ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B_____

DOSAR CIVIL NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7303

Ședința publică din data de 10.06.2014

Instanța constituită din:

Judecător –M_____ A________

Grefier – D______ B_______

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 26.05.2014 când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 10.06.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanța în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.

INSTANȚA

Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 08.04.2014 sub numărul XXXXXXXXXXXXX, petentul R__ A_____ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de poliție al județului B_____ anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/24.12.2013.

În motivarea plângerii petentul a arătat, în esență, că nu se face vinovat pentru fapta reținută în sarcina sa, întrucât agentul de poliție nu i-a solicitat să se legitimeze. După ce mașina de poliție a oprit lângă el, agentul a coborât și fără să se prezinte l-a somat să oprească. L-a întrebat de ce a fost oprit, iar polițistul fără să-i dea nicio explicație l-a tras de haine, adresându-i injurii. Pentru ca situația să nu degenereze a considerat că este indicat să părăsească zona, sens în care s-a îndreptat spre „piața de vechituri”. De asemenea, petentul a invocat nulitatea procesului verbal, arătând că nu este indicat locul săvârșirii contravenției, respectiv nr. unui imobil și că martorul asistent nu a fost prezent.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

Cererea a legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform disp. art. 19 din OUG nr. 80/2013.

Intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat în cauză.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru petent, iar din oficiu proba testimonială cu martorii F_____ L____ și O_____ D____ (filele 32, 33 din dosar). În cauză a fost citat, potrivit dispozițiilor art.33 alin.1 din OG 2/2001, martorul L____ M_____ (semnatar al procesului-verbal contestat în cauză), dar la termenul din 26.05.2014 instanța a constatat imposibilitatea audierii acestuia.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 24.12.2013 a fost întocmit de către intimat procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/24.12.2013 prin care contestatorului i s-a aplicat o amendă în cuantum de 400 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 p. 31 din Legea nr. 61/1991și sancționată de art. 4 lit. a) din aceeași lege. S-a reținut în acesta că la data de 21.12.2013 la orele 12:45, pe ___________________________ să dea relații privind stabilirea identității sale, să se legitimeze cu actul de identitate sau să se prezinte la sediul poliției.

Procesul verbal a fost întocmit în prezența petentului, care a a refuzat semnarea și a menționat că refuză să semneze procesul verbal și să-l primească, aspect confirmat de martorul Lamba A_____, care, deși nu a fost audiat, datorită imposibilității de audiere, a atestat o stare de fapt pe care petentul nu a răsturnat-o prin niciun mijloc de probă.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 coroborat cu art. 17 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției contestate, instanța reține că acestea au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, potrivit deciziei date în Recursul în interesul legii nr. XXII/2007.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că potrivit art. 3 p. 31 din Legea nr. 61/1991, refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legtima cu actul de identitate constituie contravenție, iar că petentul ar fi trebuit să probeze situația contrară a celor reținute în procesul verbal, întrucât fapta a fost constată cu propriile simțuri de către agentul de poliție (interpretare conformă cu jurisprudența constată a CEDO).

Or, petentul nu contestă faptul că în chiar momentul solicitării de a se legitima a refuzat acest lucru, aspect care a fost confirmat și de martorul O_____ D____. Ceea ce contestă petentul este modul în care a acționat agentul, susținând că s-a comis un abuz.

În această privință, instanța reține că agenții însărcinați cu păstrarea ordinii publice au competența legală de a solicita informații de la persoane, calitatea cu care au fost înzestrați de către stat acordându-le acest drept, până, însă, la a le da dreptul de a acționa abuziv. Mai mult, din declarația dată de martorul F_____ L____ M____, instanța consideră că intimata a făcut dovada modului justificativ de pretindere a informațiilor privind identitatea petentului, acesta fiind bănuit la momentul la care se afla la „piața de vechituri” din parcarea Metrom că ar fi săvârșit o contravenție la regimul rutier.

Petentul nu a probat faptul contrar celor reținute în cuprinsul procesului verbal, ci, din contră, a susținut că există justificare pentru refuzul său.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate instanța reține că nu se impune o reindividualizare a acesteia. Petentul a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 400, fiind orientată către maximul special, întrucât dispoziția legală stabilește drept minim al amenzii suma de 100 lei și ca maxim, suma de 500 lei.

Având în vedere disp. art. 21din OG nr. 2/2001, instanța, analizând toate criteriile pentru determinarea periculozității faptei săvârșite de petent, reține că sancțiunea aplicată este proporțională cu pericolul social și că această sancțiune este aptă, atât de a pedepsi săvârșirea ei, dar și de a preveni săvârșirea de fapte ulterioare de acest gen. Instanța consideră că având în vedere toate circumstanțele grave în care a fost săvârșită fapta, petentul nu poate justifica folosirea unui astfel comportament în fața organelor statului investite cu putere executivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul R__ A_____, cu domiciliul în S_____, ___________________. 24, jud. B_____ în contradictoriu cu intimata I__ B_____, cu sediul în B_____, _____________________. 28, jud. B_____.

Menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din data de 21.12.2013.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria B_____.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.06.2014.

PREȘEDINTEGREFIER

A________ MAGDAȘDANIELA B_______

Red. /Dact. judecător A.M.

26.06.2014 – 4 ex.