R______

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

Decizia nr.1097

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2014,

Președinte: - M______ D_________

Judecător: - C_______ G________

Grefier : - M_____ M____

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M___ I_______, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de asigurătorul E______ R______ ASIGURARE-REASIGURARE SA,cu sediul în ___________________________________ Nord, nr.10 Global City Business Park, clădirea 023, județul Ilfov, cu sediul ales la SCA „D_____ F_____ și Asociații” situat în București, ___________________, __________, ___________, sector 4, partea responsabilă civilmente ___________________, cu sediul în M____, _____________________.1, județul Prhaova, reprezentată convențional prin SCP D_____ și Asociații cu sediul profesional în municipiul București, ___________________, nr.55, vila 6, sector 1, împotriva sentinței penale nr.1142/11.04.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care în baza art. 386 alin.1 C.pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului C_______ S_________ M_____ prin actul de sesizare din art. 178 alin. 1, 2 C. pen. 1969 in fapta prev. si ped. de art. 192 alin. 1, 2 C. pen.

În baza art. 396 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 192 alin. 1, 2 C. pen., și a art. 5 C. pen. inculpatul C_______ S_________ M_____ (fiul lui C_________ si E____, născut la data 18.10.1965, in M____, jud. Prahova, domiciliat in _____________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa, fapta din data de 22.09.2010.

În baza art.81 și 82 C.pen. anterior cu aplic. art 5 C.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 și 84 C.pen.1969 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare sau al neîndeplinirii obligațiilor civile din prezenta hotărâre până la expirarea acestui termen.

In baza art.397 alin. 1 C.pr.pen., art.25 C.pr.penală și art. 1381 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partile civile S____ M____ L____, S____ C_____ C______ și S____ D_____ L_____ în contradictoriu cu inculpatul C_______ S_________ M_____.

Inculpatul C_______ S_________ M_____, a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. și alături de asiguratorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata catre partea civila S____ M____ L____ a sumei de 5000 de lei reprezentand daune materiale si a sumei de 20.000 de euro reprezentand daune morale.

Totodată, inculpatul C_______ S_________ M_____, a fots obligat în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. și alaturi de asiguratorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata către partea civilă S____ C_____ C______ a sumei de 20.000 de euro reprezentand daune morale.

În fine,inculpatul C_______ S_________ M_____ a mai fost obligat, în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. și alături de asigurătorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata catre partea civila S____ D_____ L_____ a sumei de 20.000 de euro representand daune morale.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru apelantul-asigurător E______ R______ Asigurare – Reasigurare SA a răspuns avocat ales Cheagu C______ din cadrul Baroului București (_______, nr.xxxxxxx/2014), apelanta-parte responsabilă civilmente ___________________ pentru care a răspuns avocat A________ O____ din cadrul Baroului București (_______, nr.xxxxxxx/2014), intimatul-inculpat C_______ S_________ M_____ personal, asistat de avocat D_______ R___ din cadrul Baroului B____ (împuternicire ________, nr.xxxxxx/2014), intimații-părți civile S____ M____ L____, S____ C_____ C______ personal, lipsind intimatul-parte civilă S____ D_____ L_____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat C______ Cheagu pentru apelantul asigurător E______ R______ Asigurare-Reasigurare SA depune la dosar practică judiciară și declară că nu are excepții de invocat și nici cereri de formulat.

Avocat A________ O____, pentru apelanta-parte responsabilă civilmente _________________ M____ arată că nu are cereri de formulat, depune factura _________ nr.481/25.04.2014 reprezentând onorariu aferent serviciilor de asistență judiciară și reprezentare în faza procesuală a apelului.

Avocat D_______ P___ având cuvântul pentru intimatul-inculpat C_______ S_________ M_____ învederează că inculpatul are o situație mai specială în sensul că nu a declarat apel și solicită aplicarea disp. art.419 C.pr.penală precum și a se lua act că achiesează atât la apelul declarat de asigurător cât și de partea responsabilă civilmente, iar inculpatul în ultimul cuvânt, dorește să-și spună punctul de vedere întrucât în cauză se discută despre o culpă comună, dacă nu exclusivă, pe de o parte și este evident că este în imposibilitatea plății sumelor la care a fost supus prin hotărârea judecătorească.

Reprezentantul Ministerului Public declară că nu are cereri de formulat.

Curtea, în temeiul art.420 alin.4 din Noul Cod de procedură penală aduce la cunoștință intimatului-inculpat C_______ S_________ M_____, dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i atenția că dacă refuză să dea declarație nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă vor da declarație aceasta va putea fi folosită ca mijloc de probă împotriva sa.

Intimatul-inculpat C_______ S_________ M_____ personal având cuvântul declară că își menține declarațiile date la instanța de fond și nu are completări de făcut.

Părțile, personal și prin apărători, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea apelurilor.

Curtea, luând act că părțile nu mai au excepții de invocat și nici cereri de formulat, potrivit art. 420 alin.6 din Noul Cod de proc. penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelurilor.

Avocat Cheagu C______ având cuvântul pentru E______ R______ Asigurare -Reasigurare SA, solicită admiterea apelului, precizând că este criticată, în special, latura civilă a sentinței.

În ce privește latura penală, instanța de fond a reținut culpa comună, deși în expertiza tehnică s-a concluzionat că inculpatul a circulat cu o viteză de 120 km/h (de fapt s-a presupus) procurorul a înlăturat presupusa viteză, instanța a admis că acesta a circulat cu viteză legal. În acest context, nu se mai poate reține culpa comună, ci una exclusivă, așa cum reține și expertul care a concluzionat în lucrarea sa că accidentul ar fi putut fi evitat dacă partea vătămată S____ F_____ nu ar fi virat la stânga într-un loc nepermis și ar fi respectat circulația pe drumurile publice. Acestea sunt criticile referitoare la situația de fapt, pe latură penală.

Referitor la latura civilă, trebuie observat că daunele morale sunt acele despăgubiri pe care instanțele trebuie să el acorde pentru a ajuta, din punct de vedere moral, să se depășească situația grea. Dar, per total, daunele morale acordate în această cauză sunt de peste 60.000 euro, care este o sumă exagerată. Nu s-a putut dovedi că familia avea un trai ridicat și că victima ar fi reușit să asigure acestora 60.000 euro până la sfârșitul vieții sale.

Legislația în vigoare prevede că daunele morale trebuie acordate pentru a sprijini familia, dar nu pentru a crea un confort mult mai mare decât cel avut anterior.

În motivele scrise de apel s-au dezvoltat pe larg criticile formulate cu privire la daunele morale și modalitatea în care sunt acordate de instanță, de aceea solicită ca instanța de control judiciar să țină seama de acestea atunci când va delibera.

Pentru apelanta-parte responsabilă civilmente ________________, avocat A________ O____, având cuvântul solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și rejudecând, pe fond să se dispună, în principal, achitarea inculpatului în cauză fiind incidente dispozițiile art.16 lit.b teza a II-a din Codul de procedură penală și respingerea pretențiilor formulate de părților civile.

În subsidiar, în situația în care se va reține culpa concurentă a inculpatului cu cea a victimei în producerea accidentului, pe latură civilă, solicită înlăturarea obligării la plata daunelor materiale în cuantum de 5.000 lei către partea civilă S______ M____ L____ ca fiind nedovedită, reducerea cuantumului daunelor morale acordate părților civile și obligarea asigurătorului ____________________________-Reasigurare la plata despăgubirilor cauzate prin fapta inculpatului.

Sub aspectul laturii penale, așa cum s-a mai susținut, apreciază că în mod greșit s-a reținut culpa concurentă a inculpatului cu cea a victimei pentru că probatoriul administrat în cauză (raportul de expertiză extrajudiciară efectuat în cursul urmăririi penale, precum și declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale și reaudiați la instanța de fond) reiese că inculpatul nu a putut evita producerea accidentului, starea de pericol fiind cauzată de victimă prin oprirea bruscă, voluntară a conducătorului auto S____ F_____ (a avut intenția să vireze la stânga, fără a semnaliza din tip). Raportul de expertiză a concluzionat că inculpatul a condus cu o viteză de 120 km/h, însă aceste concluzii au fost înlăturate de procuror în cursul urmăririi penale, în condițiile în care diagrama la momentul accidentului nu concorda cu cea la care a fost adaptat autovehiculul condus de partea vătămată.

În latură civilă, în măsura în care instanța de apel va reține că există culpă concurentă, în subsidiar, referitor la daunele materiale în cuantum de 5.000 lei, consideră că în mod greșit s-a dispus obligarea inculpatului la plata acestei sume. Chiar dacă s-ar reține culpa concurentă, s-a ignorat faptul că în cursul urmăririi penale s-a achitat deja de către partea civilă suma de 8.000 lei cu titlu de daune materiale, din care 4.000 lei le-a achitat partea responsabilă civilmente și 4.000 lei de asigurător. Cu alte cuvinte, sub acest aspect, părții civile i s-a acordat mai mult decât a dispus instanța.

Daunele morale acordate sunt exagerate, nu sunt în acord cu practica judiciară în materie, iar referitor la obligarea asigurătorului solicită ca în baza Legii speciale nr.136/1995 să dispună obligarea asigurătorului, în baza contractului încheiat, la plata sumei de bani la care a fost obligat inculpatul. Solicită cheltuieli de judecată.

Avocat D_______ P___, având cuvântul pentru intimatul-inculpat C_______ S_________ M_____ precizează că, în mare, formulează aceleași concluzii ca și cele două colege ale sale. Problema este că, în ceea ce privește latura penală, la fila 2 – 3 rechizitoriu se reține culpa comună a celor două persoane implicate în accidentul rutier care a dus la decesul lui S____ F_____. Pe parcursul cercetării penale, s-a solicitat, atașarea dosarului medical al victimei. În afară de faptul că victima a încălcat, efectiv, o normă impusă de regulamentul de circulație, nu trebuia să se afle la volan pentru că era bolnav, se afla sub imperiul medicamentelor. Inculpatul l-a lovit din spate, acesta a intrat jumătate pe sensul opus, peste linia dublu continuă, prin simplul fapt că mașina din fața lui (un tir) a apucat să-l evite și s-a dus în dreapta. În aceste condiții nu avea cum să mai pună frână și l-a lovit efectiv pentru că nu a avut unde să se ducă.

Viteza pe care a avut-o a fost cea legală și nu cea stabilită prin fișa tapograf, în condițiile în care inculpatul nu conducea o singură mașină a societății, ci mai multe mașini, în funcție de nevoile zilnice sau săptămânale ale societății și de aceea s-au găsit două fișe tapograf. S-a avut în vedere cea care arăta 120 km/h, în loc să fie reținută cea de 90 km/h. Mașina nu putea să aibă 120 km/h, în condițiile în care în avea în față un tir ce circula cu o viteză rezonabilă.

În condițiile în care culpa este exclusiv a părții vătămate, trebuie regândită sentința ce a fost pronunțată, întrucât, în opinia sa, se impune achitarea inculpatului.

Cât privește latura civilă, inculpatul nu are de unde da banii (este un muncitor simplu, fără o calificare, nu are alte venituri, nici avere) dar atâta vreme când familia a primit 8.000 lei și se mai solicită un alt cuantum fără a se face dovada și proba verității cu înscrisuri nu se mai impune. Este imoral să se solicite daune morale când, de fapt, imoralitatea era a familiei, care l-a lăsat să conducă și să comită acea contravenție.

Solicită admiterea apelurilor formulate de asigurător și partea responsabilă civilmente, apeluri la care achiesează întru totul, reaprecierea situațiilor de fapt și de drept.

În plus nu-și explică de ce C_____ E________ care a lovit direct victima a fost transformată în martor, pentru că aceasta avea posibilitatea să pună frână. Din certificatul medico legal rezultă că victima a avut o moarte violentă, nu a avut fracturi, nu a fost în situația de a fi descarcerat, lovitura venind din dreapta și nu din stânga unde se afla șoferul. Rechizitorul denunță o altă situație de fapt. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Intimata-parte civilă S____ M____ L____, personal având cuvântul în primul rând susține că soțul său nu făcea nici un tratament, nu era bolnav.

Expertiza realizată de organele de cercetare penală, evidențiază că inculpatul nu a respectat distanța minimă față de autovehiculul din față și că în momentele anterioare impactului circula cu o viteză de 120 km/h. Având o asemenea viteză, cumulată cu masa mare a camionului a fost imposibilă evitarea accidentului prin frânare, în așa fel încât soțul său să poată supraviețui impactului, în condițiile în care cu 100 metri înainte de locul accidentului există o trecere de pietoni, presupune că a avut aceeași viteză și nu a redus viteza. Aceasta, împreună cu depășirea considerabilă a vitezei legale, califică conducerea autovehiculului de mare tonaj de către inculpat drept iresponsabilă și cauzatoare de pericol iminent pentru orice participant la traficul rutier.

Inculpatul nu are nici un motiv să susțină că trebuie să fie achitat, culpa sa în producerea accidentului fiind corect stabilită. Mai mult, la o asemenea viteză trebuia să prevadă accidentul doar că a socotit fără temei că nu s-ar putea produce.

Martorul P____ I__ nu a văzut accidentul în mod nemijlocit iar mărturia sa se bazează pe vizionarea unei înregistrări surprinsă de camerele de supraveghere, înregistrare care în prezent nu mai există,nu se știe nimic despre acuratețea imaginilor, ce anume au surprins acestea pentru că nu au fost predate organelor de cercetare. Nu există nicio posibilitate de intrare pe ____________________ vroia să intre soțul său, nu a fost jumătate pe linia continuă, deci a văzut prin oglindă cum mașina vine cu viteză, dar nu a avut ce să facă. Circulația pe drumul dintre Ploiești – Chițorani este posibil doar prin trecerea peste linia continuă, singura alternativă este ocolirea prin alte localități – Bucov sau Valea Călugărească sau la 12 km la Albești M___, unde există sens giratoriu.

Inculpatul nu a arătat părerea de rău pentru fapta comisă, deși au trecut mai bine de 4 ani și nu a adresat familiei condoleanțe.

Cuantumul despăgubirilor acordate este neglijabil în raport cu durerea suferită. Banii nu pot compensa pierderea și niciodată familia nu va putea fi pusă în starea anterioară accidentului, dar daunele trebuie privite ca o compensare a prejudiciilor suferite ani de-a rândul, astfel încât să fie o alinare . Valoarea despăgubirilor morale nu vine să strice un echilibru social pentru că, ele reprezintă doar o fracție din averea cumulată în cursul vieții, și să îndrepte, în măsura în care este cu putință, lipsirea de drepturile salariale ale soțului, de privarea de un mare ajutor în gospodărie pentru că era o personalitate polivalentă și mai ales de lipsirea de un foarte bun sfătuitor.

Solicită respingerea apelurilor.

Intimatul-parte civilă S____ C_____ C______ având personal cuvântul, adaugă că daunele solicitate își găsesc temei în relațiile cu defunctul, în gradul de afecțiune existent, în faptul că au locuit împreună. Mai mult decât atât, familia se afla în întreținerea acestuia, pentru că mama era pensionară iar copii se aflau la studii. Urmare decesului tatălui său a pierdut oportunitatea de a continua studiile la un nivel înalt, iar familia a fost privată de sprijin și îndrumare. Înainte de decesul tatălui aveau alte posibilități financiare, raportat la momentul de față.

Cu privire la despăgubirea de 4.000 lei ce se susține că au fost primite de la partea responsabilă civilmente, solicită să se facă dovada că a fost plătită, pentru că în realitate nu s-a făcut, iar apărătorul inculpatului să dovedească presupusa stare de boală a tatălui său.

Solicită respingerea apelurilor.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea apelurilor declarate de asigurătorul E______ R______ ASIGURAARE-REASIGURARE și partea responsabilă civilmente ___________________, întrucât hotărârea atacată, pronunțată de Judecătoria Ploiești este legală și temeinică, atât în latură penală, cât și în latură civilă.

Instanța de fond a evaluat în mod just întreg probatoriul administrat în cauză, inclusiv concluziile expertizei tehnice auto efectuate în cursul urmăririi penale, pe baza cărora a concluzionat în mod corect că evenimentul rutier produs la data de 22 septembrie 2010, soldat cu decesul victimei S____ F_____ care s-a datorat culpei concurente a celor doi participanți la traficul rutier, atât culpei inculpatului, cât și culpei victimei, ambii încălcând regulile de circulație pe drumurile publice. Pe cale de consecință nu se poate vorbi de culpa exclusivă a victimei în producerea accidentului rutier, așa cum a reținut în mod corect instanța de fond, culpa fiind comună. Pornind de la acest aspect, în mod corect au fost stabilite despăgubirile materiale și daunele morale acordate părților vătămate constituite părți civile în cauză, avându-se în vedere tocmai procesul de culpă reținut în sarcina victimei. A fost evaluat corect prejudiciul material, în raport de probatoriul administrat sub acest aspect dovedit cu înscrisuri și depoziții de martori, iar daunele morale acordate descendenților victimei sunt just cuantificate, apte să acopere prejudiciul nepatrimonial cauza prin fapta inculpatului.

Intimatul-inculpat C_______ S_________ M_____, personal având ultimul cuvânt declară că regretă cele întâmplate, însă nu a putut să evite impactul. La familie nu s-a putut prezenta pentru că s-a temut de alte reacții, dar regretă cele întâmplate. Dacă s-ar dispune, este de acord să presteze muncă în folosul comunității.

C U R T E A:

Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 1142/11.04.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică retinută în sarcina inculpatului C_______ S_________ M_____ prin actul de sesizare din art. 178 alin. 1, 2 C. pen. 1969 in fapta prev. si ped. de art. 192 alin. 1, 2 C. pen.

În baza art. 396 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 192 alin. 1, 2 C. pen., si a art. 5 C. pen. C_______ S_________ M_____ (fiul lui C_________ si E____, născut la data 18.10.1965, in M____, jud. Prahova, domiciliat in _____________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa, fapta din data de 22.09.2010.

În baza art.81 și 82 C.pen. anterior cu aplic. art 5 C.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 și 84 C.pen.1969 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare sau al neîndeplinirii obligațiilor civile din prezenta hotărâre până la expirarea acestui termen.

In baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., art. 25 C.p.p. si art. 1381 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partile civile S____ M____ L____, S____ C_____ C______ si S____ D_____ L_____ în contradictoriu cu inculpatul C_______ S_________ M_____.

Inculpatul C_______ S_________ M_____, a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. si alaturi de asiguratorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata catre partea civila S____ M____ L____ a sumei de 5000 de lei reprezentand daune materiale si a sumei de 20.000 de euro reprezentand daune morale.

Totodată, inculpatul C_______ S_________ M_____ a fost obligat, în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. și alături de asiguratorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata catre partea civila S____ C_____ C______ a sumei de 20.000 de euro reprezentand daune morale.

De asemenea, inculpatul C_______ S_________ M_____ a fos obligat in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. și alături de asiguratorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata către partea civilă S____ D_____ L_____ a sumei de 20.000 de euro representand daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești nr.xxxxx/P/2011, verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul C_______ S_________-M_____ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178, alin. 1, 2 din C. pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

În data de 22.09.2010, orele 17.30, conducând autovehiculul marca Mercedes, înmatriculat cu nr. XXXXXXXXX, pe DN 1B, nerespectând normele de circulație rutieră - art. 51 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată a produs un accident de circulație, în urma căruia a decedat victima S____ F_____.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: Proces - verbal de cercetare la fața locului – schiță - planșă foto, Proces - verbal de verificare tehnică a autovehiculelor, Raport medico-legal de necropsie nr.508M/23.09.2010, Declarațiile părții civile, declarații martori, Raport de expertiză tehnică auto judiciară nr. 151/17.06.2011.

Fiind prezent la termenul din data de 02.04.2013, inculpatul a arătat faptul ca nu dorește să uzeze de procedura simplificată, solicitând judecarea cauzei în procedura comună.

Astfel, în baza principiului nemijlocirii, s-a procedat la audierea martorilor P____ I__, Iusco V______, R_________ R______.

Față de martora C_____ E________ G_______ s-a dat eficienta dispozițiilor art. 381 alin. 7 C. penal.

La dosarul cauzei s-au atașat fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 22.09.2010, organele de poliție din cadrul Serviciului Rutier Prahova au fost sesizate cu privire la producerea pe DN.1B a unui accident de circulație soldat cu victime.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

La data de 22.09.2010, în jurul orelor 17.30, în timp ce inculpatul conducea autoizoterma marca Mercedes cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe banda nr. 2 a DN 1B în afara localității Bucov, din direcția Ploiești către B____, în condițiile unui carosabil uscat, la km 14+400m, la intersecția cu D.C. 57 nepăstrând o distanță suficientă, nu a mai avut timpul necesar opririi și a lovit autovehiculul marca Daewoo Nexia, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de S____ F_____, care circula în fața sa și care, nerespectând semnificația marcajului longitudinal dublu continuu, începuse virarea la stânga pentru a intra pe drumul secundar menționat mai sus, după care a oprit pentru a acorda prioritate autovehiculelor care circulau din direcția opusă.

In urma impactului, autovehiculul Daewoo a fost proiectat pe sensul opus de mers, fiind lovit în partea laterală dreapta de autoturismul marca Suzuki Splash, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de martorul C_____ E________-G_______.

Situația de fapt expusă mai sus a rezultat din probele administrate în cauză: procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul medico-legal de necropsie, declarațiile martorilor oculari și declarațiile învinuitului.

Astfel, din declarația martorului P____ I__ s-a reținut faptul că procedând la vizualizarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere existente in zona a constatat cum din direcția Mun. Ploiesti către __________________________ deplasa un autocamion pe banda a doua, pe aceeași banda aflându-se și autoturismul condus de victima S____ F_____, oprit și care încerca să vireze la stânga, având deja roțile îndreptate în acea direcție. În urma coliziunii, autoturismul condus de către partea vătămată a fost proiectat pe contrasens fiind lovit din sens opus de un alt autoturism. Martorul a mai precizat faptul ca autoturismul condus de partea vătămată semnaliza intenția de viraj la stânga, deși pe respectivul tronson de drum era interzisă o astfel de manevră, existând marcaj longitudinal dublu continuu.

În urma accidentului, a rezultat decesul numitului S____ F_____ și vătămarea corporală a numitei C_____ E________-G_______, aceasta din urmă fiind transportată la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, nerămânând internată după acordarea îngrijirilor medicale.

Conform Raportului medico-legal de necropsie nr. 508M/23.09.2010, întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Prahova, moartea victimei S____ F_____, în vârstă de 63 de ani a fost violentă, urmare a unor leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire-comprimare cu și de corpuri dure în condițiile unui accident rutier, leziuni care sunt în legătură de cauzalitate directă cu decesul.

Din raportul de expertiză tehnică auto efectuat în cursul urmăririi penale au rezultat următoarele:

-starea de pericol a fost creată de către conducătorul autoturismului Daewoo Nexia, victima S____ F_____, întrucât s-a angajat în efectuarea unei manevre de virare la stânga într-un loc unde această manevră este interzisă de marcajul rutier longitudinal dublu continuu;

-inculpatul a circulat cu o viteză de circa 120 km/h;

-accidentul putea fi evitat de către inculpat dacă ar fi circulat cu 70 km/h și de victimă dacă nu se angaja în efectuarea unei manevre interzise în acel segment de drum;

-nu au fost constatate încălcări ale regulilor de circulație de către conducătorul autoturismului marca Suzuki care circula pe contrasens.

Atât din raportul de expertiza tehnica întocmit in cursul urmăririi penale cât și din raportul de expertiza tehnica extrajudiciara depus de către inculpat la dosar in cursul judecații s-a reținut de către prima instanță că viteza cu care circula inculpatul pe respectivul tronson de drum era de 120 km/h- expertiza tehnica efectuata in cursul urmăririi penale, superioara vitezei legal admise in zona, respectiv 87 km/h- raportul de expertiza tehnica extrajudiciara, sub limita legal admisa in zona, respectiv aceea de 90 km/h.

În ambele variante, instanța de fond a reținut că inculpatul a nesocotit obligațiile ce-i reveneau de a reduce viteza pana la limita care sa-i asigure o buna vizibilitate și posibilitatea evitării oricărui pericol încălcând implicit si dispozițiile art. 51 din O.U.G. 195/2002 rep.

Astfel, conducătorul unui autovehicul trebuie să aibă o vizibilitate și o viteză care să îi permită să efectueze manevrele necesare pentru evitarea acestui tip de evenimente, or, din datele anchetei, a rezultat că inculpatul, după ce un alt autovehicul aflat în fața sa a schimbat banda de deplasare, s-a trezit efectiv în spatele autoturismului condus de victimă și nu a mai putut evita accidentul.

In urma aprecierii probatoriului administrat în cauză a rezultat că la producerea accidentului se reține culpa comună a inculpatului care a încălcat dispozițiile art. 51 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și a victimei S____ F_____, care a încălcat prevederile art.77, alin.2 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/200 republicată.

Încadrarea juridică:

În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile, instanța de fond a constatat că este în prezența situației descrise de art.5 Cod penal și anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, reținând următoarele:

În examinarea legii incidente cu privire la acuzația formulată față de inculpat instanța a analizat influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanța a verificat dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică, la pedeapsă și circumstanțele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei.

Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat

Examinarea încadrării juridice data faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiune.

Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanța trebuie să analizeze consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancționată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă și cum anume este încadrată juridic acuzația în legea nouă.

În analiza comparativă a art. 178 alin. 1 și 2 C.pen. anterior și art. 192 alin. 1 și 2 c.pen. prima instanță a constatat că nu există o diferență între limitele de pedeapsă prevăzute de cele două legi. Chiar dacă intre cele două texte de lege nu există modificări, având in vedere ca in acest moment există o schimbare din punct de vedere numerologic al textelor de lege, instanța de fond a apreciat, oportună schimbarea încadrării juridice și reținerea prevederii în momentul pronunțării hotărârii.

Ca urmare a stabilirii legii noi ca lege mai favorabilă, conform art.12 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Potrivit codului penal în vigoare, aplicarea pedepselor accesorii a devenit facultativă, instanța nefiind obligată sa dispună această pedeapsă nici în cazul în care pedeapsa principală este detențiunea pe viată, și nici atunci când inculpatul fost condamnat la pedeapsa închisorii.

În consecința, in temeiul art. 386 alin. 1 C.pr.pen. a procedat la schimbarea încadrării juridice retinuta in sarcina inculpatului C_______ S_________ M_____ prin actul de sesizare din art. 178 alin. 1, 2 C. pen. 1969 in fapta prev. si ped. de art. 192 alin. 1, 2 C. pen.

Prima instanță a apreciat că, în drept, fapta inculpatului C_______ S_________ M_____, care in data de 22.09.2010, orele 17.30, conducând autovehiculul marca Mercedes, înmatriculat cu nr. XXXXXXXXX, pe DN 1B, nerespectând normele de circulație rutieră - art. 51 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată a produs un accident de circulație, în urma căruia a decedat victima S____ F_____, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 1,2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin acțiunea de ucidere a persoanei vătămate S____ F_____ ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere cu privire la circulația pe drumurile publice, iar între fapta ilicită și urmarea imediată (constând în încălcarea dreptului la viață a acesteia) există raport de cauzalitate ce rezultă din probatoriul administrat în cauză.

Încadrarea faptei în dispozițiile alineatului (2) al art. 192 Cod penal a fost făcută urmare a îndeplinirii cerințelor impuse de acest text, și anume: în momentul accidentului, inculpatul efectua o activitate, aceea de conducere pe drumurile publice, care presupunea respectarea anumitor dispoziții legale/măsuri de prevedere a căror nesocotire a condus la uciderea persoanei vătămate. Astfel, starea de pericol creată de către inculpat urmată de uciderea persoanei vătămate S____ F_____ a fost rezultatul nerespectării de către acesta a disp. art. art. 51 din O.U.G. nr. 195/2002 rep., care prevad: „conducatorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii.”

Urmarea imediată a constat în moartea persoanei vătămate S____ F_____.

Raportul de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată a fost deopotrivă dovedit în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea din culpă cu prevedere, în accepțiunea art. 16 alin. 4 lit. a Cod penal. Inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce. La această concluzie instanța de fond a ajuns ca urmare a, pe de o parte, personalității inculpatului, acesta, la data săvârșirii faptei, având vârsta de aproximativ 45 ani, studii 12 clase, aspecte ce denotă un grad de instruire și de educație superior și dexteritate în condus, precum și, pe de altă parte, ca urmare a împrejurării că acesta, în mod ușuratic, a sperat că rezultatul nu se va produce, bazându-se pe elementele obiective ce țin de condițiile în care a avut loc accidentul.

Prima instanță a reținut că și partea vătămată S____ F_____ a contribuit prin fapta sa la producerea accidentului, prin nerespectarea prevederile art. art.77, alin.2din art.77, alin.2 din regulamentul de aplicare a O.U.G., conform cărora „marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia.”

Pentru aceste motive, instanța de fond a reținut o contribuție de 50% a inculpatului la producerea accidentului și tot de 50% pentru partea vătămată.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpatul C_______ S_________ M_____ există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, prima instanță a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă.

3. La individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Raportat la aceste criterii, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere împrejurarea că în urma accidentului a decedat o persoană.

Referitor la conduita anterior săvârșirii infracțiunii instanța de fond a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, iar ulterior săvârșirea infracțiunii reține atitudinea sa de prezentare în fața autorității.

Cu privire la persoana inculpatului s-a reținut că acesta are studii 12 clase, este căsătorit, are loc de muncă.

Față de toate cele ce preced, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa, fapta din data de 22.09.2010 și a apreciat că nu se impune aplicarea pedepsei accesorii si a pedepsei complementare.

Judecătorul a făcut ample considerații privind stabilirea legii penale mai favorabile, după care a reținut că potrivit Constituției României, legea penală mai favorabilă retroactivează. In aplicarea acestui principiu legea nouă nu trebuie să devină sub nici un aspect una defavorabilă, pentru că, legea penală mai favorabilă se apreciază în raport de situația persoanei acuzată într-o cauză penală, sau contravențională, după caz.

Din ansamblul reglementărilor privitoare la pedepse, instanța a concluzionat că suspendarea condiționată a executării pedepsei, prev. de art. 81 din C.pen. anterior este mai favorabilă, ca modalitatea de executare iar la împlinirea termenului de încercare persoana condamnată este reabilitată de drept în situația in care nu săvârșește o altă infracțiune pe perioada termenului de încercare.

Având în vedere că pedeapsa este mai mică de 3 ani închisoare, respectiv 2 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, iar în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii (nu este cunoscut cu antecedente penale), precum și de posibilitățile sale de îndreptare (este integrat din punct de vedere social), instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără privarea de libertate a acestuia, care a conștientizat consecințele negative ale faptei sale, în baza art. 81 Cod penal anterior, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.

Instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen.anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni și asupra dispozițiilor art. 84 C.pen.anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre de condamnare, până la expirarea termenului de încercare.

Latura civilă

Persoanele vătămate S____ M____ L____, S____ C_____ C______, S______ D_____ L_____, P____ C_______ R_____ si Tataram A___ O_____ s-au constituit parți civile în cauză cu suma de 50.000 lei daune materiale reprezentând sumele neacoperite din cheltuielile de înmormântare și cu suma de 300.000 euro reprezentând daune morale.

La termenul din data de 06.11.2012 s-a respins ca nefondată cererea privind introducerea în cauză în calitate de parți civile a numiților P____ C_______ R_____ și Tataram A___ O_____.

Articolul 998 din Codul civil prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca și condiții ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existența unei fapte ilicite, b) săvârșite cu vinovăție, c) care să fi provocat părții civile un prejudiciu, d) între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.

În continuare, instanța mai reține că, potrivit art. 1000 alin. 3 C.civ., comitenții răspund de prejudiciul cauzat de prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat, fiind reglementată astfel una din formele răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, respectiv, răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.

Așadar, pe lângă condițiile generale (susenunțate) și împreună cu acestea, pentru angajarea răspunderii comitentului (în cauză a părții responsabile civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L.) pentru fapta prepusului (în cauză inculpatul C_______ S_________ M_____), două condiții speciale se cer a mai fi întrunite: a) existența raportului de prepușenie; b) prepusul să fi săvârșit fapta în funcțiile ce i s-au încredințat.

Și de această dată instanța de fond a constatat că raporturile de muncă caracterizează pe cele de prepușenie, izvorâte din încheierea unui contract individual de muncă, mai mult decât atât, existența unui contract de muncă dând naștere unei prezumții relative de existență a raportului de prepușenie, prezumție care nu a fost răsturnată în cauză.

Aplicând dreptul incident la situația de fapt prezentată în cuprinsul considerentelor, prima instanță a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie (a inculpatului) respectiv, pentru fapta altuia (a părții responsabile civilmente pentru fapta inculpatului)

- fapta ilicită-constând într-o faptă prevăzută de legea penală, și anume art. 192 alin. 2 C.pen.;

- existența raportului de prepușenie;

- prepusul să fi săvârșit fapta în funcțiile ce i s-au încredințat.

- prejudiciul (cert și nereparat încă) constând în suferința psihică și consecințele indirecte, de natură materială, în ceea ce le privește pe partile civile S____ M____ L____, S____ C_____ C______, S____ D_____ L_____, cauzate de decesul victimei S____ F_____. De asemenea instanța a constaat consecința negativă, din punct de vedere psihic, suferită de părțile civile ca urmare a atingerii aduse dreptului la viață a unei persoane apropiate, cu care avea puternice legături afective.

- legătura de cauzalitate directă și indirectă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs;

- vinovăția sub forma culpei cu prevedere (ușurința).

În continuare, instanța de fond a mai reținut că, potrivit art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R______ asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule. Art. 50 din același act normativ prevede că despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare […] persoanelor păgubite prin vătămare corporala […], iar art. 54 prevede că în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în R______ se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.

Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca și condiții ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existența unei fapte ilicite, b) săvârșite cu vinovăție, c) care să fi provocat părții civile un prejudiciu, d) între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.

Cu privire la condițiile răspunderii civile delictuale, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, și anume:

- fapta ilicită-constând într-o faptă prevăzută de legea penală, și anume art. 192 alin.(1) și (1) Cod penal;

- prejudiciul (cert și nereparat încă) constând în: a) consecința negativă, din punct de vedere psihic, suferită de partea civilă S____ M____ L____ ca urmare a atingerii aduse dreptului la viață a unei persoane apropiate, cu care aveau puternice legături afective, victima fiind, soțul părții civile; b) consecința negativă, din punct de vedere psihic, suferită de partea civilă S____ C_____ C______ ca urmare a atingerii aduse dreptului la viață a unei persoane apropiate, cu care aveau puternice legături afective, victima fiind, tatăl părții civile; c) consecința negativă, din punct de vedere psihic, suferită de partea civilă S______ D_____ L_____ ca urmare a atingerii aduse dreptului la viață a unei persoane apropiate, cu care aveau puternice legături afective, victima fiind, tatăl părții civile.

- legătura de cauzalitate directă și indirectă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs;

- vinovăția sub forma culpei cu prevedere (ușurința), în forma culpei, gradul de contribuție 50% la producerea accidentului influențând nu angajarea răspunderii, ci doar întinderea despăgubirii datorate de autor.

Instanța de fond a apreciat ca întemeiată acțiunea civilă exercitată de partea civilă S____ M____ L____ în privința despăgubirilor materiale, respectiv cheltuielile efectuate cu înmormântarea și pomenirile ulteriore, cuantumul acestui prejudiciu fiind dovedit prin mijloacele de proba administrate in acest sens, respectiv înscrisurile depuse și declarațiile martorilor Iusco V______ si R_________ R______.

Pentru aceste motive, constatând că în cauză sunt realizate condițiile răspunderii civile delictuale și, judecând în echitate, ținând cont de contribuția de 50% a părții vătămate la producerea accidentului, instanța va obliga inculpatul C_______ S_________ M_____, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. si alaturi de asiguratorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata sumei de 5.000 lei cu titlul de daune materiale către partea civila S____ M____ L____.

Sub aspectul prejudiciului moral, instanța de fond a reținut că acesta decurge din traumele psihice suferite de către parțile civile, cauzate de suferințele psihice provocate ca urmare a accidentului de circulație, care a afectat în mod negativ participarea parților civile la viața socială și de familie, comparativ cu situația acestora anterior săvârșirii faptei ilicite a inculpatului, așa cum rezultă din declarațiile martorelor audiate în cauză și din cererea de constituire parte civilă.

În privința reparării prejudiciului instanța a reținut că principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, însemnând că autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat de victimă (lucrum cessans), atât pentru prejudiciile previzibile cât și pentru cele neprevizibile.

În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate pecuniar. În schimb, se poate acorda o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență, poate fi o sumă de bani, care îi permite să-și aline prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite.

Potrivit declarațiilor existente la dosarul cauzei suferința celor trei parți civile cauzata de decesul soțului, respectiv tatălui acestora este inexprimabila.

Având în vedere cele menționate anterior cu privire la prejudiciul moral, constatând că în cauză sunt realizate condițiile răspunderii civile delictuale și, judecând în echitate, ținând cont de contribuția de 50% a victimei la producerea accidentului, instanța a obligat inculpatul C_______ S_________ M_____, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. A__ & C_____ S.R.L. si alaturi de asiguratorul S.C. E______ Romania Asigurare Reasigurare S.A. la plata următoarelor despăgubiri:

- 20.000 euro cu titlu de daune morale către partea civilă S____ M____ L____ la cursul BNR din ziua efectuării plații ;

- 20.000 euro cu titlu de daune morale către partea civilă S____ C_____ C______ la cursul BNR din ziua efectuarii platii;

- 20.000 euro cu titlu de daune morale către partea civilă S____ D_____ L_____ la cursul BNR din ziua efectuarii platii.

Potrivit art. 274 alin. 1 C.pr.pen., „În caz de […] condamnare […] inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor privind avocații din oficiu și interpreții desemnați de organele judiciare, care rămân în sarcina statului.”

În continuare, instanța de fond a avut în vedere că potrivit art. 276 alin. 1 C.pr.pen

„În caz de condamnare […] inculpatul este obligat să plătească persoanei vătămate, precum și părții civile căreia i s-a admis acțiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de acestea.”

Conform art. 274 alin. 3 C. p.p., partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

În consecință, constatând caracterul real, necesar, dar și rezonabil al cheltuielilor de judecată pretinse, în baza textului legal de mai sus, instanța de fond a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Apelantul parte responsabila civilmente ___________________ a criticat sentința pronunțată sub aspectul laturii penale și civile, solicitând în principal achitarea inculpatului C_______ S_________ M_____ întrucât, sub aspectul laturii subiective, fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin.1 si 2 Cod penal, dată fiind lipsa oricărei culpe în producerea accidentului precum și respingerea acțiunii civile formulate de părțile civile S____ M____ L____, S____ C_____ C______ și S____ D_____ L_____; în subsidiar, în condițiile în care se va reține culpa comună a inculpatului și victimei în producerea evenimentului rutier, s-a solicitat înlăturarea, ca nedovedită, a obligației la plata daunelor materiale în sumă de 5000 lei stabilita în favoarea părții civile S____ M____ L____ și reducerea cuantumului daunelor morale acordate aceleiași părți civile precum și înlăturarea obligației de plata a daunelor morale în favoarea părților civile S____ C_____ C______ și S____ D_____ L_____, în lipsa oricăror dovezi făcute în acest sens.

Referitor la obligarea la plata sumelor stabilite de instanță cu titlu de daune, apelanta, parte responsabila civilmente a susținut că potrivit art. 54 alin.1 din Legea nr. 136/1995 răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta inculpatului revine cu prioritate asiguratorului RCA, în baza poliței de răspundere civila auto obligatorie valabilă la data producerii accidentului și numai în caz de depășire a plafonului stabilit de lege, pentru eventuala diferență ar putea fi obligați atât ea cât și inculpatul.

Ca urmare, s-a solicitat obligarea în principal a asigurătorului la plata eventualelor daune acordate de instanță.

S-a criticat, totodată, neobligarea în solidar a asiguratorului cu inculpatul și partea responsabila civilmete la plata cheltuielilor judiciare catre stat.

La rândul său asiguratorul ____________________________ Reasigurare SA a criticat sentința atacată sub aspectul laturii civile, solicitând acordarea în parte a daunelor materiale solicitate de partea civila S____ M____ L____, în măsura în care

le-a probat și respingerea cererilor privind plata de daune morale, ca neîntemeiate, date fiind circumstanțele în care s-a produs accidentul, starea de pericol fiind produsă de victimă.

Curtea examinând sentința apelată in raport de criticile formulate de actele și lucrările dosarului dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 Cod procedură penală, și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 Cod procedură penală, constată că apelurile sunt fondate, după cum se va arăta în continuare:

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și aprecierea mijloacelor de probă administrate în cele două faze ale procesului penal din care rezultă atât existenta faptei pentru care apelantul-inculpat C_______ S_________ M_____ a fost trimis în judecată cât și săvârșirea acesteia cu vinovăție în forma cerută de lege.

Au fost avute astfel în vedere: procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto anexate, raportul medico-legal de necropsie nr. 508/23.09.2010, declarațiile martorilor C_____ E________ G_______ și P____ I__, raportul de expertiză tehnica auto nr. 151/17.06.2011 întocmit de expert S____ N______ precum și declarația inculpatului.

În baza acestor mijloace de probă în mod corect s-a reținut că în data de 22.09.2010, orele 17.30, inculpatul, conducând autovehiculul marca Mercedes, înmatriculat cu nr. XXXXXXXXX, pe DN 1B, nerespectând normele de circulație rutieră - art. 51 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată a produs un accident de circulație, în urma căruia a decedat victima S____ F_____.

Astfel, în timp ce se deplasa pe banda nr. 2 a DN 1B în afara localității Bucov, din direcția Ploiești către B____, în condițiile unui carosabil uscat, la km 14+400m, la intersecția cu D.C. 57, inculpatul, nepăstrând o distanță suficientă, nu a mai avut timpul necesar opririi și a lovit autovehiculul marca Daewoo Nexia, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de S____ N______, care circula în fața sa și care, nerespectând semnificația marcajului longitudinal dublu continuu, începuse virarea la stânga pentru a intra pe drumul secundar menționat mai sus, după care a oprit pentru a acorda prioritate autovehiculelor care circulau din direcția opusă. In urma impactului, autovehiculul Daewoo a fost proiectat pe sensul opus de mers, fiind lovit în partea laterală dreapta de autoturismul marca Suzuki Splash, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de martorul C_____ E________-G_______.

Curtea constată că situația de fapt descrisă mai sus este confirmată integral de dovezile administrate, și deși inculpatul neagă existența culpei proprii în producerea evenimentului rutier, aspect ce constituie și una dintre criticile apelantei parte responsabile civilmente care a solicitat achitarea acestuia, în accepțiunea instanței de control judiciar în planul probațiunii semnificativ este prin conținutul informațiilor raportul de expertiza tehnica auto nr. 151/17.06.2011 întocmit de expert S____ N______, potrivit căruia dinamica producerii accidentului a constat în nepăstrarea unei distante suficiente in mers intre autoizoterma marca Mercedes cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX condusa de inculpat față de autovehiculul din fața sa în condiții de vizibilitate normală, dar și în efectuarea de către victima, care conducea autovehiculul marca Daewoo Nexia, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, a schimbării direcției de mers prin viraj spre stânga fără a se asigura corespunzător, într-o zona în care manevra respectivă era interzisă prin marcajele rutiere existente.

În această situație, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod corect culpa comună a celor doi conducători auto în producerea accidentului, aspect ce influențează atât tratamentul juridic al inculpatului, a cărui achitare nu se justifică în prezența formei de vinovăție prevăzuta de lege, cât și modul de soluționare a laturii civile a cauzei, respectiv întinderea despăgubirii acordate părților civile.

Așadar, soluția de condamnare a inculpatului este justă, încadrarea juridică a faptei în aceea de ucidere din culpă produsă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale prev. de art. 192 alin.1 si 2 Cod penal este de asemenea corectă, limitele de pedeapsă prevăzute de legile penale succesive fiind aceleași.

Cu referire la operațiunea de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, Curtea apreciază că prin cuantum, natura, modalitatea de executare, pedeapsa stabilită de instanța fondului asigură atât restabilirea ordinii de drept, cât și o reală reinserție socială a inculpatului, reflectând gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și circumstanțele de ordin personal și respectând principiul aplicării legii penale mai favorabile.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, având în vedere natura juridică a răspunderii civile a asiguratorului în procesul penal în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civila pentru prejudiciile produse prin accidente de circulație, critica parții responsabile civilmente sub aspectul obligării în principal a asiguratorului la plata prejudiciului produs prin infracțiune, și numai în ipoteza în care s-ar depăși plafonul stabilit prin act normativ, pentru diferența a inculpatului și părții responsabile civilmente, nu reprezintă efectul unei juste interpretări a Decizia nr.1 din 28 martie 2005, pronunțata de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție obligatorie, publicată în Monitorul Oficial nr.503 din 14 iunie 2005, potrivit căreia , în această materie, asigurătorul nu are calitatea de parte responsabilă civilmente sau de garant, obligația asumată derivând din contract, iar reglementările art.57 alin.1 din Legea nr.136/1995, coroborate cu dispoziția art.54 alin.4 din aceeași lege relevă neîndoielnic voința legiuitorului de a limita poziția procesuală a societății de asigurare la calitatea sa de “asigurător”.