Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 668/2012

Ședința publică de la 09 Octombrie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE N____ P______

Judecător E______ T____

Judecător C_______ P______

Grefier V________ B____

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul intimat I____________ T_________ de Muncă M________, împotriva sentinței civile nr.2575/13.12.2011, pronunțată de Judecătoria Vânju M___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata petentă ____________________ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic P_______ L_______ pentru recurentul intimat și avocat G____ V_______,substituie avocat M________ M______ pentru intimata petentă, cu delegație de substituire la dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Avocat G____ V_______ depune la dosar întâmpinare, în dublu exemplar pentru comunicare.

Se înmânează reprezentantei recurentului intimat un exemplar de pe întâmpinarea depusă de intimata petentă prin apărător.

Consilier juridic P_______ L_______ pentru recurentul intimat a susținut că a observat un exemplar de pe întâmpinarea depusă de intimata petentă, prin apărător și nu solicită termen în acest sens.

Nemaifiind cereri de formulat, cauza fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra recursului.

Consilier juridic P_______ L_______ pentru recurentul intimat a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul respingerii plângerii și menținerii procesului verbal de contravenție. A susținut că prin înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment, instanța de fond nu a ținut cont de pericolul social al faptei săvârșite și de consecințele pe care le produce angajatului, ale cărui drepturi salariale au fost afectate prin negarantarea în plată a salariului minim pe economie, apreciind astfel că nu se impunea înlocuirea sancțiunii amenzii.

Avocat G____ V_______ pentru intimata petentă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă. A susținut că la pronunțarea hotărârii instanța de fond a avut în vedere toate probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile și declarațiile martorilor , interpretându-le în mod corect. Mai mult, din declarația martorului audiat a rezultat că salariata a primit ca și salariu suma de 670 lei și nu de 600 lei , cum în mod greșit s-a reținut de agenții constatatori, acest lucru datorându-se unei înregistrări eronate în sistemul informativ al societății de către contabilul unității, lucru de altfel confirmat și de salariată.

Cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate, a susținut că, în mod corect instanța de fond a apreciat că gradul de pericol social redus al faptei este reliefat și de intervalul relativ mic în care, scriptic salariatul nu a fost înregistrat cu salariul corespunzător, precum și de faptul să societatea este la prima abatere de acest gen . Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Prin plângerea adresată Judecătoriei Vînju M___ și înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petenta S.C. L______ I____ S.R.L., a contestat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxx încheiat de intimata I____________ T_________ de Muncă M________ la 12.05.2011, prin care, a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2.000 lei întrucît, la 11.05.2011 ora 11,00 cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru al contravenientei situat în localitatea Cujmir s-a constatat că, aceasta nu a garantat la plată salariul minim brut la nivel național contrar prevederilor art. 159 din Codul Muncii , modificat și completat pentru salariata E___ G_________ , care a desfășurat în luna februarie 2011 un program normal de lucru , având un salariu de bază de 600 lei , contravenind astfel prevederilor HG 1193/24.11.2010 privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată începând cu 1.01.2011 care este de 670 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie pe lună, faptă prevăzută de art. 276 lit. a din lg. 53/2003 modificată și completată.

În motivarea plângerii, contravenienta a arătat că, procesul verbal contestat este nul absolut , fiind încheiat cu încălcarea disp. art. 19 și disp. art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 , deoarece pe de o parte nu este semnat de către contravenient sau de un martor asistent , iar pe de altă parte nu a fost adus la cunoștință contravenientului , dreptul de a formula obiecțiuni la întocmirea procesului verbal , deși reprezentantul contravenientei se afla de față .

A mai motivat contravenienta că , fapta nu-i este imputabilă , deoarece și-a îndeplinit obligația de majorare a salariului minim brut garantat în plată conform HG nr. 1193/2010privind pe salariata E___ G_________ ,însă dintr-o eroare în sistemul informatic al societății , angajata respectivă a continuat să fie înscrisă la rubrica salariu cu suma de 600 lei , în loc de 670 lei .

În dovedirea plângerii, contravenienta a depus la dosar în copie procesul verbal contestat, contractul individual de muncă nr. xxxxx/15.10.2007 , adresa nr. 253/20.05.2011 , extras cu informații referitoare la fișa salariatei E___ G_________ , declarația rectificativă D112 , pentru luna februarie , martie 2011 , notele contabile emise la 19.05.2011 , ordin de plată nr. 1 și 2 din 20.05.2011 și a solicitat interogatoriul intimatei și audierea martorilor E_____ M____ si E___ G_________ .

Intimata în apărare, a formulat întâmpinare , prin care a cerut respingerea plângerii ca neîntemeiată , deoarece contravenienta a încălcat prevederile legale, întrucât pentru angajata E___ G_________, nu a respectat nivelul salariului de bază minim brut garantat în plată , aferent lunilor februarie și martie 2011, așa cum acesta este reglementat prin H.G. nr. 1193/2010 și a depus la dosar , înștiințare de plată nr. 4579/12.05.2011și nr. 3/1105.2011, proces verbal de control încheiat nr. xxxxx/12.05.2011 , plan de măsuri anexa nr. 2 , ștat de plată aferent lunii februarie 2011 , foaie colectivă de prezență și răspunsul scris la interogatoriul solicitat de contravenientă .

Prin sentința civilă nr. 2575/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria Vînju M___ a fost admisă în parte plângerea și s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență din probatoriul administrat în cauză că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 276 alin 1 lit. a din Legea nr.53/2003, prin aceea că la controlul efectuat în data de 11.05.2011, la punctul de lucru al petentei din localitatea Cujmir s-a constatat, din verificarea dovezilor de calcul a drepturilor salariale aferente lunilor februarie și martie 2011, că angajatorul nu a garantat la plată salariul minim brut la nivel național contrar prevederilor art. 159 din Codul muncii pentru salariata E___ G_________, care a desfășurat în luna februarie 2011 un program normal de lucru, având un salariu de bază de 600 lei , contravenind și prevederilor HG 1193/24.11.2010 privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată începând cu 1.01.2011 care este de 670 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie pe lună.

Sub aspectul legalității și temeiniciei, instanța de fond a constatat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 16 si 17 din OG 2/2011 , neidentificându-se cauze de nulitate absolută .

Cu privire la apărarea contravenientei, potrivit căreia au fost încălcate disp. art. 19 si respectiv art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 referitor la faptul că nu s-a respectat dreptul contravenientei de a face obiecțiuni, s-a apreciat de instanța de fond că nu atrage nulitatea absolută, așa cum pretinde contravenienta, ci nulitatea relativă, așa cum s-a decis prin recursul în interesul legii –decizia nr. XXII din 5.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contravenienta trebuind să facă dovada unei vătămări conform art. 105 C.p.c, dovadă ce nu s-a făcut în cauza de față .

Sa mai reținut de instanța de fond că situația de fapt a fost corect stabilită de agentul constatator, însă s-a apreciat, potrivit disp. art. 5 alin. 5 din OG 2/2001,că sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin. 3 la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurarea în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit , de urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului .

Coroborând aceste dispoziții cu art. 7 și art. 34 din OG 2/2001, instanța a considerat că, sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a se atrage atenția contravenientei, asupra respectării în viitor a prevederilor Legii nr. 53/2003, având în vedere pericolul social redus și împrejurarea că , aceasta nu a mai fost sancționată anterior pentru fapte de același gen .

Împotriva acestei sentințe a formulat recursul intimatul I____________ T_________ de Muncă M________ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul menținerii sancțiunii aplicate .

În motivare, recurentul intimat a susținut că instanța de fond în mod eronat a apreciat că fapta constatată prin procesul verbal de contravenție nu prezintă un pericol social atât de mare încât să fie sancționat cu amendă.

A mai susținut intimata că, instanța de fond nu a ținut cont în mod real de pericol social al faptei săvârșite și de consecințele pe care le produce angajatului ale cărui drepturi salariale au fost afectate prin negarantarea în plată a salariului minim.

Mai mult, din verificarea documentelor a rezultat că persoana găsită în activitate își desfășurau activitatea în temeiul unui contract individual de muncă în formă scrisă, contract prin care a fost negociat salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă, fiind respectate dispozițiile art. 16 și 17 din Codul Muncii cu privire la informarea ce revine angajatorului asupra clauzelor contractuale.

Susținerea petentei în sensul că în statele de plată a fost făcută o eroare și că în realitate angajata a primit salariul stabilit de lege, nu este relevant în măsura în care acestea sunt contrazise de actele depuse în acest sens și chiar de recunoașterea petentei cum că ar fi fost remediată această situație. Mai mult, petenta își recunoaște fapta și prin menționarea faptului că „ societatea ți-a îndeplinit ulterior obligația de a vira către bugetul de stat cotizațiile datorate de aceasta dar și de către angajată” și a „ întreprins toate diligențele necesare pentru a îndrepta situația juridică creată”.

Or, prin remedierea situației nu se înlătura fapta constatată în momentul controlului, ceea ce presupune corecta aplicare a legii în privința sancțiunii stabilite, sancțiune ce este proporțională cu fapta constatată.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 304 Cod de procedură civilă și a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 Cod de procedură civilă.

Intimata petentă a formulat în cauză întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică.

În motivare, intimata petentă a susținut că motivul de recurs invocat de recurentă, potrivit căruia instanța de fond ar fi reținut o stare de fapt eronată și a făcut o apreciere greșită a probelor administrate în cauză, cu consecința pronunțării unei soluții netemeinice (art.304 ¹ Cod de procedură civilă), este neîntemeiat, întrucât instanța de fond a avut în vedere toate probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile și declarațiile martorilor E_____ M____ I_____ și E__ G_________, interpretându-le în mod corect.

Mai mult, instanța de fond a arătat punctual, că în speță sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii contravenționale a petentei, însă în raport de împrejurările comiterii faptei a apreciat că se impune aplicarea sancțiunii avertismentului, acesta fiind suficient pentru atingerea scopului preventiv și sancționator al legii contravenționale.

În ceea ce privește afirmația recurentului , potrivit căruia cu ocazia pronunțării sentinței, instanța de fond nu a analizat aplicarea proporțională a sancțiunii în raport de gravitatea faptei, a apreciat că această susținere este eronată.

Astfel, pe de o parte, petenta a achitat toate contribuțiile datorate de societate către fondul de asigurări sociale, către fondul de asigurări de sănătate, către șomaj, dar și cotizațiile datorate de salariată către aceste instituții, pentru diferența dintre cuantumul înscris în contractul individual de muncă ( 600 lei) și cuantumul salariului la care ar fi avut dreptul salariata (670 lei), iar pe de altă parte, gradul de pericol social al faptei este reliefat de intervalul relativ mic în care scriptic salariata nu a fost înregistrată cu salariul corespunzător.

Referitor la motivul potrivit căruia hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii ( art.304 pct.9 Cod de procedură civilă), a susținut că, recurenta nu a indicat în mod concret textul sau textele de lege care au fost încălcate sau interpretate greșit de către instanța de fond cu ocazia pronunțării sentinței, astfel că nici acest motiv nu este întemeiat.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115 Cod de procedură civilă.

Analizând cauza în raport de criticile formulate prin cererea de recurs și sub toate aspectele în conformitate cu dispozițiile art. 304 ¹ Cod de procedură civilă, se constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Se reține că instanța de fond a realizat o apreciere corectă a gradului de pericol social al faptei contravenționale săvârșite, cu luarea în considerare a dispozițiilor art.21 alin 3 din OG nr.2/2001, atitudinea procesuală a intimatei petente, perioada scurtă de neplată a salariului de bază minim brut garantat, ulterior controlului conformându-se dispozițiilor agentului constatator precum și faptul că intimata petentă nu a mai fost sancționată contravențional pentru fapte de natura celor constatate, fiind elemente ce duc la concluzia că sancțiunea avertisment corespunde criteriului de proporționalitate prevăzut de lege.

Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod de procedură civilă, instanța urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurentul intimat I____________ T_________ de Muncă M________, împotriva sentinței civile nr.2575/13.12.2011, pronunțată de Judecătoria Vânju M___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata petentă ____________________ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2012 la sediul Tribunalului M________.

Președinte, N____ P______	Judecător, E______ T____	Judecător, C_______ P______
	Grefier, V________ B____

Red. P.N

Tehnored. BV

Ex.2/25.10.2012

Cod operator 2626