Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

(Nr. dosar Curtea de Apel București 2346/2014)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-a PENALĂ

Decizia penală nr. 1313/A

Ședința publică din data de 27 octombrie 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: V_____ B____

JUDECĂTOR: D______ P_______

GREFIER: I____-F______ S_____

Ministerul Public - P________ de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M_____ M_____.

Pe rol, se află pronunțarea asupra apelului formulat de apelantul-inculpat T______ D______ împotriva Sentinței penale nr. 1478/23.V.2014 a Judecătoriei Sectorului V București – Secția I-a Penală, din Dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.X.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea pentru data de 27.X.2014, astăzi, când în aceeași compunere,

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

P___ sentința penală nr. 1478/23.V.2014 a Judecătoriei Sectorului V București – Secția I-a Penală, în baza art. 386 c.p.p., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului T______ D______ [fiul lui I__ și O_____, născut la data de 21.05. ___________________________, domiciliat în București, ______________________. ________________, cetățean român, căsătorit, studii superioare de lungă durată, pensionar, necunoscut cu antecedente penale, posesor CI ________ nr.1, CNP-xxxxxxxxxxxxx] din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 2 c.p. 1969 în infracțiunea prev. de art. 192 alin. 2 cod penal.

În baza art. 192 alin. 2 cod penal, a fost condamnat inculpatul T______ D______ la 2 ani închisoare.

În baza art. 81, 82 c.p. 1969 rap. la art. 5 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 404 c.p.p., s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 și urm. c.p. 1969 cu apl. art. 5 cod penal cu referire la art. 15 Legea nr.187/2012.

În baza art. 397 și art. 25 c.p.p. și art. 998, 999 cod civil, a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente S_______ U__________ de Urgență București la plata către părțile civile B___ E______, B___ M_______ (prin mandatar B___ E______), E____ A____ (prin mandatar B___ E______) cu domiciliul Bucuresti, __________________ _______________________________, a contravalorii în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 50.000 euro, reprezentând daune morale.

În baza art. 274 c.p.p., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat.(

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de La data de 6.01.2005, numita B___ C________, în vârstă de 59 de ani, a fost internată la S_______ U__________ de Urgență București-Secția Chirurgie Generală și Urgență 4, având diagnosticul de internare: pancreatită acută, ulcer duodenal în criză, fiind externată în data de 10.01.2005.

La data de 17.01.2005, B___ C________ a fost internată la S_______ U__________ de Urgență București-Secția Medicină Internă 1, având diagnosticul la internare: durere abdominală cronică, colecistectomie ptr. Litiază biliară , dislipidemie mixtă, osteoporoză. În data de 20.01.2005, numita B___ C________ a suferit o intervenție chirurgicală - ERCP (endoscopie retrogradă coledocopancreativă cu papilotomie) + Dilatație, conform protocolului operator nr.85/17.01.2005, intervenție la care au participat Dr.T______ D______ și Dr.Savlovshi C_____, pacienta fiind externată în data de 24.01.2005.

La data de 20.02.2005, susnumita a fost internată la S_______ U__________ de Urgență București-Secția Medicină internă 1, având diagnosticul de internare: colică abdominală pancreatită/ Dislipidemie mixtă.

În data de 22.02.2005, pacienta B___ C________ a suferit o nouă intervenție chirurgicală ERCP (endoscopie retrogradă coledocopancreativă cu papilotomie)+ Dilatație, conform protocolului operator nr.212/22.02.2005, intervenție la care au participat Dr.T______ D______ și Dr.Savloshi C_____.

Această intervenție chirurgicală a început la orele 12,30 și s-a încheiat la orele 13,30, pacienta fiind internată sub observație în Secția Medicină Internă 1, până în data de 23.02.2005 orele 21,36, conform foii de observație clinică generală nr.SC/xxxxx.

În data de 23.02.2005, orele 21,30, pacienta B___ C________ a fost transferată la ATI, având diagnosticul; stop cardio-respirator resuscitat encefalopatie posthipoxică stenoză sf. oddi sinterectomie, iar în data de 24.02.2005, orele 00,30, a fost transferată la Secția Chirurgie Generală și Urgență 4 cu diagnosticul abdomen acut. Stop cardio respirator resuscitat.

Pacienta B___ C________ a fost supusă unei intervenții chirurgicale în S___ Chirurgie ll-etaj 7 din cadrul Spitalului U__________ de Urgență București conform Protocolului Operator nr.218, în data de 23.02.2005, ora începerii 21,00 ora terminării 03,17, având diagnosticul: stop cardiorespirator resuscitat+AGIOT, din echipa medicilor făcând parte următorii medicii Dr.Savloschi C_____, Dr.S______ G., Dr.S_________ și Dr.S___________, însă pacienta a decedat în data de 24.02.2005, în jurul orelor 3,20.

În urma decesului pacientei B___ C________, a fost întocmit raportul medico-legal de necropsie nr.A.XXXXXXXXXX, din concluziile căruia judecătorul fondului a reținut că moartea numitei B___ C________ s-a datorat insuficienței organice multiple, survenită în evoluția unei pancreatite acute necrotică-hemoragică cu afectare secundară peritonală și viscerelor cavității peritoneale, complicație survenită postoperator precoce după intervenția chirurgicală pentru stenoză de sfinctere Oddi, pe un fond patologic preexistent (pancreatită cronică, dislipideme, steatoză hepatică). Raportul de necropsie a mai concluzionat că s-au constatat leziuni traumatice constând în fracturi costale, care având în vedere localizarea și morfologia, au putut fi produse cel mai probabil în timpul manevrelor de resuscitare cardio respiratorie și nu au legătură de cauzalitate cu decesul. Din același raport de necropsie, instanța de fond a reținut că s-au constatat erori în ceea ce prevede îngrijirea și supravegherea pacientei postoperator, având în vedere patologia asociată precum și simptomatologia prezentată de pacientă postoperator precoce (așa cum rezultă din Foaia de Observație pusă la dispoziție); depistarea și tratarea în timp util a complicațiilor survenite postoperator ar fi oferit cel puțin teoretic, o șansă de supraviețuire pacientei.

În cauză, a fost efectuat raportul de expertiză medico-legală A5/xxxxx/2007 care a concluzionat că moartea numitei B___ C________ s-a datorat insuficienței multiple de organe, consecința unei peritonite biliare survenită postoperator după o intervenție endoscopică pentru stenoza de sfincter Oddi la un organism cu o patologie redutabilă prexistentă, cauza peritonitei biliare așa cum este consemnată în protocolul operator din 24.02.2005 poate fi consecința unei perforații primare sau secundare a ductului coledoc la joncțiunea duodeno pancreatică, incident ori complicație care este citată în literatura de specialitate la intervenții de papilosfincteroctomie prin electrocauterizare endoscopică. Instalarea stării toxice cu peritonită biliară care a dus la decesul pacientei a fost consecința lipsei de supraveghere postoperatorie de specialitate, intervenția chirurgicală prin laparatomie efectuată ulterior a fost corectă dar tardiv efectuată și ineficientă datorită stadiului avansat al evoluției postoperatorii cu insuficiență multiplă de organe.

În cauză, s-a solicitat și s-a depus avizul Comisiei Superioare de Medicină legală nr.E1 /xxxxx/2010, din concluziile căruia instanța de fond a reținut următoarele:

1.Decesul pacientei B___ C________ a avut drept cauză o complicație gravă a operației endoscopice efectuată de către Dr.T______ D______ în data de 22.02.2005- peritonită biliară în urma lezării duodenului în cursul actului operator. La acesta s-a adăugat și pancreatita acută, complicație ce survine în circa 5% din cazuri după sfincterotomia endoscopică, dar acesta din urmă nu a constituit cauza directă a decesului.

2.Diagnosticul de Stenoză oddiană benignă se stabilește prin existența la pacient, în antecedentele recente, a episoadelor de agiocolită cronică sau acută (febră, icter, leucocitoză) sau de pancreatită acută. în plus, efectuarea colagiografiei, retrograde endoscopice, care precede obligatoriu sfincterotomia oddiană, nu a evidențiat dilatarea căilor biliare intra și extrahepatice. Biopsia de papilă efectuată anterior operației nu a arătat elemente histologice de fibroză oddiană, așa cum este întâlnită în stenoza oddiană. în concluzie, pacienta nu a prezentat suferința de tip agiocolitic, nu avea dilatatii ale căilor biliare și nu avea dovada histologică a stenozei oddiene. Rezultă că diagnosticul de stenoză oddiană nu are susținere documentată. Indicația de sfincteretomie oddiană este, în această situație, cel puțin discutabilă.

3.Pancreatita acută a apărut după sfincterotomia oddiană, această complicație neputând fi imputată medicului operator. în schimb, __________ biliară survine doar în situația efectuării unei sfincterotomii prea extinse (20 mm., cum este consemnat în protocolul operator care a creat o leziune în peretele duodenului, făcând astfel posibilă scurgerea de secreții bilioduodenale, în cavitatea peritoneală.

4.Supravegherea post operatorie nu s-a făcut conform nomelor de bună practică, care prevăd ca pacientul supus unei intervenții chirurgicale să fie supravegheat într-o secție de chirurgie, de către chirurgi. Pacienta a fost îngrijită postoperator într-o secție de medicină internă, sub supravegherea medicilor Interniști, aceștia din urmă nefiind obișnuiți cu astfel de complicații postoperatorii pentru că nu îngrijesc acest tip de bolnavi, bolnavi chirurgical. Pentru a fi recunoscută mai rapid complicația postoperatorie, pacienta ar fi trebuit să se afle în secția de chirurgie, fie în reanimare, dar văzută și de chirurg.

5.După operația de stincterotomie oddiana pacienta ar fi trebuit să fie urmărită în mod obligatoriu de către chirurgul operator sau de către un alt chirurg.

6.Medicii din secția de medicină internă, care au urmărit evoluția pacientei, nu au competențele necesare pentru a recunoaște __________ postoperatorie la debut sau pancreatita acută postsfincterotomie. Solicitarea unui consult chirurgical imediat, în ziua operației, ar fi fost o atitudine oportună. Acest consult inexistent, i-ar fi descărcat de responsabilitatea cazului. Nu reiese din foaia de observație că medicul internist ar fi solicitat consultul chirurgical la ora 9,00, din data de după cum afirmă și nici mai târziu, până la ora 14,00, ora la care a ieșit din serviciu. Consultul chirurgical a venit abia la ora 19,00, în 23.02.2005, mult prea târziu pentru depistarea acestor grave complicații (__________ si pancreatita acută) s-ar fi impus o echografie în urgentă, determinarea amilazelor si lipazei sangvine.

7.La acel moment nu exista un protocol standard de supraveghere postoperatorie cum de astfel nu există nici actualmente.

8.Dr.B_______ A_______ L______ și Dr.R______ M_____ au supravegheat și au examinat pacienta în post operator, consemnând evoluția în Foaia de Observație. Totuși, niciuna dintre ele nu avea competențele necesare pentru a recunoaște din timp, precoce, o peritonită biliară prin leziune duodenală endoscopică, complicație excepțional de rară după o sfinterotomie oddiană. Complicația a evoluat relativ estompat, înșelător, cei doi medici apreciind că este vorba doar de o reacție pancreatică minoră postchirurgicală, incident banal și frecvent, în generai fără consecințe și remisivă în circa 3 zile.

9.Este evident faptul că pacienta a dezvoltat două complicații postoperatorii: peritonită biliară, care netratată corespunzător, sau tardiv tratată determină evoluția spre deces 100% din cazuri. Singurul tratament posibil și indicat este intervenția chirurgicală de urgență, în primele 5-10 ore, cu scopul de a repara leziunea duodenală care a inițiat __________ biliară. Pancreatita acută este o afecțiune acompaniată de 20-30 % decese. Aceasta din urmă complicație nu are indicație de tratament chirurgical imediat ca prima intenție. Ea se tratează medicamentos, având șase de a se remite prin acest tratament. Absența semnelor de iritație peritoneală (semne întâlnite în peritonită) și a semnelor de pancreatită biliară trebuie certificată de un medic chirurg, dar consultul cu acesta nu s-a realizat. Dacă aceste semne ar fi fost recunoscute evident că s-ar fi impus investigații suplimentare.

În concluzie, după terminarea actului operator endoscopic, pacienta trebuie îngrijită într-o secție de chirurgie, dacă acest lucru nu a fost posibil, trebuia solicitat consultul chirurgical cât mai precoce. __________ biliară, cea care a determinat evoluția spre deces, s-a datorat unei leziuni duodenale produse în timpul sfinterotomiei oddiene, care a fost prea extinsă și a deschis peretele duodenal. Pancreatita acută nu este o complicație excepțională după sfincterotomie, așa cum este __________ biliară. Reintervenția precoce pentru tratamentul peritonitei biliare ar fi crescut șansele de supraviețuire ale pacientei.

Inculpatul T______ D______, medic în cadrul Spitalului de Urgență Elias, în referire la decesul pacientei B___ C________, a declarat că după unirea celor două unități sanitare respectiv S_______ U__________ de Urgență București și S_______ de Urgență Elias, a acceptat să se prezinte în fiecare zi de marți și joi în cadrul Laboratorului de Endoscopie Digestivă situat la etajul 7 al clădirii S_______ U__________ de Urgență București, fără a fi remunerat. Astfel, la începutul anului 2005, doctorul Savlovshi C_____ din cadrul Spitalului U__________ de Urgență București i-a prezentat o pacientă pe numita B___ C________ , care era diagnosticată cu o veche suferință digestivă (anul 2003), care afirma că durerile abdominale se mențin. În luna ianuarie 2005, pacienta B___ C________ a fost supusă unui consult medical de către medicii Dr. B_______ A_______ L______, Dr.T______ D______ și Dr.Șalvoschi C_____, ocazie cu care s-a constatat că pacienta B___ C________ a prezentat dureri abdominale asupra ombilicului, iradiind în sus. S- a decis să se facă ERCP (endoscopie retrogradă coledocopancreativă cu papilotomie) și s-a constatat coledoc dilatat, deformare a porțiunii intrapancreatită cu pancreatită cronică și stenoză oddiană. În cauză s-a procedat conform protocolului operator nr.85/17.01.2005 la care au participat Dr.T______ D______ și Dr.Șavlovshi C_____. S-a recomandat tratament medical și regim alimentar, timp de trei luni, ulterior pacienta urmând a se prezenta la un control pentru a se concluziona dacă mai este nevoie de investigație endoscopică, deoarece orice operație în zona bilio-pancreatică este riscantă.

Inculpatul T______ D______ a declarat că bolnava B___ Constanta nu a urmat tratamentul medical de probă și a venit cu soțul ei, insistând să se interneze, pacienta fiind internată în data de 20.02.2005 în cadrul Spitalului U__________ de Urgență București-Secția Medicină Internă 1, având diagnosticul la internare: colică abdominală pancreatită? Dislipidemie mixtă. Inculpatul a menținut indicația anterioară, cu tratament medical, însă pacienta B___ Constanta nu a făcut tratamentul medical recomandat, ci a solicitat în mod expres, în cauză fiind luată decizia de a se interveni cu operație în data de 22.02.2005, fiind de față soțul bolnavei B___ E______. Pacienta B___ Constanta a fost introdusă în sala de operație de la etajul 7 din cadrul S.U.U.B. după care a fost începută operația cu anestezie intravenoasă. Diagnosticul de stenoză oddiană nu se poate diagnostica decât prin ERCP. Inculpatul a declarat că a acționat conform deontologiei medicale, iar intervenția efectuată este acceptată de toate tratatele medicale moderne cu toate complicațiile date. După finalizarea operației, Dr.T______ D______ a recomandat cu pacienta B___ C________ să fie preluată cel puțin 24 ore de către secția terapie intensivă, deoarece bolnava era pe fond pancreatită cronică. I s-a comunicat de către reprezentanți ai Spitalului U__________ de Urgentă București că nu au locuri, pacienta fiind transportată la Secția Medicală I la etajul 13. Bolnava B___ C________ era prezentă și nu indica probleme în momentul când a fost preluată de Secția Medicală I, unde era de fapt internată, fiind sub supravegherea personalului care a mai îngrijit-o și în perioada 17.01.xxxxxxxxxxxxxx05.

Dr.B_______ A_______-L______ a declarat că în luna ianuarie 2005 a internat-o pe pacienta B___ C________. In cursul internării pacienta a suferit un ERCP (endoscopie retrogradă coledocopancreativă cu papilotomie), intervenție efectuată de către Dr.T______ D______, conform protocolului operator nr.83/20.01.2005, evoluția pacientei fiind favorabilă sub tratamentul medicamentelor. În luna februarie anul 2005, pacienta B___ C________ este internată din nou. Referitor la concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2007, prin care se precizează faptul că decesul pacientei s-a datorat lipsei supravegherii postoperatorii de specialitate, în opinia Dr.B_______ Anamari-L______, pacienta B___ C________ a fost supravegheată permanent medical si corect monitorizată si a beneficiat de tratament de specialitate până în momentul părăsirii serviciului de către învinuită, respectiv ora 14,00 din 23.02.2005. Din punctul de vedere al Dr.B_______ A_______ L______, Dr.T______ D______ avea datoria obiectivă și morală de a-și supraveghea pacienta operată în intervalul de 24 ore după finalizarea intervenției.

Dr.R______ M_____ a declarat că a activat ca medic primar de medicină internă în cadrul Spitalului U__________ de Urgență București. În data de 22.02.2005 a fost medic de gardă, ocazie cu care a examinat-o pe pacienta B___ C________, căreia i se practicase în cursul dimineții ERCP. În calitate de medic de gardă, Dr.R______ M_____ a examinat pacienta B___ C________ la ora 15,40, în 22.02.2005, pentru durere abdominală difuză care a fost represivă la administrare de (Piafen). Nu existau semne clinice indicatoare de afecțiuni pancreatice acute, în acel moment. In cursul nopții pacienta nu a avut acuze subiective. Revăzută la ora 7,00, în ziua de 23.02.2005 se constată durere hipogastrică, meteorism abdominal. Dr. R______ M_____ a declarat că apreciază că a examinat-o corect pe pacienta B___ C________, fiind conștientă că sfincterotomia oddiană se poate complica cu pancreatita acută și urmărind clinic eventualitatea apariției unor semne caracteristice, că a procedat corect, neexistând o legătură între atitudinea adoptată și evoluția ulterioară a pacientei.

După ce a luat cunoștință de concluziile Avizului Comisiei Superioare de Medicină Legală nr.E1/xxxxx/2010 din 19.12.2012, Dr.R______ M_____ a arătat că apreciază că observațiile comisiei sunt corecte, cu precizarea că în perioada celor 17 ore, în care a fost de gardă, examinând cu repetiție pacienta B___ C________, nu a evidențiat semne abdominale și sistemice ale complicațiilor ulterior diagnosticate, cunoscând riscul pancreatitei postintervenționale și mai puțin a peritonitei biliare la o tehnică intervențională corectă.

Martorul Dr. S______ G_______, medic primar chirurg în cadrul Spitalului de Urgență București, a declarat că, în data de 23.02.2005, fiind medic de gardă și avându-l ca șef de gardă pe Conf. Dr.Șavlovschi C_____, a fost solicitat de către o asistentă - O_____ luliana din Secția Chirurgie, care a fost colegă de serviciu cu B___ M_______, fiica pacientei, pentru a o vedea pe bolnava B___ C________, care se afla internată la Secția Medicală, post „EARSPI”. Nefiind chemat de către medicii din gardă, Dr. S______ G_______ a luat legătura cu șeful gărzii, care a încuviințat consultul. După consult, se indică ecografie abdominală, dar după investigații, în lift bolnava B___ C________ face stop cardio respirator. Cu privire la acuza conform căreia, numitul Dr. S______ G_______ a refuzat consultul pacientei timp de 36 ore acesta precizează faptul că acest lucru este imposibil deoarece garda ține doar 24 ore, iar în data de 23.02.2005, ora 19,00 trecuseră doar 11 ore, iar de la ora 18,00, ora când a fost solicitat, au trecut doar 15-20 minute, timp în care Dr.S______ G_______ a discutat cu șeful gărzii dacă este oportun să se deplaseze, în condițiile în care nu au fost solicitați de către garda de la boli interne. Dr S______ G_______ nu a luat personal nicio decizie în ceea ce privește bolnava B___ C________, decât în urma indicațiilor șefului gărzii, Conf. Dr.Savlovschi C_____.

Martorul Conf.Dr.Șavlovschi C_____ a declarat că în luna februarie 2005 își desfășura activitatea în cadrul Spitalului U__________ de Urgență București în cadrul Clinicii Chirurgie IV, în calitate de medic primar și conferențiar universitar. In seara zilei de 23.02.2005, fiind de gardă, a fost solicitat de către asistenta O_____ luliana din cadrul Clinicii Chirurgie să meargă la Clinica Medicală pentru a vedea o pacientă a cărei stare se deteriora. În urma consultului, a constatat prezența unui abdomen acut ce necesita intervenție chirurgicala de urgența, această pacientă având efectuat un ERCP-endoscopie retrogradă coledocopancreativă cu papilatomie-în urmă cu aproximativ 30 ore.

În vederea confirmării imagistice a diagnosticului pus, Dr.Șavlovschi C_____ a hotărât efectuarea unei examinări tomografice. În timpul transportului pacientei C________ prezintă stop cardio-respirator, pentru care încep manevrele resuscitare, bolnava fiind transportată în cea mai apropiată sală de operații respectiv la etajul 7 al Spitalului U__________ de Urgență București. Dr.Șavlovschi C_____ a constatat intraoperator __________ pentru care a intervenit chirurgical, însă bolnava B___ C________ a decedat în A.T.I. la ora 3,20 în ziua de 24.02.2005.

Întrebat fiind despre datele conținute în Protocoalele Operatorii din zilele de 20.01.2005, respectiv 22.02.2005, în care Dr.Șvlovschi C_____ este înscris ca medic din echipa operatorie alături de inculpatul Dr.T______ D______, martorul Conf.Dr.Șavlovschi C_____ a declarat că nu a participat efectiv la intervențiile chirurgicale efectuate de inculpatul Dr.T______ D______, motivând înscrierea numelui său în protocoalele operatorii mai sus menționate prin faptul ca sala de operație se afla la etajul 7 din cadrul Spitalului U__________ de Urgenta București, iar numele său apare, probabil, pentru a se scădea materialele folosite cadrul intervențiilor chirurgicale.

P___ adresa nr.xxxxx/22.09.2011 a Spitalului U__________ de Urgență București s-a comunicat gradul de ocupare al secțiilor de chirurgie și terapie intensivă din cadrul S.U.U.B., conform anexei prezentate din care rezultă faptul că ATI-rata ocupare paturi este de 135% Secții Chirurgie-în număr de 13- rata de ocupare paturi e cuprinsă între valorile de 130,25%-307,00%, pentru perioada 20.02.xxxxxxxxxxxxx05.

În cauză, medicul primar chirurgie generală T______ D______, doctor în științe medicale, este conform datelor din curriculum vitae atașat la dosar, un profesionist, parcurgând de-a lungul carierei foarte multe cursuri și perfecționări, atât în țară cât și în cadrul altor universități din afara țării, prin urmare inculpatul Dr. T______ D______ cunoștea regulile și dispozițiile pe care ar fi trebuit să le respecte pentru a evita decesul pacientei B___ C________. Chiar dacă a fost invitat de către medici din cadrul Spitalului U__________ de Urgență București, inculpatul fiind încadrat la S_______ U__________ de Urgență Elias, acesta trebuia conform fișei postului, pe care a semnat-o, să-și supravegheze pacienta, respectiv B___ C________, în fișa postului, pusă la dispoziție se dispune ca sarcină specifică în atribuțiile Dr. T______ D______: coordonarea în mod direct și îngrijirea post-operatorie a pacienților”.

Din avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală nr.E1 /xxxxx/2010 din 19.2.2012, a rezultat faptul că în cazul în care pacienta B___ C________ era sub supraveghere de specialitate, __________ biliară putea fi tratată printr-o altă intervenție chirurgicală de urgență, în primele 5-10 ore. Însă, pacienta B___ C________ a fost internată postoperatoriu într-o secție de medicină internă sub supravegherea unor medici care nu au calificarea necesară pentru a recunoaște din timp o peritonită biliară, Dr.B_______ A_______ L______, respectiv Dr.R______ M_____.

Instanța de fond a reținut că, pe lângă împrejurarea că inculpatul T______ D______ nu a coordonat în mod corespunzător îngrijirea post-operatorie a pacientei, motivând că „din moment ce pacienta era internată într-un spital universitar, trebuia ca medicii care erau de gardă să îl anunțe de starea bolnavei”, inculpatul a creat și situația care a condus la apariția complicației post-operatorii, respectiv, __________ biliară, prin efectuarea unei sfincterotomii prea extinse (20 mm. așa cum este menționat în protocolul operator), fapt consemnat în avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală nr.E.1/xxxxx/2010. Mai mult, conform acestui aviz reiese că pacienta trebuia să fie urmărită obligatoriu de chirurgul operator sau un alt chirurg.

În același sens este și Decizia nr. 586/13.02.2006 a Colegiului Medicilor din Municipiul București, prin care inculpatul T______ D______ a fost sancționat cu vot de blam.

Judecătorul fondului a înlăturat susținerile inculpatului T______ D______, cu privire la supravegherea postoperatorie a victimei, având în vedere fișa postului, conform căreia inculpatul avea obligația de a coordona îngrijirea operatorie a pacienților.

Cu privire la celelalte susțineri ale inculpatului, judecătorul fondului a apreciat că nu pot conduce la înlăturarea culpei acestuia, soluția de netrimitere în judecată a numitelor R______ M_____, B_______ A_______ L______ fiind desființată, prin hotărârea din 28.03.2014, dată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Sectorului 5 București, cauza fiind trimisă la procuror pentru a redeschide urmărirea penală față de sus numite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.192 alin.1 și 2 C.pen. (art.178 alin.1 și 2 din vechiul C.pen.) și pentru a extinde urmărirea penală cu privire la participarea altor persoane la săvârșirea acestei infracțiuni.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul T______ D______, solicitând personal și prin avocat, achitarea sa, conform art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.c Cod procedură penală, fiind aplicabile dispozițiile art.4 alin.2 Cod procedură penală, referitoare la îndoiala asupra probelor existente la dosar.

Astfel, din raportul medical de necropsie, reiese că inculpatul a realizat intervenția chirurgicală în mod corect din punct de vedere tehnic și nu s-au constatat erori.

În același raport, se constată că au existat erori în ceea ce privește supravegherea post operatorie, însă inculpatul a recomandat ca pacienta să fie trimisă la secția anestezie-terapie intensivă, pentru a fi supravegheată de un medic chirurg, însă acest lucru nu s-a întâmplat, iar inculpatul nu are nicio culpă.

Verificând sentința apelată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:

În apărarea sa, inculpatul arată că a intervenit corect din punct de vedere chirurgical, fapt necontestat în cauză și constatat și în avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală.

Culpa inculpatului s-a manifestat post-operatoriu când, conform fișei postului acestuia, avea obligații în ceea ce privește evoluția pacientei după efectuarea intervenției chirurgicale.

Concluziile avizului de specialitate sunt clare, în sensul că inculpatul trebuia să supravegheze pacienta, într-o secție de reanimare sau într-o secție de chirurgie, astfel că supravegherea post operatorie nu s-a făcut conform normelor de bună practică (fila 36, d.u.p.).

De asemenea, concluzia raportului de nouă expertiză medico-legală este că decesul victimei a fost consecința lipsei de supraveghere postoperatorie de specialitate (fila 75, d.u.p.).

Toate aceste concluzii sunt adoptate de comisii medicale de specialitate și nu reprezintă nici un dubiu, cu privire la vinovăția sub forma culpei a inculpatului.

Apărarea, în sensul că inculpatul a recomandat supravegherea pacientei într-o secție de reanimare, este o simplă afirmație a acestuia și nu rezultă din probele administrate.

Așa fiind, constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, Curtea va respinge – ca nefondat – apelul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat T______ D______ împotriva Sentinței penale nr.1.478/23.V.2014 a Judecătoriei Sectorului V, București – Secția I-a penală, din Dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX.

În temeiul art.275, alin.2, Cod de procedură penală, obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 27.X.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

V_____ B____ D______ P_______

GREFIER,

I____-F______ S_____

red.V.B.

dact.L.G.

ex.9

red.O.S.R______-Jud.sect.5