Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 182/2014
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R_______ V_______
Judecător M_____ D_________ B______
Judecător N____ S_________
Grefier R_____ N______
S-a luat în examinare, pentru solutionare, contestatia în anulare formulată de
contestatoarea S.C. E_____ S.R.L. - R___________ PRIN ADMINISTRATOR ECE ABDULVAHIT împotriva deciziei civile nr 820/27.03.2013 pronunțată de Tribunalul Argeș, intimat fiind I____________ G______ AL POLIȚIEI ROMÂNE - SECȚIA DE POLIȚIE AUTOSTRĂZI - BIROUL A1, având ca obiect
anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică la cele două strigări ale cauzei nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează atașarea dosarului de fond si că, la dosar se află depuse completări ale motivelor contestatiei.
Tribunalul dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare tribunalul constată că părtile au solicitat judecata cauzei în lipsă și retine contestatia spre solutionare.
TRIBUNALUL :
Asupra contestatiei în anulare de fată deliberând constată următoarele :
La data de 26.06.2013 _____________ Lupeni a formulat în contradictoriu cu intimatul I____________ G______ al Politiei Române – Sectia Politie Autostrăzi – Birou A1 contestatie în anulare împotriva deciziei civile nr. 820/27.03.2013 pronuntată de Tribunalul Arges în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX prin care a fost admis recursul declarat împotriva sentintei civile nr. 813/01.10.2012 a Judecătoriei Topoloveni .
În motivarea contestatiei s-a arătat că dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale în cauză fiind incidente dispozitiile art. 318 alin.1 C. pr. civ.
S-a arătat că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, drept ce n u poate fi considerat efectiv decât dacă apărările părtilor sunt analizate efectiv de o instantă adică dacă motivele, argumentele invocate sunt reflectate în decizia pronuntată.
A sustinut contestatoarea că instanta de recurs a mers numai până la jumătate cu situatia de fapt netinând cont că a existat o verificare a tahografului depusă în cadrul procesului de la Judecătoria Topoloveni, respectiv divada de verificare _______ nr. xxxxxxx din 29.02.2012 . Împotriva dovezii de verificare eliberate de o institutie autorizată partea adversă nu a depus nici un document autentic care să dovedească faptul că acesta a fost defect. Procesul verbal a fost întocmit la o dată ulterioară săvârsirii faptei si în lipsa reprezentantului legal al petentei care a fost prezent la data constatării acesteia dar a fost lipsit de posibilitatea de a formula obiectiuni.
Potrivit prevederilor art. 20 alin.2 si art. 148 alin.2 din Constitutia României judecătorul national are nu doar dreptul dar si obligatia asigurării respectării reglementărilor si jurisprudentei europene revenindu-i rolul de a aprecia cu privire la prioritatea tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte precum si cu privire la compatibilitatea si concordanta normelor din dreptul intern cu reglementările ce vizează dreptul comunitar sau drepturile omului.
S-a arătat că judecătorul român se află atât sub jurisdictia Uniunii Europene cât si sub jurisdictia de la Strasbourg iar respectarea drepturilor omului este parte a principiilor generale de drept, apărate de CEDO si de Curtea de Justitie ., aplicabilitatea directă a dreptului comunitar însemnând aplicarea deplină si uniformă a reglementărilor sale în toate statele membre.
S-a solicitat admiterea contestatiei în anulare astfel cum a fost formulată.
La dosar au fost depuse : dovada de verificare _______ nr. xxxxxxx/29.02.2012
Prin cererea completatoare depusă la data de 22.01.2014 contestatoarea a solicitat tribunalului să aibă în vedere faptul că la data de 20.03.2013 petenta a solicitat o copie a motivelor de recurs însă cauza s-a lăsat la a doua strigare pentru a se putea lua la cunostintă de acestea de la dosar si a formula apărările or, nu au fost respectate prevederile art. 113 C. pr. civ. .
S-a solicitat a se avea în vedere prevederile art. 317 si 318 C. pr. civ.
A fost atasat dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX în care s-a pronuntat decizia civilă a cărei anulare se solicită.
Verificând actele si lucrările dosarului precum si decizia civilă nr . 820/27.03.2014 pronuntată de Tribunalul Arges în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX a cărei anulare se solicită , prin prisma motivelor contestatiei în anulare formulate tribunalul retine următoarele :
Prin decizia civilă nr. 820/27.03.2014 pronuntată de Tribunalul Arges în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX a cărei anulare se solicită a fost admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 813/01.10.2012 a Judecătoriei Topoloveni declarat de recurenta-intimată I____________ G______ AL POLIȚIEI ROMÂNE - SECȚIA DE POLIȚIE AUTOSTRĂZI - BIROUL A1,modificată în tot sentința în sensul că a fost admisă în parte, plângerea contravențională, anulat în parte procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/05.04.2012 în ce privește convenția prevăzută de art.8 alin.1 pct.6 din OG nr.37/2007 și înlăturată sancțiunea aplicată pentru aceeași contravenție. A fost mentinut în rest procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/05.04.2012 retinându-se de către instanta de recurs că prin plângerea contraventională înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni la data de 09.05.2012 petenta S.C. E_____ S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ G______ al Poliției Române - Secția de Poliție Autostrăzi - Biroul A1 ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desființarea procesului verbal de constatare a contravenției ________.nr.xxxxxxx/05.04.2012.
În motivarea plângerii s-a arătat că la data de 04.04.2012, după ce au remediat o defecțiune apărută la sistemul de alimentare al autoutilitarei marca Mercedes XXXXXXXXX conducătorul auto împreună cu administratorul societății Ece Abdulvahit s-au încadrat cu autovehiculul pe banda de urgență iar la solicitarea agentului de poliție ce le-a învederat interdicția de a circula cu viteza de 50 km/h pe Autostradă, au staționat în zona unei benzinării unde s-a efectuat controlul actelor solicitate de către organul constatator. S-a arătat de către petentă că situația de fapt expusă în conținutul procesului verbal de contravenție nu corespunde realității, întrucât aparatul tahograf montat pe autovehicul nu era defect - așa cum rezultă din dovada de verificare _______, nr. xxxxxxx/29.02.2012 eliberată de G______ Trans Service SRL - iar perioadele de conducere au fost respectate de către conducătorul auto așa cum rezultă din înscrisurile atașate. De asemenea s-a mai precizat că nu au putut fi prezentate agentului de circulație cele 28 de diagrame întrucât conducătorul auto avea certificatul de desfășurare a activității eliberat de societate la plecarea în cursă, înscris care infirmă aspectele inserate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției. În plus, s-a apreciat că agentul constatator trebuia să dovedească că era specializat pentru verificarea perioadelor de conducere și de odihnă conform art.14 (1) din Regulamentul Consiliului CEE nr. 3821/85, coroborat cu art. 2 (4) din același act normativ .
La data de 20.06.2012 a fost formulată întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că faptele săvârșite de către petentă se circumscriu conținutului constitutiv al contravențiilor reținute în sarcina sa, întrucât la data efectuării controlului șoferul Sîrsan I___ - ce conducea un ansamblu auto ce aparținea petentei - nu a putut prezenta diagramele tahograf, aferente ultimelor 28 de zile și nici vreun certificat de atestare a activității pentru a se verifica respectarea prevederilor legale privind timpul de conducere sau odihnă. S-a mai susținut de către intimată că din analiza diagramelor tahograf din data de 02.04.2012 și 03.04.2012 rezultă că aparatul tahograf este defect, înregistrând elemente contradictorii și disfuncționalități, iar din studiul diagramei tahograf din 02.04.2012 a rezultat că nu a fost respectată perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu peste 2 ore, iar conducătorul auto nu a prezentat cele 28 de diagrame tahograf și nici formular de atestare a activității AETR, așa cum se invocă.
Prin sentința civilă nr.813/01.10.2012 a Judecătoriei Topoloveni s-a admis plângerea și s-a anulat procesul verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx/05.04.2012 încheiat de IGPR Autostrăzi - Biroul de Poliție A 1.
În motivarea sentinței s-a arătat că prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/05.04.2012 s-a dispus sancționarea petentei cu amendă rezultantă în cuantum de 12.000 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art.8 alin.1 pct.14; art.8 alin.1 pct.6 și art.8 alin.1 pct.31 din OG nr.37/2007 și sancționată de art.9 alin.1 lit.a) și lit. c) din același act normativ, reținându-se că la data de 04.04.2012, ora 18,30 în urma controlului efectuat pe Autostrada A1, km. 80, județul Argeș asupra autoutilitarei marca Mercedes XXXXXXXXX ce tracta semiremorca cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, s-a constatat, că Sîrsan I___- conducătorul auto - nu a putut prezenta în trafic numărul necesar de diagrame tahograf (28 zile) având doar două diagrame fără a prezenta formular de atestare activități, că potrivit diagramei din 03.04.2012 rezultă faptul că utilizează un aparat tahograf defect și că potrivit diagramei din 02.04.2012 nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu peste două ore. S-a mai constatat de instanța de fond că în nota de raport atașată la dosarul cauzei de către agentul constatator s-a precizat că „în conformitate cu diagramele tahograf din zilele de 02.04.2012 și 03.04.2012 s-a constatat că aparatul utilizat este defect (acestea nu înregistrează nimic)”, însă ulterior s-a evidențiat că din studiul diagramei tahograf aferentă zilei de 02.04.2012 s-a constatat că nu a fost respectată perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu peste 2 ore. S-a apreciat de instanța de fond că față de situația de fapt relatată, apar evidente contradicții referitoare la modalitatea de săvârșire a faptelor întrucât constatându-se, urmare a examinării diagramelor tahograf din ambele zile, respectiv 02.04.2012 și 03.04.2012, că aparatul tahograf utilizat este defect, acesta nu înregistrează nimic, s-a concluzionat totuși că din studiul diagramei tahograf din ziua de 02.04.2012 rezultă că nu s-a respectat perioada minimă de odihnă de către conducătorul auto. S-a concluzionat de instanța de fond că probele administrate în cauză, atât de către petentă cât și de intimat, au fost apte să facă dovada unei situații contrare față de cea expusă de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal de contravenție, generând astfel un dubiu în ceea ce privește săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina petentei, cu atât mai mult cu cât procesul verbal a fost întocmit cu nerespectarea unor dispoziții legale.
Împotriva acestei sentințe a fost declarat recurs de către intimata IGPR –Secția de poliție Autostrăzi care a apreciat că sentința este nelegală întrucât:
Tribunalul analizând recursul reține următoarele:
În prealabil este de reținut că în ceea ce privește compatibilitatea cu principiul proporționalității a instituirii unei răspunderi obiective, trebuie constatat că s‑a hotărât deja de către Curte de Justiție a Comunității Europene (CJCE) că un asemenea sistem de sancționare a încălcării unui regulament, în special în materie socială în domeniul transporturilor rutiere, nu este, în sine, incompatibil cu dreptul comunitar (a se vedea în acest sens: Hansen, hotărârea din 10 iulie 1990, C‑326/88, R__., p. I‑2911, pct. 14-19, precum și Vandevenne și alții , hotărârea din 2 octombrie 1991, C‑7/90, R__., p. I‑4371, pct. 16 și 17). Astfel, potrivit CJCE , instituirea unui regim de răspundere obiectivă nu este disproporționată în raport cu obiectivele urmărite atunci când acest regim este de natură să stimuleze persoanele în cauză să respecte dispozițiile unui regulament și când obiectivele urmărite prezintă un interes general care poate justifica instituirea unui asemenea regim (a se vedea în acest sens Hotărârea Hansen, citată anterior, pct.19). În lumina acestei jurisprudențe, trebuie amintit în continuare că Regulamentul nr. 3821/85 atribuie în special conducătorilor auto răspunderea aplicării obligațiilor privind aparatura de înregistrare.
În speță, prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx/5.04.2012 (f.8-dosar fond) , intimata-petentă S.C. E_____ S.R.L. a fost sancționată pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.8 alin.1 pct.14 (utilizarea unui tahograf defect); art.8 alin.1 pct.6 (nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult) și art.8 alin.1 pct.31 din OG nr.37/2007 (neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital).
1.În ce privește contravenția prevăzută de art.8 alin (1) pct.31 din OG nr.37/2007, Tribunalul reține că în mod greșit s-a dispus de instanța de fond anularea procesului verbal în condițiile în care intimata-petentă nu a făcut dovada că a prezentat în trafic cele 28 de diagrame prevăzute de art.3 lit.c) pct-III teza finală din Regulamentul CE nr.3821/2005, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul CE nr.561/2006, sau certificatul prevăzut în anexa la Decizia CE din 12 aprilie 2007, astfel cum se prevede prin art.7 din ordinul nr.1058/2007.
2.În ce privește contravenția prevăzută de art.8 alin (1) pct.14 din OG nr.37/2007, respectiv utilizarea unui tahograf defect, Tribunalul reține că în mod greșit instanța de fond a anulat procesul verbal de constatare a contravenției. În prealabil, este de subliniat că nu poate fi reținută apărarea intimatei conform căreia avea la dispoziție o săptămână pentru a efectua reparația conform art.16 din Regulamentul CE nr.3821/85, întrucât pentru aplicabilitatea dispozițiilor art.16 este necesară întrunirea cumulativă a două condiții: existența unei defectării a aparatului tahograf și imposibilitatea revenirii vehiculului în termen de 7 zile de la data defectării. Or, în speță, intimata-petentă nu a făcut dovada conform art.1169 c.civ. a faptului că s-a aflat în imposibilitate de a se restitui la sediul operatorului de transport în termen de 7 zile de la data defectării. În plus, este de subliniat că funcționarea defectuoasă a aparatelor tahograf poate fi constatată direct de către agenții constatatori conform art.6 lit.e) din Ordinul nr.1058/2007. Or, astfel cum rezultă din analiza diagramelor din datele de datele de 2.04.2013 și 3.04.2013, astfel că în mod corect s-a reținut prin procesul verbal contestat săvârșirea contravenției prevăzută de art.8 alin (1) pct.14 din OG nr.37/2007.
3. În ce privește contravenția prevăzută de art.8 alin (1) pct.6din OG nr.37/2007 este de subliniat că înregistrarea corectă efectuată de către aparatul tahograf are un rol esențial pentru a permite organului de control în verificarea respectării de către conducătorii auto a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă. Or, în condițiile în care din diagrama din data de 2.04.xxxxx rezultă că aparatul tahograf a funcționat în mod defectuos este evident că înregistrarea privind timpul de odihnă nu reflectă realitatea astfel că se impune anularea procesului verbal în ce privește această contravenție.
4. În ce privește critica de recurs privind greșita aplicare de către instanța de fond a dispozițiilor art.19 din OG nr.2/2001, Tribunalul reține că este de asemenea întemeiată. Astfel potrivit art.19 alin (1) din OG nr.2/2001 martorul asistent care semnează procesul verbal confirmă numai încheierea procesului verbal de constatare a contravenției în lipsa semnăturii contravenientului, nefiind impusă mărturia sa pe aspectul faptei descrise în procesul-verbal. Prin urmare, martorul asistent nu trebuie să fie prezent la constatarea faptei contravenționale, ci la întocmirea procesului verbal. De astfel, chiar în situația în care agentul constatator nu ar fi respectat dispozițiile art.19 alin (3) din OG nr.2/2001, sancțiunea ar fi o nulitate relativă, care ar opera doar în situația în care s-ar dovedi o vătămare care să poată fi înlăturată numai prin anularea actului, vătămare pe care intimata-petentă nu a dovedit-o în prezenta cauză.
Potrivit prevederilor art. 317 C. pr. civ – temei legal pe care contestatoarea a înteles să întemeieze contestatia – hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, când procedura de chemare a părtii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerintele legii si când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă.
Contestatia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac prin care sunt retractate hotărâri irevocabile, deci care se bucură de autoritate de lucru judecat, astfel încât o astfel de cale de atac nu este admisibilă decât în conditiile expres prevăzute de lege.
Prin urmare, contestatia în anulare obisnuită reglementată de art. 317 C. pr. civ. poate fi exercitată numai în prezenta unuia din cele două motive expres prevăzute de text. În speta dedusă judecătii, desi contestatoarea invocă acest temei legal, niciuna din criticile aduse hotărârii irevocabile sus mentionate, nu se referă la lipsa de procedură sau călcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă .
Tot astfel , prin criticile aduse contestatoarea invocă si prevederile art. 318 alin 1 C.pr. civ. , potrivit cu care, hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta , respingând recursul sau admitându-l numai în parte , a omis din greseală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Rezultă prin urmare din cuprinsul textului de lege sus invocat că, fiind o cale extraordinară de atac de retractare , contestatia în anulare specială se poate exercita numai în cazurile limitativ prevăzute de lege , respectiv pentru greseală materială sau omisiunea de a cerceta un motiv de modificare sau casare.
Analizând decizia civilă contestată , tribunalul retine că niciuna dintre ipotezele textului de lege sus mentionat nu se regăsesc nefiind vorba nici de greseală materială – asa cum este avută în vedere de art. 318 si care se referă la aspectele formale ale judecătii si nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor- după cum nu este vorba nici de omisiunea instantei de recurs de a analiza vreunul dintre motivele de recurs invocate în acea judecată de contestatorul de fată.
Prin motivele contestatiei în anulare specială formulate de contestatoare se invocă greseli de judecată pentru care se solicită anularea deciziei pronuntate în recurs or, astfel cum s-a arătat contestatia în anulare astfel formulată nu poate fi exercitată pentru un astfel de motiv asa încât tribunalul , pentru considerentele arătate si retinând că în cauza analizată nu se conturează ipotezele prevăzute de art. 317 si 318 C. pr. civ. , în temeiul textelor de lege sus invocate va respinge contestatia în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca neîntemeiată contestatia în anulare formulată de contestatoarea S.C. E_____ S.R.L. - R___________ PRIN ADMINISTRATOR ECE ABDULVAHIT împotriva deciziei civile nr. 820/27.03.2013 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX , intimat fiind I____________ G______ AL POLIȚIEI ROMÂNE - SECȚIA DE POLIȚIE AUTOSTRĂZI - BIROUL A1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 Ianuarie 2014 la Tribunalul Arges – Sectia Civilă.
Președinte, R_______ V_______ |
Judecător, M_____ D_________ B______ |
Judecător, N____ S_________ |
|
Grefier, R_____ N______ |
|
Red./Dact/2 ex