Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXplângere contravențională –
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SUCEAVA
Secția de C_________ Administrativ și Fiscal
D E C I Z I A NR. 341
Ședința publică din 24 septembrie 2014
Președinte: C_______ P_____
Judecător: C_______-D______ D_____
Grefier: L_______ R___
Pe rol, judecarea apelului formulat de intimata DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI cu sediul în Iași, _______________________. 26, jud. Iași împotriva sentinței civile nr. 362 din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentă intimată fiind S_____ I____ cu domiciliul ales la C______ avocat R___ M_____ din Rădăuți, ______________________, nr. 1 A, jud. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat Zovea B_____ substituind pe avocat R___ M_____ pentru petenta intimată, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța ia act că la dosar au fost depuse, prin corespondență, de către intimata apelantă motive de apel.
Apărătorul petentei intimate arată că a lecturat motivele de apel depuse de intimată. Precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință după care instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constatând probatoriul epuizat și apelul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătorul petentei intimate solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Prima instanță a analizat în mod corect și a considerat că în raport cu cantitatea mică de țigări pe care o deținea asupra sa la momentul controlului, a aplicat măsura avertismentului înlocuind pe cea a amenzii.
Declarând dezbaterile închise;
După deliberare;
T R I B U N A L U L
Asupra apelului de față constată:
Prin sentința civilă nr. 362 din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis în parte plângerea formulată potrivit HG nr.707/2006 de petenta S_____ I____ în contradictoriu cu Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice Iași, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției _________/20 nr.163 – xxxxxxx încheiat la data de 04.10.2013 de C____ B_______ în calitate de controlor vamal din BV Siret, și în consecință s-a înlocuit amenda în sumă de 5.000 lei aplicată petentei prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________/20 nr.163 – xxxxxxx încheiat la data de 04.10.2013, cu sancțiunea avertisment și s-a dispus restituirea către petentă a sumei de 5.000 lei achitată cu chitanța ___________/2009 nr.xxxxxxx/88 din data de 04.10.2013 emisă de Biroul Vamal Siret.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 14.10.2013, sub numărul XXXXXXXXXXXXX, petenta S_____ I____, în contradictoriu cu intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună modificarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, în sensul transformării sancțiunii aplicate din amenda contravențională în avertisment.
În motivarea plângerii petenta a arătat că, în fapt, a fost amendată contravențional cu suma de 5.000 lei pentru contravenția prevăzută de art. 612 din HG 707/2007, fapta constând în aceea că la data controlului la Biroul Vamal din localitatea Siret, au fost găsite asupra sa un număr de 80 pachete țigări.
A arătat petenta că țigările nu-i aparțineau în totalitate și erau destinate consumului propriu.
Solicită instanței să transforme amenda în avertisment, făcând astfel aplicarea art. 21 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor care prevede că : „(3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de alte circumstanțe personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare și documentația aferentă procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției reiterând situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de constatare a faptei contravenționale și respingerea plângerii contravenționale.
Sub aspectul legalității, instanța de fond a reținut că actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond a reținut că acesta, conținând constatările personale ale agentului constatator, face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, sarcina probei revenind petentului contestator, conform art.1169 din Codul civil.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Petenta nu a făcut dovada contrarie celor consemnate, nu a contestat temeinicia procesului verbal și implicit nu a răsturnat prezumția de temeinice de care se bucură acest act.
Instanța de fond a considerat că valoarea probatorie a procesului verbal de contravenție nu a fost răsturnată, sens în care va respinge plângerea contravențională sub aspectul anulării procesului verbal de contravenție.
De asemenea instanța de fond nu a reținut nici apărarea petentei precum că o parte din țigări aparțineau și unei alte persoane cât timp nu a comunicat acest fapt agentului constatator la momentul încheierii procesului verbal.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, potrivit cărora, la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Raportat la cantitatea relativ mică de țigări, instanța de fond a admis în parte plângerea și va înlocui amenda de 5.000 lei cu sancțiunea avertismentului și a dispus restituirea sumei de 5.000 lei achitată de petentă cu chitanța ___________/2009 nr. xxxxxxx/88 din 04.10.2013
Împotriva sentinței civile de mai sus a formulat apel intimata DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI.
În motivarea apelul a arătat că instanța de fond a apreciat corect că petenta nu a făcut dovada contrarie celor consemnate, nu a contestat temeinicia procesului verbal, motive pentru a respinge plângerea sub aspectul anulării procesului verbal de contravenție.
Cu toate acestea, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța de fond a apreciat că, raportat la cantitatea relativ mică de țigări, se impune înlocuirea amenzii cu avertisment dispunând restituirea către petentă a sumei de 5.000 lei achitată cu titlu de amendă.
Față de această apreciere a instanței de fond și față de dispoziția de restituire a sumei achitată cu titlu de amendă, a arătat că față de prevederile legale la care a făcut referire în întâmpinarea depusă la fond, având în vedere sustragerea de la controlul vamal a unei cantități de 80 pachete țigarete, care nu este o cantitate mică raportat la prevederile legale care permit introducerea în România fără plata taxelor vamale a doar 2 pachete de țigări, fără a fi declarate înainte de începerea controlului vamal, fapta acesteia este caracterizată de un grad sporit de pericol social.
Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:
În concret, critica recurentei vizează greșita reindividualizare a sancțiunii și aprecierea eronată a gravității faptei din partea instanței de fond, apreciindu-se prin cererea de apel că prin modul de acțiune petenta a premeditat fapta, fiind aduse argumente legate de amploarea și frecvența săvârșirii de contravenții similare, aplicarea amenzii fiind necesară.
Critica este nefondată.
Prima instanță a realizat o analiză judicioasă asupra modului și a mijloacelor de săvârșire a faptei, cu referire concretă la cantitatea de țigări, circumstanțele personale ale petentei, împrejurarea că, mijloacele de atingere ale scopului preventiv.
Tribunalul își însușește aceste argumente pe care le apreciază pertinente și juste, întrucât, într-adevăr, cum petenta se află la prima abatere iar valoarea bunurilor sustrase este mult inferioară cuantumului minim al amenzii prevăzute de lege, în mod vădit alegerea unei sancțiuni cu amendă nu îndeplinește exigențele de proporționalitate și nu este necesară față de criteriile legale de individualizare enumerate în art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 și în lumina dispozițiilor art. 5 alin. 5 din acest act normativ.
Este adevărat că fapta comisă de intimată prezintă un grad de pericol social ce impune aplicarea unei sancțiuni, dar acesta nu este suficient de ridicat încât să reclame impunerea unei sancțiuni cu amenda în cuantumul de 5.000 lei, sumă disproporționată față de cantitatea bunurilor sustrase vămuirii (80 pachete de țigarete) și valoarea acestora, Tribunalul arătând că nu doar prin aplicarea sancțiunii avertismentului s-a contribuit în mod direct la asigurarea rolului punitiv al sancțiunii, dar mai ales prin aplicarea sancțiunii complementare a confiscării bunurilor s-a contribuit în mod direct, imediat și eficient la restabilirea ordinii de drept, la sancționarea intimatei contraveniente și la asigurarea rolului preventiv.
Motiv pentru care, inclusiv pentru a nu se crea intimatei de față, supusă unei „acuzații penale”, o situație discriminatorie în raport cu alte persoane condamnate pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul vamal cărora li se aplică beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei, se apreciază că sancțiunea principală a avertismentului, alături de confiscare sunt suficiente.
Față de aceasta, reținând ca legală și temeinică sentința apelată, Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 480 alin. 1 ipoteza I C. pr. civ., o va păstra, dispunând respingerea ca nefondat a apelului promovat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
D E C I D E:
Respinge apelul formulat de intimata DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI cu sediul în Iași, _______________________. 26, jud. Iași împotriva sentinței civile nr. 362 din 29 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentă intimată fiind S_____ I____ cu domiciliul ales la C______ avocat R___ M_____ din Rădăuți, ______________________, nr. 1 A, jud. Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 24 septembrie 2014.
Președinte,Judecător,
C_______ P_____ C_______-D______ D_____
Grefier,
L_______ R___
Red. D.C.D.
Jud. S_____ G______ M_____
Tehnored. R.L. 4 ex/30.10.2014