Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIA PENALĂ Nr. 263/2015

Ședința publică de la 26 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D______ D_________

Judecător G___ S____

Grefier G_______ A_____

Pe rol judecarea apelurilor declarate de inculpatul P___ N______, asigurătorul A_____ V_____ Insurance Group SA - Sucursala Iași și părțile civile M____ V_____, B_____ S_____, M____ V_____ Rafaelo prin reprezentant legal M____ V_____, M____ R______ M____ prin reprezentant legal M____ V_____, B_____ A____ E____, B_____ C_________, B_____ F. F_____, A_____ C_____ M_______, împotriva sentinței penale nr. 1983 NCPP din 3.07.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX , având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă (art.192 NCP) .

La apelul nominal făcut în ședința publică –lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care :

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16 martie 2015, (cu participarea în calitate de reprezentant al Ministerului Public a d-nei procuror M_____ D______), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi – ce face parte integrantă din prezenta decizie când pentru a fi depuse concluzii scrise pentru asiguratorul apelant, instanța a amânat pronunțarea la data de 26 martie 2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelurilor penale de față :

P___ sentința penală nr. 1983 NCPP/2014 din 3.07.2014 Judecătoria Iași a condamnat inculpatul P___ N______, fiul lui A________ și E____, născut la data de 10.12.1982, în ____________________________, din Republica M______, domiciliat în municipiul București, sector 3, _________________________. 58 A, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cetățean român și moldovean (dublă cetățenie), stagiul militar satisfăcut (sergent), studii superioare, căsătorit, cu un copil minor, având ocupația de conducător auto la ___________________ SRL, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea, în data de 12.04.2012, a unei infracțiuni de „ucidere din culpă”, prevăzută de art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1968, cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și reținerea dispozițiilor art. 5 Cod penal, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare. (cu reținerea unei culpe concurente a victimei, B_____ M______, în proporție de 20% și a culpei concurente a inculpatului B_____ F_____, în proporție de 40 %)

În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a, teza a II-a și lit. b din Codul penal din 1968, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 din Codul penal din 1968.

În baza art. 81 din Codul penal din 1968, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe durata unui termen de încercare de 4 (patru) ani, calculat conform art. 82 din Codul penal din 1968.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1968 privind revocarea beneficiului suspendării condiționate și executarea în întregime a pedepsei în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Potrivit art. 71 alin 5 din Codul penal din 1968, a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

A condamnat inculpatul B_____ F_____, fiul lui C_______ și M________, născut la data de 16.07.1956, în ________________________. Iași, domiciliat în orașul P___ Iloaiei, șoseaua Națională, ______________________, ________________, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cetățean român, stagiul militar satisfăcut, studii 5 clase, căsătorit, cu cinci copii majori, având ocupația de muncitor la Consiliul Local al orașului P___ Iloaiei, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea, în data de 12.04.2012, a unei infracțiuni de „ucidere din culpă”, prevăzută de art. 178 alin. 2 din Codul penal din 1968, cu aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și reținerea dispozițiilor art. 5 Cod penal, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare. (cu reținerea unei culpe concurente a victimei, B_____ M______, în proporție de 20% și a culpei concurente a inculpatului P___ N______, în proporție de 40 %)

În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a, teza a II-a și lit. b din Codul penal din 1968, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 din Codul penal din 1968.

În baza art. 81 din Codul penal din 1968, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe durata unui termen de încercare de 4 (patru) ani, calculat conform art. 82 din Codul penal din 1968.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1968 privind revocarea beneficiului suspendării condiționate și executarea în întregime a pedepsei în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Potrivit art. 71 alin 5 din Codul penal din 1968, a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza dispozițiilor art. 14-15 și art. 346 din Codul de procedură penală, raportate la art. 1349 și 1357 din Codul Civil din 2009, coroborate cu dispozițiile Legii nr. 136/1995, cu referire la dispozițiile Ordinului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 22/2012, art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, a admis în parte acțiunile civile formulate în cauză. A obligat partea responsabilă civilmente S.C.„Asigurarea Românească - A_____ V_____ Insurance Group” SA, cu sediul social în mun. București, sector 1, _________________. 31-33, cu sediul Sucursalei D________ în mun. București, sector 1, Calea Dorobanților nr. 240 și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Sucursala Iași, cu adresa în mun. Iași, _____________________ și Sfânt, __________ 3, jud. Iași, să plătească părților civile următoarele sume:

- către partea civilă M____ V_____ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în orașul P___ Iloaiei, ___________________. 10, jud. Iași și cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „P_____ D____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași, la plata sumei totale de 138.000 lei, din care 8.000 lei reprezentând daune materiale, iar 130.000 lei daune morale;

- către partea civilă M____ V_____-Rafaelo (CNP: xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în orașul P___ Iloaiei, ___________________. 10, jud. Iași și cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „P_____ D____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași la plata sumei de 160.000 lei reprezentând daune morale, precum și la plata unei prestații periodice, în sumă de 150 lei/lunar, începând cu data de 12.04.2012 și până la împlinirea vârstei de 18 ani;

- către partea civilă M____ R______-M____ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în orașul P___ Iloaiei, ___________________. 10, jud. Iași și cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „P_____ D____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași la plata sumei de 160.000 lei reprezentând daune morale, precum și la plata unei prestații periodice, în sumă de 150 lei/lunar, începând cu data de 12.04.2012 și până la împlinirea vârstei de 18 ani;

- către partea civilă B_____ S_____, (CNP: xxxxxxxxxxxxx) cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „C_____ M______ L_____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași, la plata sumei de 80.000 lei, reprezentând daune morale;

- către partea civilă B_____ A____-E____, (CNP: xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „C_____ M______ L_____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași, la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând daune morale;

- către partea civilă A_____ C_____-M_______ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „C_____ M______ L_____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași, la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând daune morale;

- către partea civilă B_____ C_________ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „C_____ M______ L_____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași, la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând daune morale;

- către partea civilă B_____ F. F_____ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „C_____ M______ L_____”, situat în mun. Iași, ____________________, parter, jud. Iași, la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând daune morale.

A obligat partea responsabilă civilmente S.C. „Asigurarea Românească A_____ V_____ Insurance Group” SA, în solidar cu inculpatul B_____ F_____, la plata, către partea civilă S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N. O___, prin reprezentant legal, cu sediul în mun. Iași, ____________________, sumei de 3985,54 lei, reprezentând despăgubiri civile.

A luat act că persoana vătămată S________ de Ambulanță Județean Iași, cu sediul în mun. Iași, ______________________ nu a formulat pretenții civile în prezenta cauză.

În baza art. 274 Cod procedură penală a obligat inculpatul P___ N______ la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale, constatând că, în cursul judecății, inculpatul a fost asistat de către un apărător ales.

În baza art. 274 Cod procedură penală a obligat inculpatul B_____ F_____ la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale, constatând că, în cursul judecății, inculpatul a fost asistat de către un apărător ales.

În conformitate cu dispozițiile art. 276 alin. 1, 2 și 4 Cod procedură penală, coroborate cu dispozițiile Legii nr. 136/1995, cu referire la dispozițiile Ordinului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 22/2012, a obligat partea responsabilă civilmente S.C. „Asigurarea Românească A_____ V_____ Insurance Group” SA să plătească părților civile M____ V_____, M____ V_____-Rafaelo și M____ R______-M____ suma de 1500 lei, reprezentând cheltuielile judiciare efectuate de acestea în cursul procesului penal (onorariu avocat).

Pentru a se pronunța astfel , prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept :

P___ Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, emis în dosarul de urmărire penală având nr. 6367/P/2012 și înregistrat pe rolul acestei instanțe în data de 01.08.2013, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților P___ N______ și B_____ F_____, ambii sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal.

În fapt, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut în esență că inculpatul P___ N______, în noaptea de 12.04.2012, în jurul orei 23,15, în timp ce conducea autoturismul marca Mercedez Benz, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, nu a adaptat viteza la condițiile de drum, depășind limita legală de viteză corespunzătoare sectorului respectiv de drum și a intrat în coliziune cu căruța condusă de inculpatul B_____ F_____, căruță ce nu era echipată cu elemente reflectorizante și nu avea nici un dispozitiv de iluminat, iar inculpatul se deplasa cu acest mijloc de transport împreună cu fiica sa, victima B_____ M______, pe Drumul European 583 dinspre Iași înspre Podul Iloaiei, iar în urma acestei coliziuni a rezultat decesul victimei B_____ M______.

Pentru a reține această situație de fapt, în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 7-22, d.u.p.), buletin analiză alcoolemie (f. 24,28,31, d.u.p.), raport de expertiză criminalistică (f. 106-111, d.u.p.), raport de necropsie medico-legală (f. 55-57, d.u.p.), planșă foto (f. 13-21, d.u.p.), declarațiile părților civile M____ V_____ (f. 46, d.u.p.), B_____ S_____ (f. 48, d.u.p.), B_____ F_____ (f. 90, d.u.p.), declarațiile martorilor M______ I_____ (f. 92-94, d.u.p.), P________ F_____ (f. 94-95, d.u.p.), C__________ P____ (f. 96-97, d.u.p.), declarațiile inculpaților P___ N______ (f. 81-84, d.u.p.), B_____ F_____ (f. 88-89, d.u.p.).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași în data de 01.08.2013, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Având în vedere că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare un nou Cod de procedură penală, în ceea ce privește modalitatea de instrumentare a cauzei înregistrată pe rolul instanței la data de 01.08.2013, cu termen de judecată stabilit la data de 06.02.2014, în care nu demarase cercetarea judecătorească, instanța a apreciat drept aplicabile dispozițiile art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 255/2013, de punere în aplicare a Codului de procedură penală, în conformitate cu care, (1) cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, în care nu s-a început cercetarea judecătorească, se soluționează de instanța competentă conform legii noi. (2) În situația prevăzută la alin. (1), instanța pe rolul căreia se află cauza o trimite judecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art. 342-348 Cod procedură penală, ori, după caz, o declină în favoarea instanței competente.

S-a dispus, în consecință, trimiterea cauzei judecătorului de cameră preliminară care a constatat, prin încheierea din 12.03.2014, legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul emis la data de 09.07.2013, în dosarul de urmărire penală având nr. 6367/P/2012, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. xxxxx/245/2013, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organul de urmărire penală.

Cercetarea judecătorească s-a desfășurat în cauză potrivit prevederilor art. 377 Cod procedură penală („cercetarea judecătorească în cazul recunoașterii învinuirii”), întrucât, la termenul din 17.04.2014, instanța a admis cererea formulată de cei doi inculpați, în conformitate cu prevederile art. 374 Cod procedură penală, de judecare a cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de cei doi inculpați

Pe latură civilă, a fost propusă și încuviințată proba testimonială, fiind audiat martorul L_____ A_____ (f. 157-158), precum și proba cu înscrisuri.

SITUAȚIA DE FAPT

Analizând coroborat întregul material probatoriu administrat în cauză, instanța a constatat ca fiind pe deplin dovedită vinovăția inculpaților P___ N______ și B_____ F_____ cu privire la infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea acestora în judecată și reține următoarea situație de fapt, pe deplin concordantă cu cea expusă în cursul urmăririi penale.

La data de 12.04.2012, inculpatul B_____ F_____ s-a deplasat cu căruța proprietate personală, trasă de un cal, din P___ Iloaici în Epureni, fiind însoțit de fiica sa B_____ M______ și numita M______ I_____, pentru a cumpăra doi miei.

La întoarcere, în jurul orei 23:13, B_____ F_____ conducea căruța pe DE 583, în localitatea P___ Iloaiei, dinspre Iași către centrul localității, ocupând locul din dreapta de pe scaunul căruței, iar B_____ M______ locul din stânga. Căruța avea montat pe fundatoare numărul de înregistrare IS-693-Erbiceni. Aceasta nu era prevăzută cu alte elemente reflectorizante și nu avea alte dispozitive cu lumină, iar ocupanții acesteia nu purtau îmbrăcăminte cu elemente reflectorizante.

Cu circa 10-15 m înainte de a ajunge pe podul de peste râul Bahlui, de la ____________________________ Iloaiei. martora M______ I_____, aflată în coșul căruței, a coborât din căruță și a început să se deplaseze pe trotuarul din dreapta sensului de mers al căruței, fiind însoțită de P________ Florinei.

In momentul în care căruța a ajuns pe podul sus-menționat (în zona km 48-440 m), dinspre Iași circula autocarul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de către inculpatul P___ N______.

Conducătorul auto a observat târziu căruța ce se deplasa în fața sa și a lovit-o cu partea din dreapta față a autocarului.

După impact B_____ F_____ și B_____ M______ au fost proiectați pe carosabil, iar căruța a fost distrusă. Conducătorul auto a sunat la 112 anunțând producerea accidentului. Victimele au fost transportate la spital, iar în data de 20.04.2012. datorită leziunilor suferite, B_____ M______, în vârstă de 30 de ani, a decedat.

Fiind audiat, inculpatul P___ N______ a declarat că în data de 12.04.2012. la ora 19.30 a plecat în cursă, din Chișinău spre CIuj-N_____. In jurul orei 23.10 - 23.15 la intrare în localitatea P___ Iloaiei, circulând cu o viteză de circa 50/60 de km/h. a observat târziu, respectiv la o distanță de doar 1-2 m de autocar, o căruță care se deplasa pe același sens de mers. A frânat energetic, a virat stânga, dar nu a putut evita coliziunea. A oprit autocarul și, observând pe asfalt o femeie în stare de inconștiență, a sunat la 112.

Fiind audiat și celălalt inculpat, respectiv numitul B_____ F_____, acesta declară faptul că în data de 12.04.2012, în jurul orei 23.00, în timp ce conducea căruța proprietate personală dinspre Iași spre localitatea P___ Iloaiei a fost lovnit din spate de un autobuz, iar din accident a rezultat accidentarea sa și decesul fiicei sale B_____ M______. Acesta a menționat faptul că niciunul dintre cei doi ocupanți ai căruței nu purtau veste reflectorizante și că nici căruța nu avea atașai nici un fel de element reflectorizant.

Aceste declarații se coroborează și cu declarația martorului ocular M______ I___la, care. fiind audiată în cauză, a declarat că în data de 12.04.2012. se deplasa cu căruța împreună cu inculpatul B_____ F_____ și fiica acestuia B_____ M______, dinspre Iași spre P___ Iloaiei.

La un moment dat, martora a coborât din căruță și a începui să se deplaseze pe trotuarul din dreapta. La scurt timp, când căruța a ajuns pe la mijlocului podului ce traversează râul Bahlui. dinspre Iași a venit un autocar cu viteză mare și a lovit căruța din spate. In urma impactului, ocupanții căruței, respectiv inculpatul B_____ F_____ și fiica sa B_____ M______ au fost aruncați pe asfalt în stare de inconștiență.

La o săptămână de la momentul producerii accidentului, ca urmare a leziunilor suferite, numita B_____ M______ a decedat în spital.

Aspectele anterior menționate sunt confirmate și de declarațiile martorilor oculari P________ F_____ și C__________ P____. Care, fiind audiați, declară în sensul anterior prezentat.

Inculpatul P___ N______ conducătorul autocarului, nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, însă inculpatul B_____ florin, conducătorul căruței, la ora 01:46 a fost testat cu aparatul alcotest rezultând că avea o concentrație de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat. La ora 02:00 inculpatului B_____ F_____ i s-a recoltat și o probă biologică de sânge, rezultând că avea o alcoolemie de 1. 20 g/l.

In zona producerii accidentului, limita maximă de viteză admisă era de 30 km/h, restricție semnalizată cu indicator situat la o distanță de 80 de metri înaintea locului accidentului, în sensul de mers al autocarului. La fața locului au fost identificate urme de pneuri specifice frânării, lăsate de autocar pe o distanță de 39.7 m, respectiv 30, 6 m.

In cauză s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice a accidentului de trafic rutier, iar din raportul de expertiză nr. 78 din 16.04.2013. rezultă faptul că viteza autocarului condus de numitul P___ N______ în momentele premergătoare impactului cu vehiculul cu tracțiune animală a fost de circa 80 km/h. iar cea din momentul coliziunii de circa 67 km/h.

De asemenea, din același raport rezultă faptul ca numitul P___ N______ putea evita producerea accidentului dacă ar fi circulat cu cel puțin 41 km/h, în condițiile în care pe sectorul de drum respectiv limita legală maximă admisă era de 30 km/h, iar numitul B_____ F_____, prin deplasare pe carosabil cu un vehicul cu tracțiune animală nesemnalizată corespunzător a generat starea de pericol, acesta putea preveni cu certitudine producerea accidentului dacă respecta normele legale în vigoare referitoare la circulația și semnalizarea vehiculelor cu tracțiune animală pe drumurile publice.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 622 din 21.08.2012, rezultă că moartea numitei B_____ M______ de 30 de ani a fost violentă, datorându-se comei cerebrale traumatice, consecința unui traumatism cranio-cerebral obiectivat prin fractură de boltă și bază de craniu, hematom sudural. hemoragie subarahnoidiană, contuzie și dilacerare cerebrală, iar aspectul și topografia leziunilor poate pleda pentru producerea lor posibil în cadrul unui accident rutier, prin impact cranian, posibil din căruță. Intre deces și leziuni se poate stabili o legătura directă de cauzalitate.

Astfel, uciderea din culpă a numitei B_____ M______ s-a produs datorită încălcării de către inculpatul P___ N______ a dispozițiilor legale prevăzute de art. 35 alin. 1. art. 48 din OUG 195/2002 și art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 și a încălcării de către inculpatul B_____ F_____ a dispozițiilor legale prevăzute de art. 35 alin. 1. art. 71 alin. 1 și 3 din OUG 195/2002 și art. 17. art. 165 alin. 1 lit. b, e, g din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.

Inculpații au manifestat o atitudine procesuală corespunzătoare, colaborând cu autoritățile judiciare și facilitând astfel soluționarea rapidă și corectă a cauzei penale în care au fost implicați; în fața instanței aceștia au recunoscut complet fapta cu privire la care s-a dispus trimiterea acestora în judecată, solicitând să fie judecați pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

ÎNCADRAREA ÎN D____

I. Fapta inculpatului P___ N______ care, în noaptea de 12.04.2012. în jurul orei 23:15, în timp ce conducea autocarul marca Mercedez-Benz cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, nu a adaptat viteza la condițiile de drum, depășind limita legală de viteză corespunzătoare sectorului de drum pe care circula, a intrat în coliziune cu o căruță ce mergea în același sens de mers și a provocat decesul numitei B_____ M______, întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.

În privința laturii obiective, sub aspectul acțiunii și urmărilor infracționale, a subliniat că acțiunea și urmarea adiacentă sunt dovedite în speță și au fost prezentate în detalierea situației de fapt. Elementul material al faptei s-a realizat prin fapta inculpatului care, deși conducător auto profesionist, aflat în exercitarea unei activități de transport, nu a acordat diligența necesară bunei exercitări a acestei profesii și evitării producerii unui risc pentru siguranța circulației rutiere, nefiind atent la condițiile concrete de trafic astfel încât s-a deplasat cu o viteză necorespunzătoare sectorului de drum pe care îl avea de parcurs, favorizând astfel producerea unui accident de circulație.

Se poate reține în sarcina inculpatului încălcarea art.35 alin.1 din OUG 195/2002 (“Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private.”), art.48 din OUG 195/2002 (“Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.”) și a art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 (Conducătorii de vehicule sunt obligați sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare)

În aceste condiții, vinovăția inculpatului îmbracă forma culpei grave, a culpei cu prevedere.

Urmarea imediată este dată de moartea victimei B_____ M______.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și urmarea periculoasă produsă, pune în evidență corelația necesară între acțiunea ilicită a agentului penal și urmarea imediată a faptei acestuia obiectivată la nivelul atingerii aduse valorilor sociale de maximă importanță – viața și integritatea persoanei, a suferințelor traumatice produse familiei victimei.

Legătura de cauzalitate se desprinde cu certitudinea necesară pronunțării unei hotărâri de condamnare din examinarea raportului de necropsie, ale cărui concluzii au fost expuse în cadrul situației de fapt.

Culpa inculpatului nu este însă exclusivă ci, în cauză, instanța a reținut și culpa concurentă a victimei B_____ M______ și a celuilalt inculpat B_____ F_____.

Astfel, instanța a reținut că victima și-a asumat riscul derulării unei activități prin nerespectarea normelor de siguranță ce guvernează circulația rutieră, în condițiile în care a acceptat să călătorească pe un drum european, pe timp de noapte, în căruța proprietate a tatălui său, în condițiile în care aceasta nu era semnalizată corespunzător. Mai mult, ea însăși avea obligația să poate un echipament reflectorizant, lucru pe care nu l-a făcut, iar nerespectarea acestei obligații legale a favorizat producerea rezultantului socialmente periculos, respectiv propriul deces.

Pentru inculpatul B_____ F_____, culpa în producerea accidentului îi aparține în egală măsură ca și primului inculpat, întrucât a condus căruța pe un drum public fără a-și lua minimele măsuri de precauție și fără a respecta obligațiile legale care îi incubau potrivit OUG nr. 195/2002 și HG 1391/2006 de adoptare a Regulamentului de aplicare al OUG 195/2002. Conduita sa nediligentă, la care s-a adăugat și consumul de alcool, a constituit una din cauzele principale ale producerii accidentului alături de conduita inculpatului P___ N______.

Pentru motivele anterior expuse și cele ce urmează a fi reliefate la punctul II, din cele ce urmează, instanța a reținut o culpă concurentă a victimei B_____ M______ în proporție de 20% și a inculpatului B_____ F_____ în proporție de 40%.

II. Faptele inculpatului B_____ F_____ care, în noaptea de 12.04.2012. în jurul orei 23:15. s-a deplasat cu căruța proprietate personală, ce nu era echipată cu elemente reflectorizante și nu avea niciun dispozitiv de iluminat, împreună cu victima B______ M______, pe Drumul European 583 dinspre Iași către P___ Iloaiei, în condițiile în care nici el, nici victima nu purtau echipament reflectorizant, iar inculpatul se afal și sub influența băuturilor alcoolice, fiind astfel foarte greu de observat, a determinat coliziunea cu autocarul marca Mercedez-Benz cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, în urmă căruia s-a produs decesul numitei B_____ M______ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 2 Cod penal.

În privința laturii obiective, sub aspectul acțiunii și urmărilor infracționale, a subliniat că acțiunea și urmarea adiacentă sunt dovedite în speță și au fost prezentate în detalierea situației de fapt. Elementul material al faptei s-a realizat prin fapta inculpatului care nu a acordat diligența necesară bunei desfășurări a activității de conducere pe drumurile publice și evitării producerii unui risc pentru siguranța circulației rutiere, neluându-și măsurile legale de precauție pentru a fi vizibil pentru ceilalți participanți la trafic și favorizând astfel producerea unui accident de circulație.

Se poate reține în sarcina inculpatului încălcarea prevederilor art.35 alin.1 din OUG 195/2002 (“Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private.”), art. 71 alin. 1 și 3 din OUG 195/2002 (“Sunt interzise accesul si deplasarea vehiculelor cu tracțiune animala, a mașinilor si utilajelor autopropulsate utilizate in lucrări de construcții, agricole si forestiere, a animalelor de povara, de tracțiune sau de călărie, precum si a animalelor izolate sau in turma pe drumurile naționale, in municipii si pe drumurile la începutul cărora exista indicatoare de interzicere a accesului. Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, animalele, vehiculele trase sau împinse cu mana, animalele de povara, de tracțiune si de călărie vor avea cate un conducător, iar vehiculele cu tracțiune animala vor fi echipate si cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente, in conformitate cu prevederile regulamentului”), art. 17 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 („Vehiculul cu tractiune animala trebuie sa fie dotat in fata cu doua dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare alba, iar in spate, cu doua dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare rosie, omologate, montate cat mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului..etc.”), art. 165 alin. 1 lit. b, e, g din OUG 195/2002, care reglementează obligațiile conducătorului de vehicul cu tracțiune animală, între care aceea de a nu conduce vehiculul când se află sub influența băuturilor alcoolice și ca, de la lăsarea serii până in zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă, sa nu circule pe drumurile publice fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante si fără ca vehiculul sa aibă in partea din fata un dispozitiv cu lumina alba sau galbena, iar in partea din spate un dispozitiv cu lumina roșie, amplasate pe partea laterala stânga.

În aceste condiții, vinovăția inculpatului îmbracă forma culpei grave, a culpei cu prevedere.

Urmarea imediată este dată de moartea victimei B_____ M______.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și urmarea periculoasă produsă, pune în evidență corelația necesară între acțiunea ilicită a agentului penal și urmarea imediată a faptei acestuia obiectivată la nivelul atingerii aduse valorilor sociale de maximă importanță – viața și integritatea persoanei, a suferințelor traumatice produse familiei victimei.

Legătura de cauzalitate se desprinde cu certitudinea necesară pronunțării unei hotărâri de condamnare din examinarea raportului de necropsie, ale cărui concluzii au fost expuse în cadrul situației de fapt.

Culpa inculpatului nu este însă exclusivă ci, în cauză, instanța a reținut și culpa concurentă a victimei B_____ M______ și a celuilalt inculpat P___ N______, motivele concrete în acest sens fiind deja expuse în cadrul punctului I din prezenta.

ANALIZA LEGII PENALE MAI FAVORABILE.

Instanța a reținut că în data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 prin care a fost adoptat un nou Cod penal, care reglementează și sancționează, într-o concepție unitară și într-o modalitate diferită, activitatea desfășurată de inculpați, expusă în cadrul situației de fapt, ce are conotație penală în ambele reglementări penale, după cum s-a menționat mai sus, când a fost analizată încadrarea în drept a faptei inculpatului.

În conformitate cu prevederile Codului penal actual, fapta fiecăruia din cei doi inculpați întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ucidere din culpă”, prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal.

Din acest considerent, se impune a se da eficiență dispozițiilor art. 5 Cod penal, în conformitate cu care „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”

Analiza în concret a legii penale favorabilă inculpatului, conform art. 5 Cod penal, impune examinarea succesivă a următoarelor aspecte:

1. condițiile de incriminare existente în legile succesive; se va constata că ambele legi penale reglementează și sancționează fapta inculpaților
2. condițiile de tragere la răspundere penală; se va constata că în ambele reglementări tragerea la răspundere penală a inculpaților este suspusă principiului oficialității, neputând fi incidente cauze în măsură să înlătură răspunderea penală;
3. pedepsele prevăzute de legea penală și instituțiile juridice adiacente, reglementate diferit în legile penale succesive.

În ceea ce privește ultimul criteriu de determinare a legii penale mai favorabile (pct. 3), incident doar în situațiile în care, în ambele legi penale succesive, sunt întrunite condițiile de existență ale unor infracțiuni și condițiile de tragere la răspundere penală a inculpatului, se impune a se menționa că analiza acestora implică de regulă o evaluare în concret a tuturor circumstanțelor legate de faptă și de inculpat, în strânsă legătură cu operațiunea de individualizare judiciară pe care instanța este chemată să o realizeze, întrucât numai în această manieră se poate aprecia care este legea mai favorabilă pentru inculpat, căreia i se impune a i se da eficiență.

Altfel spus, chiar dacă în abstract, o anumită reglementare, prin limitele de pedeapsă prevăzute poate părea mai favorabilă inculpatului este posibil ca aceasta să nu fie în concret legea penală care acestuia îi este mai favorabilă, în condițiile în care, în temeiul unei alte reglementări, s-ar ajunge la aplicarea unei pedepse mai ușoare.

În prezenta cauză, instanța a reținut că limitele de pedeapsă prevăzute de fiecare din legile penale succesive sunt identice și nu se apreciază necesar a fi reținute circumstanțe atenuante în sarcina niciunuia dintre inculpați, rezultând astfel că, în ambele situații, operațiunea de individualizare a fiecăreia din pedepse, se va realiza între aceleași limite.

Diferența între cele două legi penale rezidă în aceea că, în conformitate cu prevederile Codului penal din 1968, instanța se va orienta spre aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 81 Cod penal din 1968 pentru fiecare din cei doi inculpați, iar în conformitate cu prevederile Codului penal actual, ar aprecia că se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate, în conformitate cu dispozițiile art. 91 și urm. Cod penal.

Având în vedere regimul juridic al celor două instituții, efectele împlinirii termenelor de încercare și sfera obligațiilor pe care instanța le-a impus inculpaților în conformitate cu dispozițiile noului Cod penal, rezultă că prevederile Codului penal din 1968 reprezintă pentru fiecare din cei doi inculpați legea penală mai favorabilă.

INDIVIDUALIZAREA ȘI APLICAREA PEDEPSELOR

La individualizarea pedepselor aplicate fiecăruia din cei doi inculpați pentru faptele reținute în sarcina acestora, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de dispozițiile art. 72 Cod penal din 1968 și anume, circumstanțele reale ale comiterii acestora, precum și cele personale ale inculpaților.

I Gradul de pericol social concret, dedus din împrejurările comiterii faptei, ilustrat în împrejurările care compun conținutul constitutiv al infracțiunilor de care se face vinovat inculpatul, dar și extrinseci acesteia, pericol social concret relevat de modul de săvârșire al faptei inculpatului, acesta având o conduită imprudentă, încălcând regulile de circulație, dar și urmările ireparabile produse, respectiv decesul unei persoane, dar și vătămarea corporală gravă a alte trei persoane, consecințe deosebite, în sensul legislației muncii.

Instanța, în mod repetat, în considerentele expuse anterior, a enumerat aspectele care sunt de natură a stabili gravitatea ridicată a faptelor și gradul de imprudență cu care au acționat cei doi inculpați, respectiv, pentru inculpatul P___ N______, conducător auto profesionist, lipsa de diligență în manevrarea unui autoturism pe drumurile publice, în interiorul unei localități, întrucât nerespectarea regimului legale de viteză a dus la producerea consecințelor defavorabile; pentru inculpatul B_____ F_____, care a condus un vehicul cu tracțiune animală pe un drum european, în pofida prevederilor legale ce interzic acest lucru și care nu a respectat niciuna din dispozițiile legale ce impun anumite obligații conducătorilor unor astfel de vehicule, mai ales în condițiile în care circulă pe timp de noapte.

În aprecierea gradului de pericol social al faptelor concrete imputate inculpaților sunt relevante două elemente care trebuie apreciate nedisociat - gradul de vinovăție cu care au acționat inculpații și consecințele concrete ale conduitei adoptate de aceștia

În ceea ce privește primul element, instanța a avut în vedere că inculpatul P___ N______ este conducător auto profesionist, desfășura activitatea de conducere a unui mijloc de transport cu un tonaj ridicat, necesitând atenție și diligență maximă în manipulare. Aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul era direct și personal răspunzător de siguranța celorlalți participanți la trafic, fiind necesar ca acesta să ia în considerare că orice manevrare inadecvată a vehicului, prin neluarea în considerare a condițiilor concrete de trafic în care se deplasa, este în măsură să producă consecințe grave asupra unor alte persoane, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat.

Pentru inculpatul B_____ F_____, gravitatea activității acestuia rezidă în ușurința cu care a desconsiderat orice prevedere legală ce îi impunea luarea unor măsuri de precauție în momentul în care se deplasa cu un vehicul lent, cum e cel cu tracțiune animală, pe un drum european, pe timp de noapte, având pasageri în vehicul, fiind și sub influența băuturilor alcoolice, conștient fiind că circulând în aceste condiții era extrem de greu de observat de autovehiculele care circulau pe același sens.

Consecințele acțiunilor celor doi inculpați au fost dintre cele mai grave, cu caracter ireparabil și ireversibil, constând în decesul numitei B_____ M______.

II. Persoana inculpatului P___ N______, astfel cum se desprinde din cazierul judiciar - acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, este o persoană pe deplin integrată în societate, cu un loc de muncă, fiind căsătorit și având un copil minor, care nu a manifestat o conduită flagrantă de încălcare a normelor rutiere, iar culpa în producerea accidentului nu a fost una exclusivă.

Persoana inculpatului B_____ F_____, de asemenea fără antecedente penale, căsătorit, cu cinci copii majori, cu loc de muncă, pentru care accidentul rutier se poate presupune că a avut un impact personal ridicat, în condițiile în care fiica acestuia a fost victima accidentului rutier.

III. Atitudinea procesuală în raport de infracțiunea comisă și comportamentul pe parcursul procesului penal.

Instanța a reținut că pe parcursul procesului penal ambii inculpați au avut un comportament corespunzător, cooperant, recunoscând și asumându-și culpa producerii accidentului de circulație.

Având în vedere toate aceste împrejurări, instanța a luat în considerare și dispozițiile art. 52 Cod penal din 1968, conform căruia „Pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”, apreciind astfel că, pentru realizarea pe deplin, atât a scopului educativ, cât și a celui preventiv al pedepsei se impune ca pentru infracțiunile săvârșite, fiecare dintre inculpați vor fi condamnați la pedepse situate peste minimul special al pedepsei închisorii, astfel cum acesta a fost redus, ca efect al aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

Pe cale de consecință, a apreciat că o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru fiecare din cei inculpați, corespunde pe deplin scopului pedepsei și permite a se da eficiență rolului acesteia.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut incidența în cauză a prevederilor art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, constatând că s-a stabilit că legea veche este mai favorabilă, motiv pentru care pedeapsa accesorie va fi stabilită în conformitate cu prevederile Codului penal din 1968.

Față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului decurgând din cauzele Hirst contra Regatului Unit și S____ și P_______ contra României, instanța nu va dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a–c C.pen. din 1968 în mod automat, prin efectul legii, ci va aprecia conținutul său concret, în funcție de criteriile stabilite în art.71, alin.3 C.pen.din 1968.

Fată de natura și gravitatea faptelor săvârșite –o infracțiune contra vieții, comisă din culpă, precum și de persoana fiecăruia din cei doi inculpați, rezultă că aceștia sunt nedemni de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile publice elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art.64 lit.a, teza a doua și lit.b C.pen., urmând a interzice executarea lor pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 C.pen.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor astfel stabilite, instanța a avut în vedere profilul socio-moral al fiecăruia din cei doi inculpați, astfel cum este conturat din ansamblul actelor existente la dosar, care au fost reliefate parțial și mai sus, la momentul individualizării pedepsei aplicate și care sunt de natura a atribui fiecăruia dintre aceștia o percepție favorabilă din partea celorlalți membri ai societății, dar și situația familială a acestora, deja subliniată de instanță.

Nu poate fi ignorată nici forma de vinovăție care a stat la baza comiterii infracțiunii pentru care se va dispune condamnarea acestora

Instanța a ținut să sublinieze că, spre deosebire de procesul de individualizare al pedepsei, alegerea modalității de executare este un aspect orientat în mod major asupra persoanei inculpatului, fiind necesară o apreciere justă a datelor care-l caracterizează pe acesta întrucât, doar în acest condiții, pedeapsa aplicată poate să-și realizeze pe deplin rolul preventiv și educativ pentru ceilalți membri ai societății și poate contribui la reeducarea inculpatului, înlăturând riscul ca acesta să comită alte infracțiuni.

Potrivit legislației române, regula în materie este cea a executării pedepsei penale în regim de detenție, prin izolarea persoanei condamnate de restul societății, impunerea acestuia la un regim strict de reeducare, executare cu un preponderent caracter represiv.

În mod excepțional, legea permite ca, în considerarea persoanei condamnatului, pedeapsa aplicată să nu fie executată în regim de detenție, în condițiile în care se apreciază că pronunțarea unei hotărâri de condamnare reprezintă un avertisment serios pentru acesta, iar instanța este convinsă că inculpatul nu va mai săvârși alte infracțiuni, chiar dacă nu este plasat în regimul penitenciar.

Această orientare legislativă este pe deplin corespondentă principiului umanismului dreptului penal, fiind expresia concepției că pedeapsa penală nu poate fi considerată drept o simplă retribuire („rău pentru rău”), ci trebuie văzută în consonanță cu valențele sale educative, astfel încât scopul pedepsei, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 52 Cod penal din 1968 să fie atins.

Față de cele expuse mai sus, instanța apreciază că scopul pedepsei poate să fie atins și fără executarea efectivă a acesteia în penitenciar. Mai mult, instanța apreciază ca suspendarea condiționată a executării pedepsei este de natură a facilita procesul de reinserție socială și de conștientizare a consecințelor faptelor săvârșite.

Pentru aceste motive, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal din 1968, întrucât pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani, niciunul din cei doi inculpați nu au fost condamnați anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, iar instanța apreciază, în lumina considerentelor expuse mai sus, ținând seama de persoana inculpaților și de comportamentul fiecăruia după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și că, chiar fără executarea pedepsei, aceștia nu vor mai săvârși infracțiuni.

Potrivit art. 71 alin 5 din Codul penal din 1968, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii aplicate inculpaților pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

SOLUȚIONAREA LATURII CIVILE A CAUZEI

Sub aspectul laturii civile a prezentei cauze penale, instanța a reținut că în cauză s-au formulat mai multe cereri de constituire de părți civile, de către următoarele persoane fizice și juridice, respectiv:

1.- M____ V_____ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), concubinul victimei, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale (f. 40.d.i.), precum și suma de 50.000 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu ocazia înmormântării victimei B_____ M______, precum și a celor legate de parastasele și pomenile ulterioare (f. 93.d.i.)

2.- M____ V_____-Rafaelo (CNP: xxxxxxxxxxxxx)- fiul victimei, prin reprezentantul legal, tatăl său, M____ V_____, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale, precum și o prestație periodică de 500 lei lunar, începând cu data producerii accidentului și până la vârsta de 18 ani, respectiv până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de 16 ani (f. 40.d.i.)

3.- M____ R______-M____ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), fiul victimei, prin reprezentantul legal, tatăl său, M____ V_____, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale, precum și o prestație periodică de 500 lei lunar, începând cu data producerii accidentului și până la vârsta de 18 ani, respectiv până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de 16 ani (f. 40.d.i.)

4.- B_____ S_____, (CNP: xxxxxxxxxxxxx), mama victimei, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 2.000.000 lei cu titlu de daune morale; (f. 50-51.d.i.)

5.- B_____ A____-E____, (CNP: xxxxxxxxxxxxx), sora victimei, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale; (f.45-46.d.i.)

6.- A_____ C_____-M_______ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), sora victimei, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale;

7.- B_____ C_________ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), fratele victimei, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale;

8.- B_____ F. F_____ (CNP: xxxxxxxxxxxxx), fratele victimei, care a solicitat, direct și exclusiv, ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să-i plătească suma de 500.000 lei cu titlu de daune morale;

S-a solicitat și ca, la sumele stabilite, să se realizeze actualizarea sumelor la dobânda de referință BNR din momentul producerii riscului asigurat, respectiv de la 12.04.2012 și până la plata efectivă a indemnizației de despăgubire, conform art. 1381 Cod civil și ca aceleași sume să fie actualizate cu indicele de inflație de la data plății, precum și ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cauză.

9. S_______ C_____ de Urgență Prof. Dr. N. O___, prin reprezentant legal, cu sediul în mun. Iași, ____________________, care a solicitat suma de 4981,93 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Se impune a se menționa că în cauză a formulat cerere de constituire de parte civilă și inculpatul B_____ F_____ (f. 95.d.i.), tatăl victimei, cerere ce a fost respinsă de instanță prin încheierea de ședință din 09.01.2014, pentru considerente cuprinse în cadrul acesteia.

Asigurătorul de răspundere civilă și participarea acestuia în cadrul procesului penal:

În cauză, s-a dispus introducerea și citarea, în calitate de asigurator, a S.C. „Asigurarea Românească A_____ V_____ Insurance Group” SA, având în vedere că autoturismul condus de către inculpat a fost asigurat la această societate.

În conformitate cu Decizia nr. 1 din 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. 4 și ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările ulterioare, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă.

În considerentele care au stat la baza adoptării acestei decizii, Înalta Curte a făcut referire la dispozițiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, (în forma existentă la momentul pronunțării acestei decizii), cu modificările ulterioare, în care se prevede că "persoanele fizice sau juridice care au în proprietate autovehicule supuse înmatriculării în România, precum și tramvaie sunt obligate să le asigure pentru cazurile de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, și să mențină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare", iar potrivit art. 48¹ alin. 2 din aceeași lege, "contractul de asigurare atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule".

Aceste dispoziții legale, menite să asigure posibilitatea desdăunării victimelor accidentelor de circulație, impun obligativitatea încheierii și menținerii valabilității contractelor de asigurare, în scopul eliberării persoanelor fizice și juridice de riscurile de a acoperi pagubele produse prin folosirea autovehiculelor pe care le au în proprietate.

P___ urmare, prin încheierea (obligatorie, conform legii, respectiv art. 4 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România.) a unui contract de asigurare de răspundere civilă delictuală se produce, în ipoteza producerii unui accident de circulație, un dublu efect: pe de o parte, în beneficiul persoanei vinovate de producerea accidentului, întrucât a respectat dispozițiile legale și are un contract valabil pentru riscul asigurat și în consecință este apărată de riscul de a acoperi pagubele produse, așa cum a statuat și Înalta Curte în considerentele deciziei pronunțate în interesul legii și, pe de altă parte, în beneficiul persoanelor prejudiciate în mod direct prin accidentul de circulație, care sunt apărate în acest mod de riscul eventualei insolvabilități a persoanei vinovate de producerea accidentului și care pot fi despăgubiți de asigurător, tocmai ca urmare a producerii riscului asigurat.

P___ prisma normelor procesuale actuale, instanța a apreciat că asigurătorul de răspundere civilă are consacrat expres calitatea de parte responsabilă civilmente, având în vedere definiția dată de această dată în cadrul prevederilor art. 86 Cod procedură penală, în raport de care are această calitate în procesul penal și persoana care, potrivit legii civile, are obligația convențională de a repara, în întregime sau în parte, singură, prejudiciul cauzat prin infracțiune.

În opinia instanței tocmai aceasta este poziția societății de asigurări într-un proces penal, ce se întemeiază pe relația contractuală dintre acesta și persoana vinovată de producerea accidentului/persoana în a cărei proprietate se află vehiculul asigurat, raport care, valabil și legal întocmit, dă naștere, în condițiile producerii riscului asigurat, unor drepturi în beneficiul unor terțe persoane, respectiv persoanele prejudiciate prin fapta celui asigurat. Aceste terțe persoane pot invoca nașterea acestor drepturi față de asigurător.

Specificul acestor raporturi juridice este generat de împrejurarea că, în genere, producerea riscului asigurat echivalează cu constatarea și existența unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, ce de principiu declanșează răspunderea civilă delictuală a autorului faptei, dar, în cadrul limitelor de asigurare stabilite prin Ordinele C.S.A., urmează a răspunde de fapt și singur, în temeiul relației contractuale, asigurătorul de răspundere civilă.

Pentru sumele ce depășesc aceste limite de despăgubire, în mod evident, urmează a răspunde personal persoana vinovată de producerea accidentului de circulație, întrucât, în această ipoteză, nu mai există premisele angajării, pe baze contractuale, a răspunderii asigurătorului de răspundere civilă.

În sprijinul argumentației mai sus-dezvoltate, considerăm că sunt relevante și în măsură să susțină această interpretare, următoarele dispoziții legale.

Articolul 41 din Legea nr. 136/1995, care prevede că „în asigurarea de răspundere civilă, asiguratorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțele persoane păgubite și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil”, iar potrivit art. 42 din lege „asiguratorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligaților ce-i revin acestuia din contractul de asigurare”.

În art. 49 din aceiași lege s-a reglementat faptul că asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, iar potrivit art. 50 alin. 1 despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare persoanelor păgubite prin deces.

Fără a se depăși limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliței de asigurare RCA, se acordă despăgubiri în formă bănească pentru: vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; pagube materiale; pagube consecință a lipsei de folosință a vehiculului avariat; dar și pentru cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată.

Sintetizând, din prevederile mai sus-menționate, ale art. 41 și 49 din Legea nr. 136/1995, în conformitate cu care asigurătorul este obligat, în temeiul contractului de asigurare încheiat cu inculpatul, în mod neechivoc, să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțele persoane păgubite, rezultă că textul mai sus-menționat, reglementează ipoteza unei subrogări legale obligatorii a asigurătorului în locul inculpatului, în cazul acțiunilor civile promovate în procesul penal de persoanele care solicită repararea prejudiciului cauzat prin fapta inculpatului, atât timp, bineînțeles, cât există un contract de asigurare valabil la momentul producerii accidentului.

Conform Ordinului C.S.A. nr. 22/2012, mai exact conform art. 24 alin. 2, limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt:

a) pentru pagubele materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României;
b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României."

P___ urmare, limitele în care poate fi angajată răspunderea exclusivă a asigurătorului de răspundere civilă, în această situație, având în vedere cererile de constituire de părți civile formulate în prezenta cauză sunt cele prevăzute de art. 24 alin. 2 lit. b din Ordinul CSA nr. 22/2012.

Având în vedere că BNR a comunicat, pentru data de 12.04.2012, un curs de schimb pentru EUR de 4,3741 lei, rezultă că, în lei, limita de despăgubire pentru anul 2011, ar fi în sumă de 21.879.500 lei. Instanța apreciază că sumele cu care s-au constituit în cauză părțile civile ale căror acțiuni urmează a fi admise, pentru considerentele ce vor fi expuse, nu depășesc această limită.

A. Acțiunile civile formulate în cauză de persoane vătămate M____ V_____, M____ V_____-Rafaelo, M____ R_____-M____, B_____ S_____, B_____ A____-E____, A_____ C_____-M_______, B_____ C_________ și B_____ F_____.

Instanța a avut în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 5 Cod procedură penală, repararea prejudiciului material și moral, în cazul exercitării acțiunii civile în cadrul procesul penal, se face potrivit dispozițiilor legii civile.

D__ fiind momentul comiterii faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu care reprezintă temeiul exercitării acțiunii civile în prezenta cauză, respectiv 12.04.2012, pentru soluționarea pretențiilor formulate în cauză urmează a fi avute în vedere dispozițiile art. 1349 și 1357 din Codul civil din 2009 , în vigoare la acel moment,