JUDECĂTOR: C_______ M______

GREFIER : D____ M____

Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale în primă instanță formulată de reclamanta S.C. S______ Distilerries S.A. cu sediul în com. Drăgănești, _____________________, jud. Bihor, J XXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, cod IBAN RO66RNCBxxxxxxxxxxxx0001ul M_____ I___ cu domiciliul ales în Oradea, _____________________, jud. Bihor în contradictoriu cu pârâții S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. cu sediul în Oradea ____________________-2, J XXXXXXXXXXX, CUI xxxxx, cod IBAN RO32RNCBxxxxxxxxxxxx0001 cu sediul procesual ales în Oradea ______________________-16, jud. Bihor- persoana desemnată cu primirea corespondenței fiind d-na I____ A___ și M_____ V_____ cu domiciliul procesual ales în Oradea ______________________-16, jud. Bihor- persoana desemnată cu primirea corespondenței fiind d-na I____ Aronavând ca obiect nulitate hotărâre adunare generală a asociaților.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 02.07.2014 când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de azi 17.07.2014, după care:

TRIBUNALUL

DELIBERÂND:

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30 decembrie 2013, legal timbrată, reclamanta S.C. S______ D___________ S.A. i-a chemat în judecată pe pârâții S.C. T___________ G______ Import Export S.R.L. și M_____ V_____ solicitând constatarea nulității absolute a hotărârilor adunărilor generale din data de 11.05.2007.

În motivare se arată că prin hotărârile adoptate în cadrul adunărilor amintite a fost modificat statutul _______________. în urma unei proceduri contrare legii și statutului acesteia. Fiind turnul de control al întregului grup de firme, modalitatea de modificare a actului constitutiv a fost restricționată, pârâtul de rândul 2 inițiind începând cu anul 2007 o ________ acțiuni prin intermediul cărora a încercat preluarea controlului societății.

Convocarea pentru adunări s-a făcut de d-l M_____ V_____ fără a adresa o asemenea cerere anterior directorului general și fără să existe o aprobare a consiliului de administrație. Regula pluralității instituită prin actul constitutiv a fost confirmată prin dec. nr. 1/C/2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea într-o cauză cu un obiect similar. Convocatorul a fost anulat prin decizia nr. 2961/08.05.2007 semnată de d-l M_____ I___ în calitate de director general, astfel încât nu exista împuternicirea stabilită de art. 22 din statut.

Calitatea de director general a d-lui M_____ I___ a fost recunoscută în mod constant de instanțele de judecată, nici una nestabilind că d-l M_____ V_____ deține respectiva calitate exclusiv. Decizia de anulare a convocării nu poate avea o forță juridică inferioară celei prin care s-a dispus convocarea, astfel încât nu se poate considera că a existat o convocare valabilă. Absența acordului celorlalți doi administratori și opoziția manifestată de unul dintre asociați conduce la concluzia că procedura de convocare contravine prevederilor art. 22 din statutul _______________. și art. 75 din Legea nr. 31/1990.

În cuprinsul convocatorului nu au fost menționate datele de identitate ale persoanei propuse pentru calitatea de director general, nulitatea convocării atrăgând și nulitatea hotărârii adoptate conform principiului accesorium sequitur principale.

Potrivit art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 modificarea actului constitutiv al societății cu răspundere limitată nu poate avea loc decât cu acordul unanim al asociaților, art. 18 din Statutul _______________. neprevăzând vreo derogare de la această regulă. Din moment ce directorul general a fost numit prin actul constitutiv, înlocuirea acestuia se poate face numai ca urmare a modificării acestuia.

Regula a fost instituită datorită caracterului puternic intuitu personae a societății, fiind stabilit un adevărat drept de veto în favoarea fondatorilor în privința modificărilor statutare. Drepturile directorului general și numirea lui a fost făcută prin intermediul actului constitutiv, calitatea deținută de d-l M_____ I___ sub acest aspect decurgând din numeroasele acte juridice semnate și ratificate chiar de către d-l M_____ V_____.

Mai mult, prin adeverința nr. 1002 din data de 19.12.1994 semnată de d-l M_____ V_____ a fost confirmată calitatea respectivă, schimbarea titularului funcției implicând și modificarea actului constitutiv. Pentru a se realiza respectiva modificare era necesar acordul unanim al tuturor asociaților, astfel încât orice hotărâre luată cu ignorarea acestor dispoziții este lovită de nulitate absolută.

Actul adițional a fost autentificat prin încheierea nr. 904/2007 de către notarul public, fiind depus la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor pentru înregistrare, însă Curtea de Apel Oradea prin dec. nr. 479/C/2007- R a stabilit că este lovit de nulitate absolută, hotărârea bucurându-se de autoritate de lucru judecat în prezenta cauză.

Una dintre condițiile de valabilitate prescrise de art. 948 V.c.civ. o reprezintă cauza licită. Scopul adoptării hotărârilor nu a fost determinat de rațiuni de ordin managerial, ci a urmărit revocarea din conducerea societății a fondatorilor societății și acordarea puterilor depline d-lui M_____ V_____. Scopul mediat a fost reliefat de acțiunile ulterioare ale acestuia prin adoptarea unor hotărâri cu același conținut anulate de instanțele de judecată care au și subliniat caracterul ilicit al acestora.

Prin întâmpinarea depusă de pârâți prin intermediul SCA D_____ & Asociații au fost invocate cu titlu preliminar excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes, iar în subsidiar s-a solicitat respingerea cererii ca nefondate.

În motivare se arată că motivele invocate de către reclamantă nu se circumscriu nulității absolute, ci celei relative, instanța de judecată având obligația de a le califica corect prin prisma prevederilor art. 22 alin. 4 NCPC. Interesul ocrotit de norma legală prin instituirea regulilor referitoare la convocare este cel al asociaților, adică unul de ordin privat, astfel încât sancțiunea ce ar putea interveni este nulitatea relativă.

Această calificare rezultă din prevederile art. 121 ale Legii nr. 31/1990, aspect reliefat în mod constant de practica judiciară. Mai mult, orice modificare a actului constitutiv ar aduce atingere drepturilor asociaților, sancțiunea incidentă fiind aceeași. Aspectele vizând pretinsa cauză ilicită vizează chestiuni de oportunitate ce nu pot fi controlate de către instanța de judecată.

Reclamanta nu deține calitatea de asociat al _______________., caracterul relativ al normelor pretins a fi încălcate punând-o în imposibilitatea de a invoca nulitatea relativă. Principiul majorității care reprezintă fundamentul forței obligatorii a hotărârii asociaților are drept consecință directă imposibilitatea pentru orice altă entitate din afara adunării generale de a avea vreun rol în formarea voinței sociale.

În măsura în care reclamanta ar invoca incidența prevederilor art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 este ținută să facă dovada interesului său. Aceleași hotărâri au fost atacate de asociatul M_____ I___, însă Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 3915/2013 a respins cererea ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă, fapt ce confirmă caracterul relativ al nulităților invocate. Reclamanta nu poate indica dreptul ce i-a fost vătămat prin hotărâri, singurii care ar putea reclama o atare vătămare fiind asociații _______________., astfel încât aceasta nu are calitate procesuală activă.

Rolul convocării este de a se garanta dreptul asociatului la informare despre viața societății și de a participa la vot, neexistând din partea _______________. obligația de a convoca reclamanta la adunările sale generale. Inexistența unei prejudiciu atrage absența interesului la care face trimitere art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Faptul că aparține aceluiași grup de societăți nu justifică un interes de a solicita anularea hotărârilor A__ care nu i-au cauzat vreun prejudiciu, urmărind în realitate protejarea intereselor asociatului M_____ I___. Reclamanta invocă aceleași motive ca și acesta, motive ce nu au fost reținute de către instanța supremă.

Simpla afirmare a interesului nu este suficientă pentru admiterea acțiunii atâta timp cât acesta nu este dovedit. Alegațiile reclamantei privind asigurarea unei conduceri care să îi protejeze creanța sunt hilare, iar în măsura în care ar exista sume neachitate ele sunt rezultatul direct al activității desfășurate în perioada mandatului administratorului M_____ I___. _______________.este un subiect distinct care este ținut să-și execute obligațiile, astfel încât prin intermediul cererii se urmăresc drepturile și interesele asociatului M_____ I___ încercându-se eludarea efectelor dec. civ. nr. 3915/2013 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cererea este însă și neîntemeiată întrucât convocarea s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 18 din statutul _______________. La înființarea acesteia nici unul dintre administratorii inițiali – M_____ I___ și M_____ C____- nu au fost desemnați în calitatea de director general. La momentul cooptării în calitate de asociat a d-lui M_____ V_____ actul constitutiv a fost modificat făcându-se mențiunea că acesta are dreptul de a reprezenta societatea în raporturile cu terții.

De la acel moment acesta era singurul care era îndreptățit să reprezinte societatea, astfel încât convocarea a fost făcută în mod legal. Absența desemnării unui director general face imposibilă existența unui mandat din partea acestuia, fapt reținut cu autoritate de lucru judecat de către instanțele de judecată.

Decizia de revocare a convocării a fost contestată în cadrul adunării generale care a decis să o invalideze, act ce este obligatoriu pentru administratorul societății. Numai în măsura în care hotărârea adunării generale ar fi anulată de instanța de judecată ar putea fi înlăturat caracterul obligatoriu al acesteia.

Hotărârile atacate nu au modificat actul constitutiv, art. 112 din Legea nr. 31/1990 stabilind în competența adunării generale ordinare desemnarea administratorului, în timp ce modificarea actului constitutiv este atributul adunării generale extraordinare. În măsura în care revocarea/desemnarea administratorilor ar reprezenta o asemenea modificare, nu s-ar justifica reglementarea distinctă a celor două atribuții.

Legea nr. 31/1990 și Statutul _______________. nu impun regula unanimității în cazul modificării actului constitutiv, prin actul adițional din 2.04.2002 stabilindu-se că cvorumul este de 80 % din capital. Întrucât nu a fost reglementat cvorumul și procentul la cea de-a doua convocare devin incidente prevederile art. 193 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 hotărârile fiind adoptate cu majoritatea asociaților prezenți. Nici în forma inițială Statutul _______________. nu stabilea vreun drept de veto în favoarea fondatorilor.

Anularea unor alte acte juridice încheiate de d-l M_____ V_____ nu este de natură să facă dovada cauzei ilicite, toate fiind ulterioare hotărârilor atacate. De altfel, chiar M_____ I___ a încercat să preia controlul societății S.C. Rieni Drinks S.A. prin schimbarea administratorului, acțiune anulată de instanța de judecată. Revocarea administratorului se justifică prin prisma caracterului intuitu personae a mandatului acordat acestuia, astfel încât în măsura în care dispare încrederea față de acesta, revocarea este firească.

În drept au fost invocate prevederile art. 205 NCPC.

Prin întâmpinarea depusă de pârâți prin intermediul SCA S_____ & Asociații au fost invocate excepțiile lipsei de interes, a lipsei calității procesuale active și a puterii de lucru judecat, iar în privința fondului cererii s-a solicitat respingerea ei ca neîntemeiată.

Se arată în motivare că din cuprinsul cererii nu rezultă că reclamanta urmărește protejarea unui interes personal rămânând în pasivitate mai mult de 7 ani de la data adoptării hotărârilor. Interpunându-și reclamanta asociatul M_____ I___ încearcă să repună în discuție chestiunile tranșate irevocabil în dos. nr. XXXXXXXXXXXXX. Interpretarea coroborată a prevederilor art. 33 NCPC și art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 conduce la concluzia că reclamanta avea obligația de a-și dovedi interesul în formularea acțiunii.

La data convocării adunărilor generale sau a adoptării hotărârilor atacate aceasta nu avea calitatea de asociat în cadrul _______________., astfel încât nu poate justifica vreo vătămare din pretinsa convocare nelegală. Prevederile art. 195 și 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 sunt norme eminamente de procedură, anularea hotărârilor impunând reținerea în mod obligatoriu a existenței vreunei vătămări. Or, o asemenea vătămare putea fi cauzată numai asociatului care nu a fost convocat la adunare, nu unui terț care nu avea nici un drept de vot în cadrul său.

Fiind vorba despre raporturi exclusiv intrasocietare bazate pe raporturile contractuale dintre asociați, orice modificare a actului constitutiv ar putea vătăma interesele asociaților, aspect reliefat în mod constant de practica judiciară. Numai asociatul a cărui voință nu a fost respectată la momentul adoptării modificării ar putea pretinde încălcarea drepturilor recunoscute de lege și actul constitutiv.

Faptul că reclamanta are calitatea de creditor al _______________. nu justifică intervenția în viața societară a acesteia, creditorii fiind îndreptățiți să formuleze acțiuni pentru recuperarea creanțelor și nu pentru anularea unor acte ce vizează conținutul actului constitutiv. Din moment ce între reclamantă și pârâți nu există vreun raport juridic litigios devin incidente și prevederile art. 36 NCPC, reclamanta neavând calitate procesuală activă.

În cauză operează și puterea de lucru judecat întrucât chestiunile în litigiu au mai fost supuse spre analiză instanțelor de judecată. Prin sent. __________________ pronunțată de Tribunalul Bihor a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul M_____ I___ reținându-se un singur motiv de nulitate dintre cele invocate. Întrucât acesta nu a exercitat apelul, în privința sa hotărârea a rămas irevocabilă, încercarea sa de a invoca omisso medio aspectele amintite fiind sancționată de instanțele de judecată. Din moment ce Înalta Curte de Casație și Justiție prin dec. nr. 3915/2013 a respins cererea reținându-se că M_____ I___ nu poate justifica calitate procesuală activă, a fortiori ratione un terț nu poate pune în discuție valabilitatea hotărârilor, fiind incidență excepția puterii de lucru judecat.

Cererea este neîntemeiată întrucât toate argumentele invocate se referă la forma actului constitutiv anterioară cooptării d-lui M_____ V_____. Modificarea operată la data de 22.06.1992 a avut drept consecință directă faptul că acesta este singurul îndreptățit să reprezinte societatea în raporturile cu terții, neavând obligația de a lucra împreună cu ceilalți administratori.

Actul constitutiv a fost modificat și în anul 2002 stabilindu-se că hotărârile în cadrul adunărilor generale ordinare și extraordinare se iau cu votul a 80 % din capitalul social. Modificarea a fost determinată de dificultățile generate de aplicarea regulii unanimității ce a fost abrogată în mod expres, nerespectarea majorității calificate putând atrage sancțiunea nulității relative.

Chiar dacă nu s-a făcut referire expresă și la modificarea condițiilor de formă, în mod firesc a avut loc o abrogare implicită a acestora, actul juridic impunându-se a fi interpretat în sensul în care produce efecte juridice. Admiterea ideii că și în continuare își găsește aplicabilitatea regula unanimității ar duce la perpetuarea blocajelor înregistrare anterior. Tocmai de aceea, nu se poate reține în prezent existența unui drept de veto al fondatorului, eventuala încălcare a acestuia atrăgând sancțiunea nulității relative.

Adoptarea de-a lungul timpului a unor hotărâri ce au fost anulate de instanțele de judecată nu poate duce la reținerea unei cauze ilicite, asociatul M_____ I___ participând la adunările în care au fost adoptate hotărârile atacate. În măsura în care s-ar fi urmărit fraudarea drepturilor acestuia, s-ar fi procedat și la interzicerea accesului.

În probațiune a fost solicitată proba cu înscrisuri.

Reclamanta și-a completat cererea solicitând și anularea hotărârilor adoptate în adunările din data de 5 iulie 2007.

Instanța a procedat la administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt că la data de 11.05.2007 a avut loc adunarea generală a asociaților _______________. în cadrul căreia s-a votat numirea în calitate de director general a d-lui M_____ V_____, modificarea statutului și a contractului de societate și împuternicirea d-nei Blahuța A___ I____ D______ pentru depunerea acestor hotărâri la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor. Potrivit mențiunilor din cuprinsul lor la adunare au participat d-nii M_____ I___ și M_____ V_____ ( fiecare deținând 47, 5 % din capitalul social ) și S.C. Rieni Drinks S.A. reprezentând 5 % din capitalul social.

La data de 5.07.2007 a avut loc o nouă adunare generală a aceleiași societăți în cadrul căreia au fost luate aceleași decizii, făcându-se mențiunea suplimentară că sunt revocați administratorii desemnați în adunarea din 11.05.2007, iar persoana împuternicită cu aducerea la îndeplinire a hotărârii și pentru semnarea actului constitutiv actualizat și a actelor adiționale este d-l M_____ V_____. În cadrul acestei adunări au fost prezenți d-nii M_____ I___ și M_____ V_____ deținând o cotă de 47, 5 % din capitalul social, respectiv 52, 5 %.

Hotărâri identice au fost adoptate în adunările din data de 9.01.2008 și 16.01.2008, hotărâri ce au fost anulate de Tribunalul Bihor prin sent. _________________ pronunțată în dos. nr. XXXXXXXXXXXXX, soluție menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 3657/2010.

Fiind rezultatul votului exprimat în cadrul adunării generale, hotărârea adoptată are ca și fundament manifestarea de voință a asociaților în forma prevăzută de lege și în cadrul reglementat de aceasta. Stabilirea unei proceduri obligatorii pentru adoptarea hotărârii în cadrul adunărilor generale are ca și scop asigurarea, în primul rând, a respectării drepturilor conferite asociaților de lege și actul constitutiv. Tocmai de aceea, nerespectarea acesteia atrage, ca regulă, sancțiunea nulității relative, interesele protejate fiind de ordin privat.

Cu toate acestea, natura mixtă a societății comerciale imprimă și celor mai importante acte adoptate de aceasta o natură duală, interesele protejate prin stabilirea regulilor referitoare la adoptarea deciziilor transgresând sfera interesului privat. Caracterul obligatoriu al hotărârilor adoptate în cadrul adunărilor generale este determinat nu de faptul că asociații au votat pentru sau împotriva măsurilor luate, ci pentru că procedura care le reglementează a fost urmată întocmai ( art. 132 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 ).

Nerespectarea normelor instituite în acest sens poate produce efecte negative și în privința terților întrucât într-o economie de piață deciziile celor implicați în funcționarea ei se bazează pe observarea comportamentului lor. Chiar dacă din punct de vedere juridic așteptările partenerilor contractuali nu sunt protejate, ele au importanță economică certă determinând deciziile adoptate în vederea desfășurării în viitor a activității. Planurile de afaceri sunt construite pornind de la date a căror obiectivitate trebuie să se încadreze în standardul așteptărilor rezonabile, astfel încât modificările operate în cadrul unei societăți comerciale pot crea riscul unor perturbări în cursul normal al activității economice.

Posibilitatea de multiplicare a încălcării drepturilor și intereselor legitime ale asociaților prin propagarea lor în mediul în care societatea comercială își desfășoară activitatea impune intervenția instanței de judecată în vederea sancționării actelor adoptate contrar legii sau actului constitutiv.

Reglementarea distinctă a acțiunii în anularea hotărârii adunării generale a asociaților prin aline. 2 și 3 al art. 132 din Legea nr. 31/1990 corespunde celor două funcții pe care aceasta le îndeplinește : cea de soluționare a disputelor ivite între asociați și cea de control de legalitate ( aspect reliefat și prin dec. nr. 3915/2013 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dos. nr. XXXXXXXXXXXXX * ). Asigurarea efectivă a îndeplinirii celei din urmă implică recunoașterea posibilității ca și un terț să poată supune controlului de legalitate hotărârile adoptate în cadrul adunării generale a asociaților.

Limitarea impusă de lege- justificarea interesului- decurge tocmai din postura acestuia de terț față de actul fondator al societății. Efectul specific pe care îl produce hotărârea adoptate în cadrul adunării generale a asociaților face ca principiul res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest să nu își găsească aplicabilitatea în deplinătatea lui. Concluzia este evidentă în cazul hotărârilor prin care se modifică structura organelor executive întrucât în cazul acestora efectuarea formelor de publicitate impuse de lege atrage obligativitatea respectării lor și de către terți.

Derularea anterioară de relații contractuale între societăți pe o perioadă îndelungată de timp dă naștere unui comportament predictibil și ușor de anticipat în raporturile dintre acestea. Orice modificare operată în structura organelor de conducere poate crea dificultăți majore cu consecințe negative asupra performanțelor economice ale partenerului contractual.

Pericolul este cu atât mai mare în cazul grupului de societăți constituit în jurul uneia concepute ca piesă principală a întregului angrenaj. Mai mult, în ipoteza în care întregul grup de firme a fost dezvoltat pe baza unei relații de familie orice modificare la nivelul de conducere al primeia atrage consecințe în ________ privința întregului grup. Tocmai de aceea, încercarea uneia dintre societăți legate prin relații de afaceri de curată cu societatea-matcă de a asigura păstrarea aceleiași conduceri, chiar dacă antamează elemente de oportunitate, nu poate fi considerată ca lipsită de interes.

Din această perspectivă instanța reține că reclamanta are stabilite raporturi solide cu pârâta _______________., societate ce asigură în exclusivitate distribuirea produselor realizate de prima. În cadrul ambelor societăți cei doi actori principali ai conflictelor ivite în sânul grupului de firme – d-nii M_____ I___ și M_____ V_____- dețin în mod direct sau prin interpuși participații proprii, astfel încât orice acțiune semnificativă a uneia dintre societăți reprezintă finalmente acțiunea proprie a uneia dintre cele două persoane fizice.

Consecința directă ce se poate trage este că și orice demers în justiție prin care se urmărește lipsirea de efecte a actelor adoptate în cadrul adunărilor generale a uneia dintre societăți va fi rezultatul inițiativei unuia dintre cei doi asociați persoane fizice. Posibilitatea recunoscută de lege acestora de a-și multiplica voința prin folosirea formelor asociative reglementate de art. 2 din Legea nr. 31/1990 deschide în mod firesc calea unor acțiuni în justiție pentru apărarea intereselor lor directe și indirect ale asociaților.

Negarea acestei posibilități prin reținerea lipsei de interes sau a caracterului nelegitim al acestuia ar duce la afectarea gravă a fundamentului care a stat la baza constituirii grupului de societăți de către cele două persoane fizice – loialitatea și încrederea reciprocă. Chiar dacă numeroasele acțiuni în justiție exercitate împotriva deciziilor luate de unul sau altul dintre asociați în mod direct sau prin intermediul societăților din grup sunt expresia clară a degradării abrupte și aproape iremediabile a respectivului fundament, nu trebuie omis că atâta timp cât societățile comerciale există el trebuie respectat în raporturile interne dintre asociați, precum și în cele externe cu partenerii contractuali.

Plasarea reclamantei în categoria unor simpli parteneri contractuali și reținerea prin prisma acesteia a lipsei de interes nu poate fi primită atâta timp cât face parte dintr-un grup constituit în jurul _______________., iar dereglările în funcționarea acesteia din urmă se pot propaga cu efect multiplicator și asupra celorlalte societăți. Tocmai de aceea, instanța consideră nefondată excepția lipsei de interes și urmează a o respinge ca atare.

Referitor la motivele invocate de reclamantă în susținerea cererii reține că formarea hotărârii adoptate în cadrul adunării generale a asociaților ca act juridic impune parcurgerea unor etape preliminare adoptării deciziei : convocarea adunării și dezbaterile în cadrul acesteia. Stabilirea unor reguli ce trebuie urmate de către lege sau acolo unde este permis de către actul constitutiv nu transformă însă hotărârea adunării generale într-un act de procedură supus sub aspectul exigențelor de legalitate prevederilor relevante Codului de procedură civilă.

Efectele produse de actele emise anterior adoptării hotărârii sunt înglobate în aceasta, astfel încât orice neregularitate se impune a fi examinată prin raportare la acest act juridic. Lipsirea de efecte juridice a actului adoptat la finalul procedurii instituite de lege sau actul constitutiv înlătură în mod retroactiv o ________ efecte care s-au produs însă.

Cu toate acestea, fiind vorba despre un act juridic de drept material și sancțiunea ce ar putea interveni ca urmare a nerespectării exigențelor amintite nu poate fi decât de drept material. Or, de lege lata instituția nulității de drept material nu este condiționată de reținerea unei vătămări, astfel încât orice trimitere la prevederile art. 105 V.c.pr.civ. nu este pertinentă.

Elementul primordial în adoptarea hotărârii în cadrul adunării generale a asociaților îl reprezintă convocarea acesteia. Art. 195 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 stabilește în sarcina administratorilor societății cu răspundere limitată obligația de a convoca adunarea asociaților la sediul societății. Pluralitatea administratorilor în cadrul _______________. compusă din d-nii M_____ I___, M_____ V_____ și M_____ C____ determină în mod direct incidența art. 76 potrivit căruia dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate, în caz de divergență urmând a decide asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.

În cuprinsul statutului _______________. nu a fost insertă regula unanimității, asociații înțelegând să stipuleze regula majorității ( art. 18 paragraful 8- fila 30 vol. I ). Cvorumul stabilit prin același act a fost de cel puțin doi membri ai comitetului de direcție, stipulându-se în mod expres că valabilitatea deciziilor acestuia este condiționată de întrunirea lui. Nicio dispoziție din statut nu conferă posibilitatea ca în cursul actelor ce țin de activitatea internă a societății vreun administrator să poată acționa singur atâta timp cât nu deține calitatea de director general.

Chiar dacă aplicarea strictă a prevederilor art. 18 din statut poate crea dificultăți majore în funcționarea societății, esențial rămâne faptul că respectiva clauză a fost asumată în mod liber de către asociați. Respectarea ei se impune prin prisma principiului pacta sunt servanda, astfel încât convocarea trebuie să fie rezultatul dezbaterilor în cadrul comitetului de direcție. A fortiori ratione în ipoteza în care unul dintre administratori și-a manifestat în mod expres opoziția față de convocarea inițiată de celălalt administrator, ea nu poate fi valabilă.

Așa fiind, instanța reține că la data de 8.05.2007 administratorul M_____ I___ a emis o decizie prin care a anulat convocarea inițiată de administratorul M_____ V_____. În aceste condiții, față de prevederile exprese ale statutului, în mod clar convocarea nu poate fi considerată valabilă. Ca element esențial în realizarea manifestării de voință în cadrul adunării generale a asociaților încălcarea regulilor referitoare la condițiile în care poate fi făcută convocarea atrage sancțiunea nulității absolute, interesul ocrotit fiind unul de ordin general.

Faptul că art. 121 din Legea nr. 31/1990 permite ținerea unei adunări generale chiar dacă nu au fost respectate procedurile de convocare sub condiția ca acționarii ce reprezintă întregul capital social să fie de acord nu poate duce la concluzia că sancțiunea aplicată este nulitatea relativă. Textul trebuie interpretat în sensul că în mod excepțional nulitatea absolută poate fi înlăturată, soluție firească prin raportare la mecanismul specific al adoptării hotărârilor în cadrul adunărilor generale.

Mai mult, aplicarea acestei dispoziții implică reținerea unei condiții prealabile ce nu se regăsește în prezenta cauză – acordul acționarilor ( asociaților ) ce dețin întregul capital social. Or, din moment ce d-l M_____ I___ și-a manifestat în mod clar opoziția față de ținerea adunării generale convocate de d-l M_____ V_____ nu se poate considera că premisa avută în vedere de lege este întrunită. Absența acordului acestuia nu poate fi interpretată în sensul modificării naturii juridice a sancțiunii ce intervine în cazul nerespectării formalităților de convocare, ci ea face inaplicabilă asanarea nulității absolute atrase de nerespectarea ei.

Aceeași concluzie a fost reținută de Curtea de Apel Oradea prin dec. nr. 1/2010 pronunțată în dos. nr. 4808/111/C/2008 în considerentele acesteia făcându-se mențiunea expresă că sancțiunea ce intervine pentru nerespectarea formalităților de convocare este nulitatea absolută ( fila 48 vol. II ). Controlul de legalitate exercitat de instanța de judecată a vizat hotărârile adoptate la datele de 9.01.2008 și 16.01.2008 după o procedură identică cu cea din prezenta cauză. Faptul că ele au fost atacate de d-l M_____ I___ în calitate de asociat al _______________. nu modifică calificarea nulității incidente. Calificarea dată de instanța de judecată se impune a fi respectată atâta timp cât împrejurările de fapt și încălcările imputate sunt identice.

Admiterea soluției contrare ar duce la încălcarea autorității de lucru judecat atașate de lege hotărârii amintite prin prisma efectului pozitiv la care părțile din prezentul litigiu au făcut trimitere într-un alt context. Scopul urmărit prin instituirea acestui efect îl constituie evitarea contradicțiilor ce s-ar putea ivi între considerentele hotărârilor, ceea ce s-a tranșat jurisdicțional anterior fiind folosit cu ocazia unei noi judecăți. În cadrul acesteia statuarea anterioară îmbracă forma unei prezumții cu o funcție normativă între părți, fiind imposibilă contrazicerea ei în alt litigiu.

Faptul că prin sent. __________________ pronunțate de Tribunalul Bihor acest motiv nu a fost reținut drept cauză de nulitate absolută nu poate duce la o altă concluzie. Hotărârea nu a fost apelată de d-l M_____ I___, astfel încât în mod firesc considerentele expuse de prima instanță ar fi intrat în autoritatea de lucru judecat. Aserțiunea își păstrează însă valabilitatea sub condiția ca cererea să fi fost analizată pe fond, inclusiv sub aspectul chestiunii litigioase amintite. Or, prin dec. nr. 3915/2013 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dos. nr. XXXXXXXXXXXXX * s-a arătat în mod expres că reținerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului M_____ I___ face de prisos orice analiză a celorlalte motive invocate ( art. 192 alin. 2 teza I și art. 193 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 ).

Absența unei analize exprese a instanței supreme în privința cauzei de nulitate absolută derivând din nelegalitatea convocării atrage imposibilitatea reținerii autorității de lucru judecat. În acest sens, trebuie remarcat că potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 V.c.pr.civ. hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Textul legal instituie o garanție esențială pentru realizarea actului de justiție și împotriva arbitrariului, constituind în același timp premisa exercitării controlului judiciar de către instanța superioară. Pentru a da satisfacție acestui principiu nu este necesar ca instanța de judecată să examineze și să discute în mod special toate argumentele invocate de părți, fiind suficient ca ea să arate motivele de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluției.

Obligația de motivare a hotărârilor judecătorești a fost subliniată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a arătat că ea își are izvorul în dreptul oricărei părți în cadrul procedurii să prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale, combinat cu dreptul lor ca aceste argumente să fie examinate în mod efectiv ( Hotărârile pronunțate în cauzele Werner versus Austria și V__ der Hurk versus Olanda ). O hotărâre prin care se repetă mecanic prevederile textelor de lege aplicabile nu poate fi socotită o hotărâre judecătorească motivată ( cauza Dimitrellos versus G_____ ).

Motivarea nu trebuie să trateze separat fiecare dintre problemele punctuale ridicate de parte atâta timp cât instanța a atins toate aspectele esențiale ale argumentelor invocate de către părți ( mutatis mutandis cauza Albina versus România ). Or, în condițiile în care instanța supremă nu a abordat o parte din chestiunile fundamentale puse în discuție de către părți, nu se poate reține incidența autorității de lucru judecat întrucât lipsește premisa esențială : judecata.

Faptul că analiza făcută de instanța de judecată a privit hotărârile supuse controlului și în prezenta cauză nu poate duce la o altă concluzie atâta timp cât Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că d-l M_____ I___ nu poate supune controlului jurisdicțional valabilitatea lor datorită împrejurării că nu a votat contra în cadrul lor și nu a solicitat să se facă această mențiune.

Pe de altă parte, nu trebuie omis că prin statutul _______________. s-a prevăzut în mod expres că adunările generale sunt convocate de către directorul general sau de celălalt director pe baza împuternicirii date de directorul general ( art. 22 paragraful 1 ). Calitatea de director general putea fi dobândită de oricare dintre directori în baza și în limitele stabilite prin hotărârea adunării generale, acesta putând reprezenta societatea în raporturile cu terții ( art. 18 paragraful 13 ).

Stabilirea persoanei care deține respectiva calitate sau într-un sens mai larg poate reprezenta societatea în raporturile cu terții a fost și este intens disputată de cele două persoane fizice M_____ I___ și M_____ V_____, hotărârile judecătorești depuse la dosar constituind o dovadă în acest sens. Tranșarea aceste chestiuni litigioase presupune raportarea la clauzele pactului societar, dar și la modul în care dispozițiile relevante ale acestuia au fost interpretate de instanțele de judecată.

Examinarea conținutului hotărârilor depuse de ambele părți conduce la concluzia că o parte din instanțele de judecată au considerat că respectiva calitate este deținută numai de d-l M_____ I___ ( dec. nr. 1/2010- A a Curții de Apel Oradea, dec. nr. 290/R/2010 a Curții de Apel G_____, dec. nr. 716/2012 a Curții de Apel Timișoara ), în timp ce altele au considerat că atât d-l M_____ I___, cât și d-l M_____ V_____ dețin calitatea de reprezentanți legali ai societății ( dec. nr. 1455/R/2009, 22/C/2009, 32/C/2010 și 33/C/2010 pronunțate de Curtea de Apel Oradea și 838/2012 pronunțată de Curtea de Apel C______ ). Multiplicarea hotărârilor judecătorești într-un sens sau altul nu poate constitui un argument pentru reținerea uneia sau alteia dintre statuările instanțelor de judecată întrucât toate hotărârile amintite fiind irevocabile ( în sistemul Codului de procedură civilă anterior ) se bucură de autoritate de lucru judecat.

Efectul pozitiv pe care legea îl atașează acestora și la care s-a făcut referire anterior ar impune respectarea lor, statuarea într-un sens contrar constituind o atingere adusă acesteia. Mai mult, lecturarea hotărârilor amintite conduce la concluzia că opinia instanțelor de judecată este divergentă chiar și în privința posibilității de a se reține autoritatea de lucru judecat în ceea ce privește modul de soluționare a excepției calității de reprezentant ( e.g. dec. nr. 13/C/2009 a Curții de Apel Oradea și dec. nr. 716/2012 a Curții de Apel Timișoara ). Tocmai de aceea, stabilirea calității de reprezentant impune raportarea la prevederile actului constitutiv și interpretarea acestuia prin prisma dispozițiilor legale relevante.

În acest sens trebuie remarcat că problema calității de reprezentant a fost pusă în prezentul litigiu în primul rând sub aspect procedural de către d-l avocat F_____ M______ la momentul la care d-l M_____ I___ a invocat calitatea sa de director general al _______________. Tranșarea din acest punct de vedere a problemei nu se poate face decât prin luarea în considerare a prevederilor art. 151 alin. 4 C.pr.civ.

Potrivit acestora reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor. Din cuprinsul înscrisurilor comunicate de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor rezultă că atât d-l M_____ I___, cât și d-l M_____ V_____ au calitatea de persoane împuternicite ale societății, astfel încât raportat la dispozițiile legale amintite, excepția invocată este nefondată.

Pe planul dreptului material însă ( cu reverberații directe și în plan procesual ) instanța reține că având de analizat aceeași chestiune cu un alt prilej ( dos. nr. XXXXXXXXXXXXX ) a statuat că prin voința asociaților este posibil ca dreptul de reprezentare să fie conferit numai unuia dintre aceștia. În absența unei atare limitări prin actul constitutiv, operează principiul înscris de art. 75 din Legea nr. 31/1990.

S-a reținut că pentru a se sublinia distincția dintre administrarea societății și dreptul de reprezentare în teza finală a paragrafului 13 din art. 18 statulul _______________. s-a stipulat în mod expres că cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți. Deși a fost operată această distincție, în cuprinsul statului nu s-a precizat care dintre cei doi asociați inițiali a dobândit calitatea de director general, ambii făcând parte din comitetul de direcție. Mai mult, din probele administrate în cauză nu rezultă că printr-un act adițional ulterior sau printr-o hotărâre A__ să se fi procedat la desemnarea reclamantului în această calitate. Numai în privința d-lui M_____ I___ a fost adoptată o atare hotărâre ce a fost declarată nulă prin sent. _________________/2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dos. nr. XXXXXXXXXXXXX.

O asemenea mențiune nu se regăsește nici în actul adițional încheiat la data de 22.06.1992 prin care d-l M_____ V_____ a dobândit calitatea de asociat în cadrul S.C. T.G.I.E. S.R.L. în urma fuziunii prin absorbție a S.C. Expert MM S.R.L. Odată cu efectuarea acestei operațiuni pârâtul a primit dreptul de a reprezenta S.C. T.G.I.E. S.R.L. în diversele raporturi ale acesteia, cât și toate celelalte drepturi ce decurg din părțile sociale pe care le va deține în această societate.

Inserarea acestei mențiuni a fost determinată tocmai de existența prezumției instituite de Legea societăților comerciale potrivit căreia, în absența unei dispoziții contrare, dreptul de reprezentare aparține fiecărui administrator. Or, prin încheierea actului adițional S.C. T.G.I.E. S.R.L. avea trei administratori ( denumiți directori ) ce compuneau comitetul de direcție.

Trimiterea expresă în mod distinct la dreptul de reprezentare și la celelalte drepturi conferite de calitatea de asociat întărește ideea că s-a voința părților a fost ca și d-l M_____ V_____ să dobândească calitatea de reprezentant legal al societății. Admiterea soluției contrare ar duce la concluzia că distincția operată între cele două componente nu își avea justificarea. Fiind vorba de persoane care înțelegeau neîndoielnic această diferență, instanța a considerat că inserarea ei a urmărit tocmai evitarea oricărui dubiu în acest sens.

Modificarea amintită nu poate fi însă interpretată în sensul excluderii dreptului de reprezentare al S.C. T.G.I.E. S.R.L. pentru d-l M_____ I___ întrucât părțile au prevăzut în partea finală că „d-l M_____ V_____ își însușește prevederile cuprinse în Statului S.C. T.G.I.E. S.R.L. după modificările ce decurg din acest act adițional”. Trimiterea expresă făcută în acest sens presupune, neîndoielnic, și acceptarea clauzei potrivit căreia în raporturile cu terții societatea este reprezentată de către directorul general.

Așa fiind, instanța a considerat că prin voința celor trei asociați d-lui M_____ V_____ i-a fost conferit dreptul de reprezentant al S.C. T.G.I.E. S.R.L., el nefiind condiționat de vreo manifestare de voință ulterioară. Puterea de reprezentare dobândită de acesta nu contrazice dispozițiile inițiale cuprinse în actul constitutiv referitoare la competența exclusivă de reprezentare a directorului general. Cu alte cuvinte, optând pentru această modificare părțile au înțeles să opereze o partajare a dreptului de reprezentare între d-l M_____ V_____ și directorul general, fără ca cele două drepturi să se excludă în temeiul actelor juridice amintite.

În ciuda acestei concluzii în vederea respectării principiului predictibilității actului de justiție astfel cum a fost el conturat în practica Curții Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că numai d-l M_____ I___ are calitatea de reprezentant al _______________., hotărârile judecătorești pronunțate până la acel moment fiind în acest sens. Apelul declarat împotriva hotărârii a fost admis de Curtea de Apel Oradea care prin dec. nr. 45/C/2010 a reținut că ambii au calitatea de reprezentanți legali ai societății, raționamentul fiind însușit de Înalta Curte de Casație și Justiție prin respingerea recursului.

Aplicarea consecventă a raționamentului avut în vedere cu acel prilej, precum și revirimentul jurisprudențial înregistrat ulterior impune reținerea la acest moment a calității de reprezentanți legali ai societății pentru ambii frați gemeni. Orice altă interpretare ar duce la anihilarea voinței exprimate în cuprinsul pactului societar de cei doi asociați majoritari. Tocmai de aceea, va respinge ca nefondată excepția lipsei calității de reprezentant legal invocată.

Referitor la cel de-al doilea motiv invocat instanța reține că potrivit art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar acordul tuturor asociaților în afară de situația în care legea sau actul constitutiv prevede altfel. Reținerea unei asemenea derogări implică exprimarea ei în termeni clari, orice dubiu în acest sens fiind de natură să atragă incidența normei legale amintite.

Hotărârile atacate au vizat neîndoielnic modificarea componenței comitetului de direcție compus inițial din două persoane- d-nii M_____ I___ și M_____ C____, iar ulterior din trei persoane prin cooptarea d-lui M_____ V_____. Desemnarea lor prin contractul de societate face ca izvorul drepturilor și obligațiilor ce le revine să își aibă sorgintea în cuprinsul lor, astfel încât orice modificare cu privire la acest aspect echivalează cu o modificare a actului constitutiv ce se supune rigorilor stabilite de asociați. Susținerile pârâtului M_____ V_____ în sensul că măsurile adoptate nu reprezintă modificări ale actului constitutiv sunt contrazise chiar de cuprinsul acestora, astfel încât ele nu pot fi primite.

O asemenea calificare atrage incidența dispozițiilor statutare potrivit cărora orice modificare a statutului societății, a contractului de societate, cât și a drepturilor și obligațiilor ce decurg din acestea, inclusiv din prezentul act adițional vor avea valabilitate numai cu acordul unanim al fiecărui asociat. La data de 2.04.2002 asociații au adus o nouă modificare a celor două acte stabilind că hotărârile în cadrul adunărilor generale ordinare și extraordinare se vor lua cu votul a 80 % din capitalul social al societății, restul dispozițiilor rămânând nemodificate.

Inserarea acesteia impune stabilirea împrejurării dacă s-a înțeles renunțarea la principiul unanimității și trecerea la cel al majorității calificate a capitalului social. Fiind vorba despre o clauză inserată în cuprinsul unui act juridic este neîndoielnic că ea trebuie interpretată atât în sensul în care să producă efecte, cât și prin raportare la ansamblul celorlalte dispoziții. Până la acel moment deciziile, indiferent de felul adunării convocate, erau supuse prevederilor art. 24 din statut potrivit cărora adunarea generală statutar constituită ia decizii cu majoritatea de voturi a celor prezenți sau reprezentați în toate problemele.

Modificarea operată a dus atât la schimbarea procentului stabilit inițial pentru considerarea ca fiind legal constituită o adunare ( de la maximul de ¾ a fost crescut la 80 % din capitalul social ), cât și la procentul necesar pentru ca decizia să fie valabil adoptată. Trimiterea expresă pe care părțile pactului societar au făcut-o la condițiile de cvorum și vot în cadrul adunărilor generale și unificarea acestora conduce la concluzia că modificarea a vizat numai un articol, restul dispozițiilor rămânând nemodificate.

Faptul că orice modificare a actului constitutiv trebuie discutată în cadrul adunării generale extraordinare nu poate duce la reținerea cvorumului amintit atâta timp cât părțile au rezervat un paragraf distinct modului în care poate fi modificat acesta. De altfel, concluzia a fost reținută în mod constant de instanța de judecată în cadrul litigiilor purtate în interiorul grupului de firme ulterior anului 2002 ( dec. nr. 1/2010 – A pronunțată de Curtea de Apel Oradea, dec. nr. 479/C/2007 a Curții de Apel Oradea – fila 130 vol. I ). Or, în condițiile în care modificarea nu a fost rezultatul acordului de voință al tuturor asociaților, aceasta nu s-a născut în mod valabil, sancțiunea incidentă fiind neîndoielnic nulitatea absolută.

Referitor la cel de-al treilea motiv invocat instanța reține că la adunarea din data de 5.07.2007 pârâtul M_____ V_____ a votat susținând că deține un procent de 52, 5 % din capitalul social ca urmare a încheierii contractului de cesiune de creanță cu S.C. Rieni Drinks S.A. la data de 12.06.2007. Respectivul contract a fost declarat nul prin decizia nr. 520/2009 pronunțată de Curtea de Apel București în dos. nr. XXXXXXXXXXX, astfel încât aplicarea principiului efectului retroactiv al nulității conduce la concluzia că la acel moment pârâtul nu deținea în mod valabil decât un procent de 47, 5 % din capitalul social.

Această împrejurare nu constituie prin ea însăși o condiție necesară și suficientă pentru a se dispune anularea hotărârilor adoptate cu acel prilej întrucât, după cum s-a arătat anterior, fiind vorba despre o modificare a actului constitutiv se impunea realizarea unei decizii unanime. Ca atare, acest motiv nu poate fi reținut.

Referitor la cel de-al patrulea motiv instanța reține că valabilitatea oricărui act juridic civil este condiționată de existența unei cauze reale, licite și morale ( art. 966 V.c.civ. ). Întrucât scopul imediat în cazul oricărui contract corespunde exigențelor legale, stabilirea caracterului ilicit al cauzei presupune raportarea la scopul mediat.

Dorința de preluare a controlului unei societăți chiar dacă poate fi justificată pe fondul divergențelor de opinie dintre asociații majoritari nu poate avea loc decât în limitele și cu respectarea prevederilor actului constitutiv și ale dispozițiilor legale. Cvorumul ridicat impus prin modificarea adusă în cursul anului 2002, precum și păstrarea principiului unanimității în cazul modificărilor actului constitutiv conduc la concluzia certă că orice schimbare a actului fondator al societății nu poate avea loc în mod unilateral prin voința exclusivă a unuia dintre asociați.

Ea presupune realizarea unui acord prealabil și consensul acestora asupra modificărilor ce urmează a fi făcute, în absența lor orice încercare în acest sens fiind contrară principiului bunei-credințe și a încrederii reciproce ce stă la baza oricărei forme asociative. Încercările repetate ale pârâtului M_____ V_____ de a modifica actul constitutiv în ciuda hotărârilor judecătorești care fie au suspendat, fie au anulat demersurile făcute sunt contrare prevederilor art. 966 V.c.civ., astfel încât și acest motiv este întemeiat.

Față de toate acestea, va respinge ca nefondată excepția lipsei calității de reprezentant legal a d-lui M_____ I___ pentru pârâta S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L., va respinge ca nefondată excepția lipsei calității de reprezentant legal a pârâtului M_____ V_____, va respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei S.C. S______ Distilerries S.A., va respinge ca nefondată excepția lipsei de interes a reclamantei S.C. S______ Distilerries S.A., va respinge ca nefondată excepția puterii de lucru judecat, va admite cererea modificată formulată de reclamanta S.C. S______ Distilerries S.A. și va declara nule hotărârile adunărilor generale ale asociaților pârâtei S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. adoptate la datele de 11 mai 2007 și 5 iulie 2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată excepția lipsei calității de reprezentant legal a d-lui M_____ I___ pentru pârâta S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. cu sediul în Oradea ____________________-2, J XXXXXXXXXXX, CUI xxxxx, cod IBAN RO32RNCBxxxxxxxxxxxx0001 cu sediul procesual ales în Oradea ______________________-16, jud. Bihor- persoana desemnată cu primirea corespondenței fiind d-na I____ A___.

Respinge ca nefondată excepția lipsei calității de reprezentant legal a pârâtului M_____ V_____ cu domiciliul procesual ales în Oradea ______________________-16, jud. Bihor- persoana desemnată cu primirea corespondenței fiind d-na I____ A___ pentru pârâta S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L.

Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei S.C. S______ Distilerries S.A. cu sediul în ______________________________________, jud. Bihor, J XXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, cod IBAN RO66RNCBxxxxxxxxxxxx0001 invocată de pârâții S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. și M_____ V_____.

Respinge ca nefondată excepția lipsei de interes a reclamantei S.C. S______ Distilerries S.A. invocată de pârâții S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. și M_____ V_____.

Respinge ca nefondată excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâții S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. și M_____ V_____.

Admite cererea modificată formulată de reclamanta S.C. S______ Distilerries S.A. în contradictoriu cu pârâții S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. și M_____ V_____.

Declară nule hotărârile adunărilor generale ale asociaților pârâtei S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. adoptate la datele de 11 mai 2007 și 5 iulie 2007.

Cu apel în 30 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Bihor.

Dată în cameră de consiliu și pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 C.pr.civ., azi 17 iulie 2014.

Judecător , Grefier,

C_______ M______ D____ M____

în concediu de odihnă, în concediu de odihnă,

semnează președintele instanței, semnează locțiitor grefier șef,

C_____ D______ C______ B______

5 ex. 14.08.2014

CM/DM

Se vor comunica:

- reclamanta S.C. S______ Distilerries S.A. cu sediul în ______________________________________, jud. Bihor, J XXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, cod IBAN RO66RNCBxxxxxxxxxxxx0001,

- pârâții S.C. T___________ G______ Import-Export S.R.L. cu sediul în Oradea ____________________-2, J XXXXXXXXXXX, CUI xxxxx, cod IBAN RO32RNCBxxxxxxxxxxxx0001 cu sediul procesual ales în Oradea ______________________-16, jud. Bihor- persoana desemnată cu primirea corespondenței fiind d-na I____ A___ și M_____ V_____ cu domiciliul procesual ales în Oradea ______________________-16, jud. Bihor- persoana desemnată cu primirea corespondenței fiind d-na I____ A___