R O M A N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILA DE

C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR.1758

Sedinta publică din data de 10.06.2014

P_________ -P______ C_____ M______

JUDECATORI –GHNICEA M_____

-B______ A______ M________

GREFIER - N_______ C_____________

Pe rol fiind solutionarea recursului declarat de recurenta C_____ SA - C______ - sector 6, București, ______________. 401A impotriva sentintei civile nr. xxxxx/10.07.2013 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, in contradictoriu cu intimatul F_________ N______ - BRASOV, JEPILOR, nr. 21, _____________________.

La apelul nominal facut in sedintă publică, au lipsit părtile.

Procedura de citare legal indeplinită.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedintă, după care:

Instanta , in baza art. 305 c.pr.civ., rap. la art.167 al. 1 c.pr.civ. incuviinteaza pentru recurenta proba cu inscrisuri si nemaifiind probe de administrat sau exceptii de invocat, ramane in pronuntare.

T R I B U N A L U L

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei București, sector 6, sub nr. xxxxx/303/2012, petentul F_________ N______ a solicitat anularea procesului-verbal _______ 12 nr xxxxxxx/14.11.2012 încheiat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A - C______ și exonerarea de plata amenzii aplicate și a tarifului de despăgubire.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 19.12.2009 a vândut autoturismul menționat in procesul verbal de contravenție contestat către CIOBANCA M____-G_____, iar autoturismul a fost radiat din evidențele fiscale de pe numele său.

Prin sentința nr.3465 pronunțată în data de 29 martie 2013, Judecătoria sector 6 București a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploiești în data de 21 mai 2013 sub nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Legal citata, intimata nu s-a prezentat in instanța , insa a depus la dosar actele care au stat la baza procesului – verbal, inclusiv plansa foto care rezulta din evidențele C_____.

Prin sentinta civila nr. xxxxx/10.07.2013 Judecatoria Ploiești a admis plângerea contraventionala formulata de petentul F_________ N______ domiciliat B_____, _________________, ____________________ impotriva procesului-verbal de contraventie _________ nr. xxxxxxx/14.11.2012 intocmit de intimata C_____ SA cu sediul în București, ______________. 401A, sector 6.

A anulat procesul verbal de contravenție _________ nr xxxxxxx/14.11.2012 emis de către intimată, exonerand petentul de plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal contestat, în cuantum de 250 lei si a anulat tariful de despăgubire stabilit prin procesul verbal menționat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut:

Petentul a fost sancționat contravențional, întrucât, la data de 14.11.2012, pe DN1, în localitatea Romanești, jud. Prahova, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Pentru fapta comisă, petentul a fost sancționat contravențional, in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, întocmindu-se procesul-verbal de constatare a contravenției _______ 12 nr xxxxxxx/14.11.2012.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Astfel în conformitate cu prevederile art. 8 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, modificată și completată, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzilor contravenționale fiind prevăzut în anexa nr. 2 la ordonanță.

În ceea ce privește temeinicia actului sancționator sus menționat, având în vedere materialul probator administrat în cauză instanța reține că petentul a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie procesului-verbal contestat. În acest sens, instanța reține că petentul a depus la dosarul cauzei dovada ca a înstrăinat vehiculul la data de 19.12.2009, care a fost radiat din evidentele fiscale, de pe numele sau la data de 24.12.2009, contractul de vanzare-cumparare dobândind, astfel, data certa, conform disp. Art. 1182 C. Civ, fiind opozabil tertilor.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs organul constatator, care a motivat urmatoarele: din prevederile art. 7 si art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 rezulta ca obligatia de plata a rovinietei ii revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este mentionat in certificatul de inmatriculare; utilizator este persoana fizica sau juridica inscrisa in certificatul de inmatriculare, care are in proprietate sau care, dupa caz, poate folosi autovehiculul in baza unui drept legal. Astfel, petentul, in calitate de persoana inscrisa in certificatul de inmatriculare si in cartea de identitate a vehiculului, este subiect activ al contraventiei savarsote, iar acesta se poate regresa impotriva cumparatorului autoturismului pentru recuperarea sumei reprezentand cuantumul sanctiunii aplicate.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Potrivit art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 3 din LEGEA nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012, În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

In speta se constata ca procesul-verbal contestat a fost incheiat cu respectarea prevederilor legale sus aratate, in sensul ca fapta a fost constatata la 21.04.2012, iar pv a fost incheiat la data de 15.05.2012 . Cu toate acestea, pv. contestat a fost comunicat la data de 29.05.2012, punandu-se in discutie faptul ca termenul cuprins intre data constatarii faptei si data comunicarii pv este mai mare de 30 de zile.

Art. 14 din OG nr. 2/2001 prevede: „Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.”

Noua reglementare care impune comunicarea procesului-verbal de contraventie in termen de 30 de zile de la data constatarii contraventiei, in situatia in care contraventia este constata cu ajutorul mijloacelor tehnice nu este de natura sa deturneze esenta institutiei prescriptiei executarii sanctiunii.

Astfel, executarea sanctiunii presupune incheierea unui proces-verbal de contraventie, in care sa se mentioneze nu numai fapta ilicita constatata, ci si autorul contraventiei, situatie fireasca, intrucat procesul-verbal de contraventie sanctioneaza conduite umane culpabile, iar nu pur si simplu fapte contraventionale.

Pentru a produce efecte, constatarea contraventionala trebuie sa imbrace forma procesului-verbal de contraventie, act ce trebuie comunicat persoanei sanctionate.

Rolul prescriptiei executarii contraventionale este acela de a determina autoritatea competenta sa comunice procesele verbale de contraventie _____________________.

Daca s-ar accepta ideea ca prescriptia executarii sanctiunii contraventionale se raporteaza la acelasi termen cu cel stabilit pentru prescriptia raspunderii contraventionale, distinctia dintre cele doua institutii ar fi ineficienta, existand astfel o suprapunere de termene si de efecte: astfel, daca procesul-verbal de contraventie este comunicat in a 31-a zi de la data constatarii faptei, intervine atat prescriptia raspunderii contraventionale, cat si prescriptia executarii sanctiunii contraventionale. O astfel de confuzie nu este posibila in dreptul comun. De aceea, consideram ca sensul si ratiunea celor doua institutii –a raspunderii contraventionale si a executarii sanctiunii contraventionale – nu pot fi aceleasi si ca in continuare trebuie facuta distinctia intre raspundere contraventionala si executarea sanctiunii contraventionale.

Legea noua nu deroga de la prevederile de drept comun in ceea ce priveste executarea sanctiunii contraventionale, ci adauga o conditie suplimentara in ceea ce priveste procesul-verbal de contraventie: acesta trebuie comunicat in termen de 30 de zile de la data constatarii contraventiei.

Impunerea unor alte conditii privind comunicarea procesului-verbal de contraventie nu afecteaza institutia executarii sanctiunii contraventionale, ci impiedica organul constatator sa incheie alte procese-verbale de contraventie. Scopul legiuitorului a fost acela de a impiedica incheierea altor procese-verbale de contraventie anterior comunicarii (i. e. producerii efectelor prevazute de lege) procesului-verbal de contraventie incheiat anterior. O conditie de forma adaugata incheierii si comunicarii proceselor verbale de contraventie adaugata prin legea noua se aplica numai actelor incheiate ulterior intrerii in vigoare a noilor dispozitii, nu si anterior, fara a se pune deci in discutie caracterul retroactiv al legii contraventionale mai favorabile. Spre exemplu, daca legea noua prevede o alta modalitate de comunicare a proceselor-verbale de contraventie, atunci procesele-verbale incheiate anterior nu pot fi nule doar pentru ca nu au fost comunicate si in noua modalitate.

Regimul juridic al prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale presupune in continuare existenta unei sanctiuni aplicate, ceea ce nu este posibil daca termenul de prescriptie este calculat de la data constatarii faptei. Constatarea nu echivaleaza cu aplicarea sanctiunii, iar aceasta din urma operatiune juridica nu exista decat daca este inscrisa _____________________ de contraventie.

P___ la momentul incheierii procesului-verbal de contraventie lipseste vointa autoritatii de a reprima conduita ilicita, lipseste sanctiunea contraventionala si deci nu poate curge nici un termen de prescriptie a sanctiunii. In alti termeni, nu exista in mod logic prescriptie a executarii sanctiunii contraventionale (adica un caz de ineficienta a sanctiunii, care nu mai poate fi adusa la indeplinire) cata vreme sanctiunea nu a fost aplicata.

Dispozitiile cuprinse in art. 9 din Legea nr. 144/2012 nu cuprind nicio norma derogatorie de la institutia executarii sanctiunii contraventionale, astfel ca apreciez ca fiind fortata opinia majoritara in sensul ca in materia contraventiilor constand in circularea pe drumurile nationale fara plata TURDN, fapte constatate cu ajutorul mijloacelor tehnice, se prevede un termen de prescriptie a executarii sanctiunii contraventionale cu un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun.

In acest sens este si un argument de text: legiuitorul a simtit nevoia sa mentioneze, in ceea ce priveste termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale faptul ca prin legi speciale pot fi prevăzute și alte termene de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale (art. 13 alin. 4 din OG nr. 2/2001), dar o reglementare similara nu exista in ceea ce priveste prescriptia executarii sanctiunii amenzii contraventionale, situatie care denota concluzia ca executarea sanctiunii amenzii contraventionale este unitara, inclusiv in ceea ce priveste regimul prescriptiei.

Art 8 alin 1 din acelasi act normativ prevede ca fapta de a circula fara a detine rovinieta valabila constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda.

Potrivit deciziei in interesul legii nr XXII/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si de Justitie-Sectiile Unite, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG nr 2/2001. Prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

Petenta nu a facut dovada existentei unei vatamari procesuale ce nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea procesului-verbal de contraventie.

Motivul invocat nu se incadreaza in art. 17 din OG nr. 2/2001, intrucat semnatura agentului constatator exista, actul contestat fiind semnat electronic.

In ce priveste motivul incadrat in art. 16 alin. 6 din OG nr. 2/2001, acesta nu poate atrage nulitatea relativa a procesului-verbal contestat, fata de imprejurarea ca nu s-a invederat existenta uneri vatamari procesuale decurgand din indicarea eronata a numarului de inmatriculare in registrul comertului, a codul fiscal al societatii si datelor de identificare ale reprezentantului societatii, fiind posibila identificarea persoanei sanctionate.

In ce priveste nulitatea procesului-verbal de contraventie pentru lipsa semnaturii agentului constatator, se constata ca inscrisul poarta mentiunea ca a fost generat si semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 si a HG nr. 1259/2001 de catre agentul constatator C_________ G______ Stepanschi cu certificatul calificat din data de 10.08.2011, emis de Certsign SA-furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.

Potrivit art. 7 din Legea nr 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronica îndeplinește aceasta cerinta dacă i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat și generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

F___ de mentiunea inserata in procesul-verbal de contraventie, dovada ca acesta poarta o semnatura electronica extinsa rezulta pana la proba contrara.

Simpla sustinere ca procesul-verbal de contraventie nu a fost semnat de catre agentul constatator nu atrage nulitatea, partea fiind tinuta sa solicite proba cu expertiza de specialitate in situatia in care exista dubii rezonabile privind semnatura electronica. Nu este intemeiata nici sustinerea ca prevederile legii nr. 455/2001 ar fi aplicabile numai inscrisurilor sub semnatura privata, nu si inscrisurilor autentice, intrucat o astfel de distinctie nu se regaseste in cuprinsul actului normativ mentionat. De altfel, neregularitatea invocata si care este susceptibila sa atraga nulitatea procesului-verbal de contraventie se subsumeaza chestiunii daca exista sau nu o semnatura a agentului constatator de natura sa permita cu certitudine asumarea actului intocmit de catre acesta. Din probele existente la dosar nu exista nici un motiv de indoiala cu privire la faptul ca C_________ G______ Stepanschi a semnat actul emis in conditiile legii nr. 455/2001. O astfel de semnatura este valabila pana la proba contrara, proba care nu a fost facuta in cauza.

Potrivit art 1 alin 1 ¹ lit. c din OG nr 15/2002, in forma aflata in vigoare la data savarsirii faptei, rovinieta valabila este rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.

In speta nu se contesta inexistenta unei roviniete valabile, ci numai calitatea de subiect activ al contraventiei.

Este de retinut faptul ca organul constatator a stabilit existenta faptei ilicite in urma verificarii bazei de date detinute, asa cum rezulta din continutul procesului-verbal de contraventie.

Potrivit art. 9 alin. 2 si alin. 3 din OG nr. 15/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. In aceasta situatie identificarea contravenientului se va face pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.

Din cele aratate mai sus rezulta ca optiunea legiuitorului a fost aceea de a fi sanctionate persoanele care sunt mentionate a in baza de date a MAI si ale caror autovehicule sunt surprinse circuland pe drumurile nationate.

Aceasta concluzie rezulta si din definirea expresa a utilizatorilor, in sensul aplicarii prevederilor cuprinse in OG nr. 15/2002 : persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străin.

Interpretand in sensul ca faptuitor nu poate fi decat persoana care circula pe drumurile nationale s-ar ajunge la situatia inaplicabilitatii dispozitiilor art. 9 alin. 2 si alin. 3 din OG nr. 15/2002, privitoare la constatarea si sanctionarea contraventiilor cu mijloace tehnice. Conferind posibilitatea incheierii simplificate a procesului-verbal de contraventie, prin identificarea faptuitorului exclusiv prin interogarea bazei de date a MAI, legiuitorul a subinteles ca acest faptuitor reprezinta in realitate utilizatorul definit de lege si caruia ii revine obligatia de plata a TURDN.

Faptul instrainarii autovehiculului nu exclude petentul de la calitatea de utilizator, atata vreme cat acesta in continuare este mentionat in certificatul de inmatriculare.

Aceasta interpretare a normelor legale, in ceea ce priveste stabilirea calitatii de contravenient este confirmata si de jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale. Astfel, in considerentele deciziei nr. 217/2013 a Curtii Constitutionale se arata că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosința persoanei înscrise în acest certificate. Nicio normă legală nu interzice încredințarea spre folosință a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiție să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinietă îi aparține. Totodată, deținătorul sau, după caz, cel care folosește în mod legal autovehiculul are acțiunea în regres împotriva persoanei căreia i-a fost încredințat autovehiculul, dacă aceasta a depășit termenii și condițiile în care i-a fost încredințat autovehiculul și a circulat pe rețeaua de drumuri naționale fără rovinietă.

Aceasta schimbare de jurisprudenta rezulta cu prisosinta daca se lectureaza deciziile mai vechi ale Curtii Constitutionale. Astfel, prin decizia nr. 959/2011, prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a art. 8 din OG nr 15/2002, s-a aratat că “susținerea autorului excepției în sensul că ar trebui sancționat șoferul autovehiculului care îl conduce fără să dețină rovinieta valabilă, iar nu persoana juridică proprietară a acestuia, nu constituie o critică de neconstituționalitate, ci, mai degrabă, o apărare de fapt, ce urmează să fie analizată de instanța învestită cu soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.”

F___ de aceste considerente, tribuhnalul constata ca recursul declarat in cauza este fondat, sens in care urmeaza sa il admita, si va modifica sentința recurată în sensul că va respinge plangerea contraventionala, ca neintemeiata si va menține procesul verbal de contravenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta C_____ SA - C______ - sector 6, București, ______________. 401A impotriva sentintei civile nr. xxxxx/10.07.2013 pronuntata de Judecatoria Ploiesti, in contradictoriu cu intimatul F_________ N______ - BRASOV, JEPILOR, nr. 21, _____________________.

Modifica in tot sentinta recurata , in sensul ca respinge plangerea ca neintemeiată.

Irevocabilă.

Pronuntată in sedință publică azi, 10.06.2014.

P_________ JUDECATORI

P______ C_____ M______ G______ M_____

B______ A______ M________

GREFIER

C_____________ N_______

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. G.M./ 2 ex./ 30.06.2014

J.F. S_____ Z______

d.f. XXXXXXXXXXXXXX- Judecatoria Ploiesti