Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr. 1956

Ședința publică de la 11 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A___ J______ N___

JUDECĂTOR A________ L____ N_____

JUDECĂTOR I____ -L____ O______-D__

GREFIER C_____ G____

S-a luat în examinare recursurile în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul intimat P_______ M___________ C________ cu sediul în mun.C________, ______________, jud.C________, în contradictoriu cu intimatul petent G_______ N______, domiciliat în mun.C________, _____________________. 78, jud.C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr.5945/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul petent prezent personal, lipsind recurentul intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele C__.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, instanța constată dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimatul petent având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii de fond, ca fiind legală și temeinică.

Instanța constată rămâne în pronunțare asupra recursului .

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de fata constata urmatoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C________ la data de 10 decembrie 2012 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul G_______ N______ a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să admită plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/26.11.2012 întocmit de intimata Primăria M___________ C________ – Direcția Poliția Locală.

În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că, din cele două somații care sunt menționate în procesul verbal contestat, nu i-a fost comunicată personal niciuna și de aceea nu s-a conformat dispozițiilor Primăriei și nu a ridicat autovehiculul marca Dacia, proprietate personală, de pe domeniul public. Mai precizează petentul că autovehiculul în cauză este înscris în circulație și a plătit impozitul la Fisc pe anul 2012. Autovehiculul se afla în fața locuinței sale pe stradă, fără a îngreuna traficul rutier sau pietonal.

În drept, plângerea nu a fost motivată.

În dovedirea plângerii contravenționale, petentul a depus la dosar, în original, procesul-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/26.11.2012 și dovada înmatriculării autovehiculului.

Intimata nu a formulat întâmpinare la plângerea contravențională, depunând însă la dosar documentația care a stat la baza emiterii procesului verbal contestat: transcrierea mecanică a acestuia, adresa nr. xxxxx/02.08.2012,somația afișată pe parbrizul autovehiculului la data de 20.08.2012, fotografiile efectuate la momentul afișării somației.

Prin sentinta civila nr. 5945/22.04.2013, pronuntata de Judecatoria Constanta, a fost admisa plângerea formulată de către petentul G_______ N______, în contradictoriu cu intimatul P_______ M___________ C________, a fost anulat procesul verbal contestat si exonerat petentul de plata amenzii.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/26.11.2012 s-a reținut de către intimată că numitul G_______ N______, deținătorul autovehiculului marca Dacia, nr. XXXXXXXXX, nu s-a conformat somațiilor cu nr. xxxxx/02.08.2012 și nr. 1127/20.08.2012, respectiv nu a ridicat în termen de 10 zile autovehiculul mai sus menționat de pe domeniul public, respectiv ____________________. 78, faptă prevăzută de disp. art. 12 alin. 1 din Legea nr. 421/2002 și sancționată de art. 12 alin. 1 din același act, cu amendă de 1000 lei.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, „În cazul vehiculului abandonat primarul, la propunerea agenților constatatori prevăzuți la art. 3, îl somează pe proprietarul sau deținătorul legal al acestuia, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, ca în termen de 5 zile de la primire să ridice vehiculul aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unității administrativ-teritoriale”.

Potrivit art. 12 din același act normativ, „(1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei refuzul proprietarului sau al deținătorului legal al vehiculului de a se conforma somației prevăzute la art. 9. (2) Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de către împuterniciți ai primarului sau de către ofițerii și subofițerii de poliție. Amenzile se fac venit la bugetul local.”

Sub aspectul condițiilor de formă, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție este legal întocmit, respectând dispozițiile art. 16-17 din O.G. nr.2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține însă că, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, modalitatea de comunicare a somațiilor la care se face referire în cuprinsul procesului verbal contestat nu este de natură a asigura și respecta garanțiile prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nefiind realizat un just echilibru între interesele contrarii din cadrul procedurii contravenționale. Astfel, petentul invocă în sprijinul plângerii sale faptul că nu a avut cunoștință de aceste somații, pentru că nu le-a primit personal, de aceea nici nu a ridicat autovehiculul.

În ceea ce privește somația nr. xxxxx/02.08.2012, aceasta a fost comunicată prin afișare, astfel cum rezultă din dovada de afișare aflată la fila 14 din dosar, iar potrivit art. 9 din Legea nr. 421/2002, comunicarea trebuia făcută prin scrisoare recomandată cu aviz de primire. În același sens, potrivit art. 13 din același act normativ, „contravenției prevăzute la art. 12 îi sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 180/2002, cu excepția prevederilor art. 28”. Or, potrivit art. 27 „comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului” iar acest text a fost interpretat în mod constant în practică în sensul că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.Potrivit Deciziei nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale comunicarea prin poștă, cu aviz de primire „este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate". Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire. În ceea ce privește somația nr. 1127/20.08.2012 la care se face referire în cuprinsul procesului verbal contestat, instanța constată că aceasta a fost afișată pe caroseria vehiculului, astfel cum rezultă din Procesul verbal de constatare încheiat conform Legii nr. 421/2002, aflat la fila 16 din dosar, astfel că nici cu privire la aceasta nu au fost respectate garanțiile procedurale anterior menționate.

Pentru toate aceste considerente, instanța, în temeiul dispozițiilor art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, a admis plângerea contravențională și, pe cale de consecință, a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor __________ nr. xxxxxx/26.11.2012, ca netemeinic întocmit.

Intimatul a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul respingerii plangerii si mentinerii procesului verbal.

In dezvoltarea motivelor de recurs a aratat recurentul ca nu se poate retine ca petentul nu a avut cunostinta de somatiile emise, ca nu le-a ridicat personal si de aceea nu a ridicat vehiculul, intrucat somatiile au fost comunicate prin afisare, asa cum rezulta din dovada de afisare. Textul art. 27 din Legea 180/2002 prevede cele doua modalitati de comunicare, recurgerea la una din ele fiind necesara si suficienta, pentru ca procedura de comunicare sa fie considerata indeplinita.

Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 304 ind. 1 C__, Tribunalul retine ca recursul recurentului-intimat este nefondat din urmatoarele considerente:

Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie. Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.

Prin procesul-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx/26.11.2012 s-a reținut de către intimată că numitul G_______ N______, deținătorul autovehiculului marca Dacia, nr. XXXXXXXXX, nu s-a conformat somațiilor cu nr. xxxxx/02.08.2012 și nr. 1127/20.08.2012, respectiv nu a ridicat în termen de 10 zile autovehiculul mai sus menționat de pe domeniul public, respectiv ____________________. 78, faptă prevăzută de disp. art. 12 alin. 1 din Legea nr. 421/2002 și sancționată de art. 12 alin. 1 din același act, cu amendă de 1000 lei.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, „În cazul vehiculului abandonat primarul, la propunerea agenților constatatori prevăzuți la art. 3, îl somează pe proprietarul sau deținătorul legal al acestuia, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, ca în termen de 5 zile de la primire să ridice vehiculul aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unității administrativ-teritoriale”.

Potrivit art. 12 din același act normativ, „(1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei refuzul proprietarului sau al deținătorului legal al vehiculului de a se conforma somației prevăzute la art. 9. (2) Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de către împuterniciți ai primarului sau de către ofițerii și subofițerii de poliție. Amenzile se fac venit la bugetul local.”

Sub aspectul condițiilor de formă, instanța de fond in mod corect a apreciat că procesul-verbal de contravenție este legal întocmit, respectând dispozițiile art. 16-17 din O.G. nr.2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța de fond corect a reținut însă că, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, modalitatea de comunicare a somațiilor la care se face referire în cuprinsul procesului verbal contestat nu este de natură a asigura și respecta garanțiile prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nefiind realizat un just echilibru între interesele contrarii din cadrul procedurii contravenționale. Astfel, petentul invocă în sprijinul plângerii sale faptul că nu a avut cunoștință de aceste somații, pentru că nu le-a primit personal, de aceea nici nu a ridicat autovehiculul.

În ceea ce privește somația nr. xxxxx/02.08.2012, aceasta a fost comunicată prin afișare, astfel cum rezultă din dovada de afișare aflată la fila 14 din dosar, iar potrivit art. 9 din Legea nr. 421/2002, comunicarea trebuia făcută prin scrisoare recomandată cu aviz de primire. În același sens, potrivit art. 13 din același act normativ, „contravenției prevăzute la art. 12 îi sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 180/2002, cu excepția prevederilor art. 28”. Or, potrivit art. 27 „comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului” iar acest text a fost interpretat în mod constant în practică în sensul că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.Potrivit Deciziei nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale comunicarea prin poștă, cu aviz de primire „este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate". Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire. În ceea ce privește somația nr. 1127/20.08.2012 la care se face referire în cuprinsul procesului verbal contestat, instanța de fond in mod corect a constatat că aceasta a fost afișată pe caroseria vehiculului, astfel cum rezultă din Procesul verbal de constatare încheiat conform Legii nr. 421/2002, aflat la fila 16 din dosar, astfel că nici cu privire la aceasta nu au fost respectate garanțiile procedurale anterior menționate.

În consecință, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate, conform art.261 pct.5 C__, motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia, astfel ca, dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.312 alin.2 Cod pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul intimat P_______ M___________ C________ cu sediul în mun.C________, ______________, jud.C________, în contradictoriu cu intimatul petent G_______ N______, domiciliat în mun.C________, _____________________. 78, jud.C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr.5945/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.12.2013.

P_________, Judecator, Judecator,

A___ J______ N___ A________ L____ N_____ I____-L____ O______-D__

Grefier,

C_____ G____

Jud.fond L.F___

Tehnored. dec.jud.I.L.O______-D__/27.01.2014

2 ex./