ROMANIA

JUDECATORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3874

Ședința publică din data de 17 septembrie 2014

Președinte: A____ B______ V________

Grefier: N_______ G_______ B______

S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul M______ I___ V_____ R____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/27.05.2014.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Plângerea este legal timbrată cu suma de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 19 din OUG 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța din oficiu, verificându-și competența potrivit dispozițiilor art. 131 al. 1 Cod procedură civilă, în baza art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța socotindu-se lămurită, în temeiul art. 244 C__, declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza spre soluționare .

I N S T A N Ț A

În deliberare, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță la data de 04.06.2014, sub număr de dosar XXXXXXXXXXXX, formulată de petentul M______ I___ V_____ R____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/27.05.2014, s-a solicitat, admiterea plângerii și anularea acestuia pentru că a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 .

În motivarea plângerii s-a arătat că procesul verbal atacat nu i-a fost comunicat și s-a precizat că se contestă realitatea celor consemnate și sancțiunilor aplicate.

Astfel s-a arătat că în data de 27.05.2014 în jurul orei 21 se deplasa cu autoturismul personal pe Calea A____ V_____ pe sensul de mers de la sensul giratoriu UTA înspre stația Lebăda. La jumătatea distanței dintre cele două locații menționate, la intersecția semaforizată, Calea A____ V_____ cu _______________________________ unde se afla și trecerea de pietoni și pe care a traversat-o pe culoarea verde a semaforului (la autoturisme), a fost oprit (în dreptul magazinului Profi) de un echipaj de poliție care era și el în mișcare.

Agentul constatator, i-a reproșat faptul că nu a acordat prioritate la pietoni, fapt contestat de petent pe motivul că a trecut pe culoarea verde a semaforului și prin urmare culoarea semaforului la trecerea de pietoni nu putea să fie decât roșu. Agentul constatator i-a luat actele și pe motivul faptului că nu există loc de parcare în locația unde s-a oprit, deși parcarea de pe Calea A____ V_____ era liberă, precum și cea din fața magazinului PROFI, i-a cerut să îl urmeze.

Petentul a menționat faptul că deși a insistat să fie identificat pietonul a cărei așa zisă prioritate la trecere nu a acordat-o și concomitent cu aceasta să fie oprit un alt participant la trafic care să ateste realitatea contravenției, a fost refuzat de agentul constatator, acesta întorcându-i spatele, repetându-i să-l urmeze.

S-a arătat că agentul constatator a oprit la următoarea stație de tramvai, respectiv la ________________________ comercial F______, unde i-a înmânat actele petentului, și i-a adus la cunoștință că dacă plătește amenda în 48 de ore, va plăti numai jumătate, adică 170 lei, după care au plecat.

Petentul a susținut că în momentul în care s-a uitat la acte a constatat faptul că permisul îi lipsea și a găsit dovada atașată cererea de chemare în judecată.

Față de cele arătate a specificat că dorește a puncta câteva aspecte și solicită a se constata existența incertitudinilor cu privire la existența faptei contravenționale.

Astfel, în primul rând, având în vedere faptul că semaforul funcționa și culoarea acestuia la autoturisme era verde, la pietoni nu putea să fie decât roșu, și prin urmare nu se poate reține ca și contravenție în sarcina sa neacordarea de prioritate la pietoni, iar în al doilea rând, a arătat că agentul constatator a refuzat oprirea unui martor participant la trafic sau chiar a pietonului a cărei prioritate susține că nu a acordat-o, întocmirea procesului verbal fiind făcută la aproximativ un kilometru de la locul unde a fost oprit, petentul fiind în mașină cu două persoane a căror părere nu a fost cerută de agentul constatator, iar în mașina de poliție erau doar doi agenți, procesul verbal neputând fi încheiat decât în lipsa unui martor.

Raportat la nelegalitatea procesului verbal petentul a precizat că agentul constatator nu i-a adus spre știință faptul ca îi întocmește proces verbal de contravenție, nu i l-a înmânat spre luare la cunoștință și nu i-a adus spre știință dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare deși avea această obligație.

În drept, și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile pe prevederile OG nr. 2/2001, iar în probațiune a depus la dosar în copii certificate pentru conformitate cu originalul dovada _________ nr. xxxxxxx și carte de identitate.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și a fost încadrată corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit., acestuia nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art. 175 alin. 1 din Legea 134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Pe fondul cauzei, s-a apreciat că motivele învederate de petent sunt neîntemeiate, acesta făcându-se vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul-verbal, din probele existente la dosarul cauzei, rezultând că starea de fapt consemnată în procesul verbal corespunde realității.

Intimatul a precizat că petentul se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul-verbal, acesta neacordând prioritate pietonilor angajați în traversarea trecerii de pietoni, prin loc marcat și semnalizat corespunzător, fapt pentru care agentul constatator a procedat la oprirea autoturismului în vederea sancționării conducătorului auto, pe care l-a legitimat și identificat în persoana petentului.

S-a arătat că fapta nu a fost înregistrată de aparatura video, procesul-verbal fiind întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, care a întocmit procesul-verbal de sancționare contravențională pentru încălcarea prevederilor HG nr. 1391/2006 (Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep.), stabilind sancțiunile prevăzute de OUG 195/2002, actele normative fiind în vigoare la data constatării contravenției.

Astfel, intimatul a precizat că din verificările efectuate reiese că procesul-verbal de constatare este temeinic si legal și s-a învederat că nu se pune problema probatoriului administrat de petent, iar actele dosarului nu pot fi ignorate în raport de simpla negare a faptei de către petentul care a apreciat că agentul de poliție nu putea observa săvârșirea contravenției.

Cât privește fapta petentului, s-a opinat că aceasta a existat și a fost corect individualizată, fiind aplicat minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită, aspect ce denotă preocuparea agentului de a aplica prevederile legale raportat la particularitățile cazului și la conduita petentului, în cauză nefiind necesară intervenția judecătorului.

S-a învederat instanței că situația de fapt reținută în procesul-verbal este rezultatul constatărilor personale ale unui organ de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca ultim scop respectarea legilor și apărarea statului de drept.

Procesul-verbal fiind un act întocmit de un agent aflat în exercițiul funcțiunii, s-a solicitat recunoașterea valorii probatorii a înscrisului care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate si de autenticitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în forma „ad validitatem” cu respectarea condițiilor de formă si fond în scopul producerii efectelor pentru care a fost întocmit.

Mai mult s-a arătat că din analiza actelor depuse la dosar rezultă că petentul nu a propus nici o probă și nu a indicat nici un indiciu în susținerea afirmațiilor sale, nu a indicat nici un motiv minim plauzibil pentru care agentul constatator l-a oprit în trafic în lipsa oricărei încălcări a regulilor de circulație din partea sa și, după ce a fost oprit în trafic, în lipsa oricărui incident sau încălcări a normelor rutiere, să îi întocmească un proces-verbal total neadevărat.

Raportat la această situație, în lipsa indicării unor minime indicii de netemeinicie a procesului-verbal, intimatul a considerat că se respectă cerința de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator.

Cât privește temeinicia procesului verbal, s-a apreciat că procesul-verbal de contravenție nu este un simplu act de acuzare, întrucât el conține și constatarea faptei făcută personal de agentul constatator, precum și sancțiunea aplicată.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 si art. 34 din O.G. nr. 2/2001 reiese ca procesul verbal nu numai că nu este lipsit de forță probantă, dar face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcută de petent în raport strict de fapta reținută prin procesul-verbal.

Petentul nu a motivat în nici un fel în ce constă netemeinicia procesului verbal ce i-a fost întocmit și nu a adus dovezi în sprijinul nevinovăției afirmate în fața instanței, dovezi care să arate în concret ce a determinat nerespectarea de către petent a legislației care să ducă la infirmarea celor reținute prin procesul verbal întocmit de agent.

Principul legalității, aplicabil dreptului administrativ, în general și materiei contravenționale în special, presupune că rezultatul interpretării legii contravenționale să fie concordat cu voința legiuitorului iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv (lex dixit quam voluit).

Intimatul a precizat că petentul a avut posibilitatea de a se apăra împotriva prezumției de legalitate a procesului-verbal de contravenție, atât prin dreptul la formularea de obiecțiuni ce au fost inserate în conținutul procesului-verbal de către organul instrumentator, cât și prin plângerea adresată instanței, însă afirmația acestuia conform căreia fapta descrisă nu este cea reală nu poate conduce la înfrângerea celor constatate de polițist, astfel neputându-se afirma că a fost încălcată prezumția de nevinovăție.

Conform art. 315 alin. l din Legea 134/2010 intimatul a arătat că se opune la audierea ca martori a unor persoane care sunt rude cu petentul sau au interes în cauză, precum si celor propuși de către petent.

Fată de aceste considerente s-a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea valabilității actului de sancționare.

În probațiune a depus la dosar referat de verificare a plângerii xxxxxx din data de 11.06.2014, raport din 16.06.2014, borderou nr. 1381/25.06.2014.

La data de 12.09.2014 intimatul a depus la dosar prin intermediul serviciului registratură o copie certificată a procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/22.05.2014.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.05.2014, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 425 lei, pentru încălcarea dispozițiilor art. 135 lit. h) din HG 1391/2006 raportat la art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG 195/2002, republicată, întrucât a condus autovehiculul cu nr. XXXXXXXXX pe Calea A____ V_____ din A___, direcția Piața UTA-F______, iar la intersecția de la Lebăda nu a acordat prioritate pietonilor angajați în traversare. Totodată, petentului i s-a aplicat și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce.

Examinând legalitatea actului sancționator, conform art. 34 din OG 2/2001, se constată că acesta a fost întocmit cu respectarea art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, starea de fapt, respectiv neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversare, a fost constatată personal de agentul rutier (ex propriis sensibus), procesul verbal de contravenție bucurându-se de prezumția relativă de temeinicie, în acord cu practica CEDO (cauza H______ ș.a contra României), prezumție care nu a fost răsturnată prin probarea de către petent a unei stări de fapt contrare, acesta neaducând nicio probă în sprijinul afirmațiilor sale.

Ca urmare, văzând că fapta corespunde realității și constituie contravenție, potrivit textelor legale indicate, instanța va respinge plângerea formulată.

Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M______ I___ V_____ R____ (CNP xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în Baia M___, ___________________, jud.A___ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, _________________, nr.17-19, jud.A___ împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/27.05.2014.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, prin depunerea apelului la Judecătoria A___, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.09.2014.

Președinte Grefier

A____ B______ V________ N_______ G_______ B______

ABV/NGB/19.10.2014/4 ex. din care 2 ex. se _________________________> - petentul M______ I___ V_____ R____, domiciliul în Baia M___, ___________________, jud.A___

- intimatul I____________ de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, _________________, nr.17-19, jud. A___