemeiat. Astfel, a constatat prima instanță că, agentul constatator a respectat dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. În cazul de față, prima instanță a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar fapta este descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, lipsa mențiunii privind termenul legal și unitatea unde trebuia depusă situația financiară, nefiind de natură a conduce la o altă concluzie.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat de petentă, în sensul că, lipsește data, respectiv ziua, luna, anul și ora la care s-a constatat fapta, prima instanță a apreciat că și acesta este neîntemeiat. Astfel, din analiza laturii obiective a contravenției, prima instanță a apreciat că aceasta este susceptibilă de a fi comisă în formă continuă, reglementată de art. 13 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, în speță, nedepunerea situațiilor financiare anuale la data de 31.12.2013 a devenit o fapta contravențională continuă până la momentul în care a intervenit organul de control fiscal și a dispus sancționarea petentei, întocmind în acest sens procesul verbal de contravenție contestat. Față de aceste considerente, prima instanță a reținut că, în cazul contravențiilor continue, cum este și în cazul de față, data constatării contravenției este aceeași cu data întocmirii procesului verbal de contravenție.

Referitor la cel de-al treilea motiv de nelegalitate invocat de petentă, în sensul că, din cuprinsul procesului verbal de contravenție lipsește numărul legitimației de inspecție fiscală și a ordinului de serviciu pentru agentul constatator, instanța de fond a constatat că și acesta este neîntemeiat. Astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție. Prin urmare, lipsa menționării numărului legitimației de inspecție fiscală și a ordinului de serviciu pentru agentul constatator, nu constituie motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție. În plus, petenta nici nu a făcut dovada producerii unei vătămări conform art. 175 din Codul de procedură civilă.

Pentru aceste motive, instanța de fond a apreciat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _______/2009, nr. xxxxxxx, din data de 09.09.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța de fond a reținut că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Instanța de fond a constatat că, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile 41, pct. 2, lit. e din Legea 82/1991, ale art. 42, pct. 1 din Legea 82/1991 și Ordinul nr. 79/2014.Astfel, s-a reținut că, potrivit art. 41, pct. 2, lit. e din Legea 82/1991: „constituie contravenție următoarele fapte: (...) 2. nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la: (...) e) întocmirea, semnarea și depunerea în termenul legal la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice a situațiilor financiare anuale și, după caz, a situațiilor financiare anuale consolidate, precum și a raportărilor contabile”, iar conform art. 42, alin. 1 din Legea 82/1991: „contravențiile prevăzute la art. 41 se sancționează cu amenda, după cum urmează: (...) cele prevăzute la pct. 2 lit. e), astfel: cele referitoare la întocmire și semnare, cu amenda de la 2.000 lei la 3.000 lei; cea referitoare la depunerea în termenul legal, cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 si 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare, și cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare”.

Potrivit pct. 3 din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 79/2014 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, referitor la termenul de depunere a raportărilor anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice :

,,3.1. (1) Termenele pentru depunerea situațiilor financiare anuale și a situațiilor financiare anuale simplificate la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice sunt următoarele : a) pentru societățile, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar ; b) pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1 din Legea 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar”.

De asemenea, conform pct. 2.30 din actul anterior menționat, ,,potrivit art. 185 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, consiliul de administrație, respectiv directoratul este obligat să depună la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în format hârtie și în format electronic sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică extinsă, situațiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor ori raportul auditorilor financiari, după caz”.

Totodată conform art. 83 alin. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ,,data depunerii declarației prin mijloace electronice de transmitere la distanță pe portalul e-România este data înregistrării acesteia pe portal, astfel cum rezultă din mesajul electronic transmis de sistemul de tranzacționare a informațiilor, cu condiția validării conținutului declarațiilor. În cazul în care declarația nu este validată, data depunerii declarației este data validării astfel cum rezultă din mesajul electronic”.

Cu privire la probațiune, în speță, s-a constatat că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată petentei, în cuantum de 1500 de lei, nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.

Că acuzația adusă petentei este o acuzație penală în sensul Convenției, iar aceasta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator, iar nu petentei.

Referitor la procesul-verbal, instanța de fond a reținut că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În speță, societatea petentă a avut posibilitatea de a-și proba susținerile și de a-și formula apărările, acesteia fiindu-i comunicată întâmpinarea depusă de intimată, precum și înscrisurile anexate, având totodată posibilitatea de a solicita administrarea de probe și obținând încuviințarea de către instanță a probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Pe cale de consecință, prima instanță a reținut că petentei i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina acesteia responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

Analizând probatoriul administrat în cauză, prima instanță a constatat că nu s-a probat o realitate contrară celei menționate în procesul-verbal contestat.

Așadar, din tot ansamblul materialului probator a reieșit că, societatea petentă a depus situația financiară la data de 29.09.2014, cu mult peste termenul legal stabilit în acest sens (fila 18).

De altfel, prima instanță a reținut că, societatea petentă nu a negat situația de fapt consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenției, ci doar a precizat că, nu a știut că trebuia să ceară la Registrul Oficiului Comerțului, suspendarea activității societății.

În ceea ce privește această apărare, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 11 din O.G. nr.2/2001, caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul erorii de fapt, iar potrivit art. 30 alin.1 din Codul penal, care se aplică în materie contravențională, eroarea de fapt constă în necunoașterea sau cunoașterea greșită a unei stări, împrejurări sau situații de care depinde caracterul penal al faptei. Cum însă, petenta invocă o eroare de drept, respectiv necunoașterea dispozițiilor legale, prima instanță a constatat că aceasta nu poate conduce la înlăturarea caracterului contravențional al faptei, deoarece „Nimeni nu poate invoca necunoașterea legii”. De asemenea, prima instanță a reținut că, și celelalte apărări ale petentului sunt neîntemeiate, motivele invocate de acesta neregăsindu-se printre cele limitativ enumerate de art. 11 din O.G. nr.2/2001 și nu pot conduce, astfel, la înlăturarea caracterului contravențional al faptei.

Întrucât petenta nu și-a îndeplinit obligația de a depune în termen situația financiară și având în vedere și faptul că nu s-a putut reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat sau a unei cauze care să înlăture caracterul contravențional al faptei, prima instanță a constatat că forța probantă a procesului verbal _______/2009, nr. xxxxxxx, încheiat la data de 09.09.2014 nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege.

În ceea ce privește sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 1500 lei aplicată petentei, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond, ținând seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale, raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la gradul de pericol social al acesteia, a apreciat că agentul constatator nu a proporționalizat corect sancțiunea aplicată.

Având în vedere împrejurările săvârșirii contravenției s-a apreciat că fapta nu prezintă un grad de pericol așa de ridicat încât să se justifice aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, motiv pentru care prima instanță, în temeiul art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 (Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite) și art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 (Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă) a înlocuit sancțiunea pecuniară cu o sancțiune morală, cea a avertismentului, atrăgând atenția petentei că dacă va mai săvârși o altă contravenție, i se va aplica o sancțiune mai aspră.

Conform dispozițiilor art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 (Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale), instanța de fond a atras atenția petentei, că avertismentul dat cuprinde, pe lângă elementul de mustrare și pe acela de atenționare cu privire la conduita ce trebuie să o adopte pentru viitor. Instanța de fond a apreciat că sancțiunile juridice nu constituie mijloace de răzbunare ale societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate. Mai mult, instanța de fond a reținut că, în speță nu s-a făcut dovada persistenței petentei într-un comportament contravențional similar și anterior sancționat, comportament care să excludă posibilitatea funcționării eficiente a principiului aplicării graduale a sancțiunilor

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel, apelanta - intimată Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice Iași prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_______, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, în considerarea dispozițiilor art. 466 și următoarele Cod procedură civilă, solicitând rejudecarea cauzei și respingerea plângerii formulate, cu menținerea sancțiunii aplicate.

În motivare, apelanta a arătat că întrucât contravenientul nu a depus situațiile financiare anuale la data de 31.1.xxxxx, aspect recunoscut chiar de el, în mod corect și legal organul fiscal a aplicat sancțiunea contravențională stabilită prin procesul - verbal de contravenție atacat, contravenientul neputând invoca necunoașterea legii.

Că, instanța de fond în mod greșit a reținut că, în cauză agentul constatator nu a proporționalizat corect sancțiunea aplicată, neținând cont de dispozițiile legale care stipulează în mod expres sancțiunile aplicate pentru nedepunerea în termenul legal a situaților financiare anual

Intimata S.C. A__ F_____” S.R.L. - B_______ a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea apelului, ca neîntemeiat, arătând că în anul 2014 și-a încetat activitatea și, că, nu a știut că trebuia să ceară la ORC suspendarea activității, însă că după primirea procesului verbal de contravenție a luat măsuri pentru întocmirea și depunerea situației financiare anuale la AJFP B_______, iar în plus nu are antecedente contravenționale.

Verificând, conform dispozițiilor art. 479 NCPC, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, Tribunalul reține că apelul formulat este nefondat, pentru următoarele motive:

Soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, actele deduse judecății fiind interpretate corect, iar hotărârea cuprinde motivele pe care se sprijină.

Astfel, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea administrează orice probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

În cauză, instanța de fond a apreciat că sancțiunea principală a avertismentului este suficientă pentru a atrage atenția contravenientului asupra necesității respectării dispozițiilor legale și pentru a preveni în viitor săvârșirea de fapte similare.

Asupra sancțiunii aplicabile, instanța hotărăște potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 privind corespondența între gradul de pericol social al contravenției și sancțiunea stabilită, în raport de elementele de individualizare ale acesteia, prevăzute de art. 21 alin. 3 din ordonanță, și anume limitele prevăzute de actul normativ, gradul de pericol social al faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanța de fond a ținut seama de aceste elemente, și a făcut o apreciere corectă a gradului concret al pericolului social, având în vedere împrejurările în care a fost comisă fapta, că petenta se află la prima abatere - apelanta neprobând în acest sens o situație contrară, că a intrat ulterior în legalitate, că fapta nu a avut urmări grave, și că scopul de prevenție generală și specială al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea unui „Avertisment”.

Constatând că nu sunt date alte motive de apel de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 480 alin. 1 Noul Cod Procedură Civilă, tribunalul va respinge apelul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de către apelanta - intimată Administrația Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul B_______, ___________________________. 5, județul B_______, împotriva sentinței nr. 3695, din data de 15 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria B_______, județul B_______, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata - intimată Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice Iași, cu sediul în municipiul Iași, _________________________. 26, județul Iași și intimata - petentă S.C. A__ F_____” S.R.L. - B_______, cu sediul în municipiul B_______, ____________________. 3, ____________. A, apt. 1, județul B_______ .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

H________ G___ - A____ P_______ M_____ - M______ G_____ M______

Red. P. M.

Tehnored. G. M. / P. M. - M.

5 Exempl. / 11.01.2016

Judecător fond - Z____ A___ - A______