Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXucidere din culpa (art. 192 NCP)

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA GURA HUMORULUI

.

SENTINȚA PENALĂ Nr. 416/2015

Ședința publică de la 17 Iulie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ S_______

Grefier M_____ L_____

Ministerul Public reprezentat prin Procuror A____ I_____ din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului

Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul N______ A_____, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, aflate în concurs, prev. de art. 192 al.1 și2 CP, art. 336 al.1 CP, cu aplic. art. 38 al.1 CP, părți civile fiind S____ D______ S____ și S.C. O__ M________ INSURANCE BULGARIUA, PRIN MANDATAR S.C. AVUS INTERNAȚIONAL BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE SRL.

Dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică de la 26 iunie 2015, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 10 iulie 2015, apoi, având în vedere decesul intervenit în familia președintelui de complet, pentru data de astăzi, 17 iulie 2015.

După deliberare,

J U D E C Ă T O R I A

Asupra cauzei penale de față, constată:

Prin Rechizitoriul din 21 mai 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Dosar nr.196//P/2012 – s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului N______ A_____, în stare libertate , fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe,aflate în concurs, prev. și ped. de art.192 alin.1 și 2 CP, art.336 alin.1 CP, cu aplicarea art.38 alin.1 CP.

În sarcina inculpatului, s-au reținut următoarele:

La data de 17 aprilie 2010, în jurul orelor 20,59 , inculpatul N______ A_____,aflat sub influența băuturilor alcoolice , se deplasa pe Bulevardul Bucovina , din orașul Gura Humorului, județul Suceava, dinspre municipiul Suceava, spre centrul orașului, afându-se la volanul autoturismului marca F___ Coupe, înmatriculat în Bulgaria cu numărul TX_0613-XB, pe banda a doua a sensului său de mers , cu o viteză de peste o,80km/h.

În momentul în care se afla la o distanță de aproximativ 32 m, înainte de trecerea pentru pietoni situată anterior intersecției Bulevardului Bucovina cu _________________________ autoturismului condus de către inculpat, de la stânga la dreapta, de la o distanță de aproximativ 48,3 m , s-a angajat în traversarea bulevardului, pe o traiectorie perpendiculară celei pe care se deplasa autoturismul, în fugă și fără să se asigure, minora S____ Baronița-E____, fiica lui Natural și a lui D______-S____,născută la 29 aprilie 1999, în orașul Gura Humorului,nr.28 , județul Suceava.

Inculpatul a încercat să evite accidentarea minorei prin frânarea autoturismului, manevră care nu i-a reușit din cauza depășirii vitezei legale de 50 km/h.

Consecința depășirii vitezei legale a fost aceea a accidentării minorei S____ Baronița-E____, cu partea dreaptă a frontalei autoturismului, victima fiind basculată pe capotă și apoi pe parbriz, după care a fost proiectată pe carosabil, prin partea laterală dreapta a autoturismului,corpul acesteia oprindu-se în apropierea bordurii din partea dreaptă în raport cu sensul de mers al autovehiculului.

Impactul s-a produs pe banda a doua a sensului de mers Suceava - Gura Humorului, la o distanță de aproximativ 16,2 metri după marcajul trecerii de pietoni și la aproximativ 1,25 m de axul drumului.

În momentul impactului, autoturismul rula cu o viteză de aproximativ 78-79 km/h.

Ca urmare a leziunilor suferite în cursul accidentului, minora S____ Baronița-E____ a decedat.

Conform Raportului medico-legal de necropsie nr.173/C din 18 aprilie 2010, întocmit de către SML Suceava, moartea minorei a fost violentă,s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute instalată ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală și fractură de bază de craniu.

Se mai menționează că , după morfologia lor,leziunile s-au putut produce prin lovire-basculare-proiectare-cădere pe o suprafață dură cu impact cranian în condițiile unui accident rutier în calitate de pieton, la data și în condițiile stabilite pe bază de anchetă, moartea datând din 17 aprilie 2010.

Inculpatul a fost condus la Spitalul Orășenesc Gura Humorului, unde i s-au recoltat probe de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din Buletinul de analiză toxicologică nr.752/D/din 20 aprilie 2010, întocmit de către SML Suceava, rezultă că , la ora 21,30 , inculpatul avea alcoolemia de 1,00gr 0/00, iar , la ora 22,30, avea o alcoolemie de 0,85 gr 0/00.

Mama victimei –S____ D______-S____- s-a constituit parte civilă în cauză, arătând că va preciza, în fața instanței , cuantumul despăgubirilor solicitate.

S-a constituit parte civilă și S____ M______ –D_____, însă , având în vedere că nu este tatăl minorei decedate ( conform verificării datelor de identitate ale victimei), s-a dispus că acesta va fi citat în calitate de martor.

În cauză a fost introdus, în calitate de asigurator de răspundere civilă, a Societății Comerciale O__ M________ INSURANCE , din Bulgaria, la care era asigurat autovehiculul condus de către inculpat, societate care urma să fie citată , prin mandatarul român, ____________________________ DE ASIGURARE - REASIGURARE SRL.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, declarând că vinovată de producerea accidentului este victima,întrucât s-a angajat în traversarea străzii, prin loc nepermis și fără să se asigure.

Inculpatul a solicitat recalcularea alcoolemiei stabilite prin Buletinul de analiză toxicologică nr.752/D/ din 20 aprilie 2010, întocmit de către SML Suceava, cerere ce i-a fost respinsă.

Se menționează în rechizitoriu că, din probele administrate în cauză, rezultă,neîndoielnic, vinovăția inculpatului sub aspectul celor două infracțiuni, făcându-se referire la raportul de nouă expertiză criminalistică nr.91 din 14 iunie 2013, întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice, la suplimentul întocmit, din care rezultă că accidentul de circulație care a avut drept consecință decesul minorei Baronița-E____ S____ s-a produs din culpa comună a inculpatului și a victimei.

Inculpatul a încălcat prevederile art.48 din OUG nr.195/2002, potrivit cărora conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcțiile de condițiile de drum , astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță, precum și pe cele art.49 alin.1 din aceeași ordonanță, potrivit cărora limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.

Victima , se reține, a încălcat prevederile art.72 alin.3 din OUG nr.195/2002, potrivit cărora traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător , iar, în lipsa acestora, în localități, pe la colțul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei și pentru ceilalți participanți la trafic, precum și cele art.167 alin.1 lit.d din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, care interzic pietonilor și persoanelor asimilate acestora să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise.

Înaintea noii expertize criminalistice, în cauză au mai fost efectuate două expertize , respectiv, o expertiză tehnică judiciară de către Biroul Local de Expertize Tehnice Judiciare de pe lângă Tribunalul Suceava , precum și o expertiză criminalistică , de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași.

Potrivit acestor expertize , viteze inițială a autoturismului condus de către inculpat a fost de aproximativ 75 km/h, că accidentul putea fi evitat de către inculpat,dacă ar fi condus autoturismul cu o viteză de 24 km/h – potrivit expertizei tehnice-, respectiv, 43,3 km/h – potrivit expertizei criminalistice-.

Conform acestor expertize, accidentul s-a produs din culpa exclusivă a victimei, care s-a angajat în traversarea străzii, prin loc nepermis și fără să se asigure.

S-a arătat că urmează a fi înlăturate concluziile celor două expertize, apreciindu-se că nu sunt relevante, întrucât momentul declanșării stării de pericol este cel în care victima s-a angajat în traversare, astfel cum s-a reținut în suplimentul noii expertize criminalistice, că, în funcție de acest moment, trebuie stabilită culpa în producerea accidentului și nu în funcție de momentele avute în vedere de cele două expertize.

Având în vedere că momentul real în care apare starea de pericol, din care conducătorul auto trebuia să înceapă manevrele de evitare a accidentului, de către conducătorul auto, este cel în care victima a început traversarea bulevardului, moment din care, orice conducător auto, care nu s-ar fi aflat sub influența alcoolului, trebuia și putea să prevadă că, fiind vorba de o minoră care se angajase în traversarea străzii, în fugă, aceasta ar fi putut traversa, astfel încât să se intersecteze cu traiectoria autovehiculului, rezultând că, în producerea accidentului, culpa a revenit atât inculpatului, cât și victimei.

S-a reținut că forma culpei inculpatului N______ A_____ este cea prevăzută de art. 16 al.4 lit.b CP, întrucât acesta nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să prevadă că, prin depășirea limitei vitezei legale poate produce un accident de circulație, care să aibă ca urmare vătămarea corporală sau decesul unei persoane.

Pe de altă parte, concluziile formulate de către INEC trebuia avute în vedere înaintea concluziilor celorlalte expertize care s-au mai efectuat în cauză și pentru că este forul științific suprem în materia expertizelor, motiv pentru care stabilirea vinovăției inculpatului pe baza noii expertize și a suplimentului arătat mai sus este firească.

Accidentul de circulație nu s-a produs pe trecerea de pietoni, aflată în apropierea intersecției Bulevardului Bucovina cu _______________________ susțin martorii C_____ I_____ C_______, C____ P_________ și C_____ M____ Gyuri, ci în locul stabilit prin noua expertiză criminalistică, la o distanță de 16,2 m de trecerea pentru pietoni, c acest loc nu poate fi pus la îndoială, dat fiind că stabilirea lui s-a realizat prin interpretarea științifică a urmelor materiale care au fost constatate cu ocazia cercetării la fața locului.

În aceste condiții, au fost înlăturate declarațiile martorilor sus menționați, ale căror relatări pot fi subiective, fie din cauza unei percepții eronate, fie din cauza unor relații cu familia victimei – martorii C_____ I_____ C_______ și C____ P_________, care locuiesc la aceeași adresă cu mama victimei.

Decesul victimei, ca urmare a vătămărilor suferite în cursul accidentului de circulație este dovedit de raportul medico-legal de autopsie nr. 173/C, din 18 aprilie 2010, întocmit de SML Suceava.

În ceea ce privește infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor subsatnțe, sâvârșirea acesteia rezultă din Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 752/D/ din 20 aprilie 2010, întocmit de către SML Suceava, potrivit căruia inculpatul avea la ora 21:30, o alcoolemie de 1,00 g ‰ , iar , la ora 22:30, o alcoolemie de 0,85 g ‰.

Inițial, inculpatul a declarat, imediat, după producerea accidentului, la data de 17 aprilie 2010 că a consumat 100 ml. Votcă, între orele 15:00 – 19:00 și 50 ml. Votcă, în jurul orelor 19:00, ulterior a revenit și a susținut că a consumat 50 ml. Votcă, la ora 15:00, pe stomacul gol, 50 ml. votcă la ora 17:00 și 200-25- ml. votcă între orele 19:45 -20:30, timp în care a și mâncat, solicitând efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei.

Prin Ordonanța din 27 mai 2010 a Poliției Orașului Gura Humorului a fost respinsă cererea inculpatului, motivându-se că recoltarea s-a făcut conform metodologiei stabilite de dispozițiile în vigoare.

Prin Ordonanța din 8 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului a fost respinsă plângerea inculpatului împotriva ordonanței Poliției Orașului Gura Humorului, motivându-se că recoltarea probelor biologice s-a făcut potrivit dispozițiilor Ordinului nr. 376/2006 al Ministerului Sănătății, prin care au fost aprobate normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, într-un interval de timp de aproximativ 30 minute de la producerea accidentului.

Martorul C_____ N___ – aflat în autoturismul condus de către inculpat, pe locul din dreapta față, a arătat că a anunțat autoritățile, prin Serviciul 112, imediat după producere, ceea ce denotă că accidentul a avut loc în jurul orelor 20:59, oră la care a fost înregistrat acest apel.

În aceste condiții, recoltarea probelor biologice de la inculpat s-a făcut în termenul recomandat de art.6 al.1 lit.d din actul normativ arătat mai sus, astfel că s-a apreciat că nu se mai impune efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei, cu atât mai mult cu cât inculpatul a revenit asupra celor declarate inițial cu privire la consumul de alcool.

Probele recoltate de la inculpat au fost supuse și analizei IML Iași, care, prin Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 750 – 1/A/27.04.2010, a stabilit o valoare de 0,95 g. ‰, pentru prima recoltare, și o valoare de 0,80 g ‰ pentru cea de a doua recoltare.

Față de diferențele de valoare dintre cele două alcoolemii, prin adresa din 23 iulie 2013, s-au solicitat lămuriri INML „M___ Minovici”, pentru a se preciza care este explicația acestei diferențe și care sunt valorile concrete ale alcoolemiei.

Prin adresa nr. AXXXXXXXXXXXX din 25 septembrie 2013, INML „M___ Minovici” a comunicat că neconcordanțele apărute între valorile alcoolemiilor stabilite în cele două laboratoare sunt date de diferența de timp la care au fost lucrate, datorită modificărilor determinate de o ________ factori necuantificabili, care nu pot fi stabiliți științific, că cel mai apropiat de realitate este rezultatul analizei efectuate cât mai aproape de momentul recoltării probelor biologice.

S-a mai menționat că între laboratoare pot exista diferențe ale rezultatelor într-o limită admisibilă de 0,05 – 0,10 g ‰, așa cum este și în speță..

Așa fiind, s-a reținut ca fiind corecte valorile alcoolemiei stabilite de SML Suceava, de 1,00 g ‰ pentru prima recoltare, respectiv 0,85 g ‰ pentru cea de a doua recoltare, astfel că, în momentul producerii accidentului, inculpatul avea o alcoolemie de 1,00 g ‰ în condițiile în care stabilirea acestei valori s-a făcut conform dipozițiilor legale, așa cum s-a arătat.

Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate, fiind asistat de către apărător ales.

Prin Rezoluția din 23 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului a fost confirmată începerea urmăririi penale, dispusă de Poliția Orașului Gura Humorului, față de inculpat, sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, prev de art.178 al.3 teza I CP.

La data de 1 2 martie 2012, prin Rezoluția Procurorului General al Parchetului de pe lângă ICCJ, a fost preluat la Secția de Urmărire Penlă și criminalistică a Parchetului de pe lângă ICCJ, în vederea efectuării urmăririi penale, dosarul cu numărul 365/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, privindu-l pe inculpat.

Prin Ordonanța PICCJ din 19 februarie 2014 a fost schimbată încadrarea juridică a faptei pentru care se efectua urmărirea penală față de suspectul N______ A_____, din infracțiune de ucidere din culpă prev.de art. 178 al.3 teza 1 din VCP, în infracțiunile de ucidere din culpă și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, aflate în concurs, prev. De art. 192 al.1 și 2 CP, art. 336 al. 1 CP, cu aplic. Art. 38 al.1 CP.

Prin Ordonanța din 20 februarie 2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de N______ A_____ sub aspectul infracțiunilor de ucidere din culpă și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, aflate în concurs, prev. De art. 38 al.1 CP.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului sub nr.XXXXXXXXXXXXX din 18 iunie 2014.

Prin Încheierea din 4 septembrie 2014 a Judecătorului de Cameră Preliminară – dosar nr.XXXXXXXXXXXXX – în baza art.346 al.2 NCPP, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul din 21 mai 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , privind pe inculpatul N______ A_____ , pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe , aflate în concurs , prev. și ped. de art.192 alin.1 și 2 CP , art.336 alin.1 CP , cu aplicarea . art. 38 alin.1 C.P , a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, precum și începerea judecății cu privire la inculpat.

Audiat în instanță, la termenul din 21 noiembrie 2014 , inculpatul a arătat că își menține declarațiile date la organele de urmărire penală, că înțelege să - și rezerve dreptul de a nu da orice altă declarație în fața instanței , în acest moment, că nu solicită aplicarea procedurii abreviate , că , în cazul în care va fi condamnat , este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.

În cauză , la solicitare, având în vedere mențiunile de pe certificatul de naștere al minorei S____ Baronița-E____, în sensul că , la data de 11 mai 1999, Feștei M______-D_____ a dat o declarație de recunoaștere a copilului, înregistrată sub nr.5608 din 11 mai 1999, s-a dispus introducerea acestuia în judecată , în calitate de parte civilă, actualmente cu numele de S____ , ca urmare a căsătoriei cu S____ D______-S____, act de căsătorie nr.13 din 22 februarie 2009, înregistrată la Primăria orașului Gura Humorului.

Din relațiile comunicate de către Primăria Orașului Gura Humorului a rezultat că , în arhive, nu a fost găsită declarația de recunoaștere a minorei , mai sus arătată.

Cele două părți civile au depus cerere scrisă, prin care au arătat că se constituie părți civile, solicitând obligarea inculpatului și a asiguratorului de răspundere civilă __________________________ din Bulgaria la plata sumei de 1.000.000 euro( echivalent în lei din ziua plății), reprezentând daune morale, motivându-și cerere , în drept și în fapt, arătând temeinicia pretențiilor formulate, pretenții reiterate și în fața instanței.

Examinând probatoriul administrat în cauză ( Rechizitoriu din 21 mai 2014, rezoluție, memoriu parte civilă, articol presă, ordonanță de efectuare a expertizei, certificat medical constatator al decesului, certificat deces minoră, raport de expertiză tehnică judiciară, raport de expertiză criminalistică, adresă înștiințare preluare dosar, Ordonanțele din 19 și 20 februarie 2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rezoluție, rezoluție de începere a urmăririi penală, proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, referate de terminare a urmăririi penale, Ordonanță din 23 martie 2011 a P___ Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, proces verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice, acte stare civilă , acte identitate, permis de conducere inculpat, acte autovehicul, raport de inspecție tehnică periodică pentru clasele a –II și a III-a , frână de serviciu, procură, adresă IPJ Suceava, adrese _____________________, raport medico-legal de necropsie, adrese INML ,,M___ Minovici,,cerere de analiză, buletine de examinare clinică, buletine de analiză toxicologică alcoolemie, Ordonanță de respingere a calculului retroactiv al alcoolemiei, procese verbale, ordonanțe, ordonanță de efectuare a expertizei, referat de necesitate, raport de expertiză tehnică, rapoarte de expertiză criminalistică, rezoluții, procese verbale, împuterniciri avocațiale, obiecțiuni expertize, cereri, declarații inculpat, parți civile, declarații martori din lucrări, rezoluții, cereri asigurator, delegații de substituire, proces verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului la apărare, cerere pentru eliberare cazier judiciar, opis acte, încheiere cameră preliminară, delegație pentru asistență judiciară obligatorie, cazier judiciar, adeverință medicală, cerere de constituire parte civilă, declarații părți civile, mandate de aducere, citații, procese verbale de executare a mandatului de aducere, relații Primăria Orașului Gura Humorului, cerere probe, practică judiciară, note de concluzii scrise) instanța a reținut că fapta inculpatului de a o accidenta mortal pe minora S____ Baronița-E____, cu autoturismul pe care îl conducea, cu o viteză care depășea limita legală, în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1 gr ‰, peste limita legală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, aflate în concurs, prev. de art.192 alin.1 și 2 CP, art.336 alin.1 CP, cu aplicarea art.38 alin.1 CP.

Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.939 din 11 iunie 2014 , emis de către SML Suceava a rezultat că ,la ora 2,15 , inculpatul avea o alcoolemie de 1,60 g/l alcool pur în sânge.

Starea de fapt reținută în instanță, concordă cu starea de fapt reținută prin rechizitoriu, a fost confirmată de către probele administrate în cauză.

Astfel, instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză criminalistică nr.91 din 14 iunie 2013 al INEC , inclusiv al suplimentului , din care rezultă viteza de deplasare a autovehiculului inculpatului, cu depășirea limitei legale, că starea de pericol s-a declanșat în momentul pătrunderii pietonului minor pe partea carosabilă, în cursul traversării drumului public de la stânga la dreapta, în raport cu sensul de mers al autoturismului, că , în condițiile aceste deplasări , inculpatul nu avea posibilitatea evitării evenimentului rutier, că victima putea evita producerea accidentarea sa dacă s-ar fi asigurat anterior angajării în traversarea carosabilului și ar fi efectuat această manevră doar după trecerea autoturismului ce rula pe drumul public sau dacă s-ar fi angajat în traversare pe marcajul trecerii de pietoni,aflată în apropiere, din ansamblul probatoriului rezultând că accidentul de circulație care a avut drept consecință decesul minorei s-a produs din culpă comună, atât a inculpatului, cât și a victimei.

Inculpatul a încălcat prevederile art.48 din OUG nr.195/2002, potrivit cărora conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum ,astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță , precum și cele ale art. 49 din aceeași ordonanță, potrivit cărora limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.

Victima a încălcat prevederile art.72 alin.3 din aceeași ordonanță, potrivit cărora traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător, iar , în lipsa acestora, în localități, pe la colțul străzii, numai după ce s-au asigurat că pot face fără pericol pentru ei și pentru ceilalți participanți la trafic, precum și pe cele ale art.167 alin.1 lit. d din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, care interzic pietonilor și persoanelor asimilate acestora să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise.

Inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă că , prin depășirea limitei legale de viteză poate produce un accident de circulație, care să aibă ca urmare vătămarea corporală sau decesul unei persoane, la care se adaugă și conducerea unui vehicul în timp ce se afla sub influența alcoolului, rezultată din probele administrate.

În drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată , respectiv, de ucidere din culpă și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapte aflate în concurs, prev. și ped. de art.192 alin.1 și 2 CP, art.336 alin.1 CP , cu aplicarea art.38 alin.1 CP..

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că forma culpei inculpatului este cea prevăzută de art.16 al.4 lit. 4 C.P, întrucât inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale , deși trebuia și putea să-l prevadă , că , prin acest mod de comportare, poate produce un accident de circulație , cu urmări constând în vătămarea corporală sau decesul unei persoane, ceea ce s-a și întâmplat , în speță .

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 CP, respectiv, împrejurările și modul de comitere al infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunilor, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, lipsa antecedentelor penale, conduita după săvârșirea infracțiunii, și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială , persoana inculpatului anterior acestor incidente, că această conduită a inculpatului a fost de natură a pune în pericol siguranța traficului, viața altor participanți la trafic, că înlăturat, prin comportamentul său, conduita preventivă pe care trebuia să o aibă în trafic , la care se adaugă conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii, dar și faptul că inculpatul , ulterior , a conștientizat asupra acestui comportament necorespunzător , că este la primul conflict cu legea penală, precum și culpa victimei în producerea accidentului.

Pentru aceste motive, instanța urmează să-l condamne pe inculpatul N______ A_____, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă , prev. și ped. de art. 192 alin.1 și 2 CP , cu aplicarea art.75 alin.2 lit. b CP , la pedeapsa de 2 ani închisoare , precum și , pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. și ped. de art. 336 alin.1 CP , cu aplicarea art.75 alin.2 lit. b CP, la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art.38 al.1 NCP , art.39 alin.1 , lit. b NCP, inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare.

În baza art.45 NCP , art.66 alin.1 lit. a ,b NCP , va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice , de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art.45 NCP , art.65 alin.1 rap. la art.66 alin.1 lit. a , b NCP, va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice , de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța reține dispozițiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, inculpata și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, că a achitat integral prejudiciul, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 3 ani închisoare , iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală , astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către aceasta a pedepsei aplicate.

Față de aceste considerente, în baza art. 91 C. P. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. P.

În baza art. 93 alin. 1 C. P, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Suceava , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin. 2 lit. b C. P., impune condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Suceava sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.3 Noul Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Municipiului Suceava sau Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Suceava , pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art.91 alin.4 Noul Cod Penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 NCP.

Conform art. 9 din Lg. 136/1995, asigurătorul se obligă prin contractul de asigurare ca, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit despăgubirea ori suma asigurată denumită indemnizație în condițiile prezentei legi, în limitele și la termenele convenite.

Art. 42 alin.3 din aceiași lege prevede că asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoane păgubite în limitele ce-i revin acestuia din contractul de asigurare.

Asigurătorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule.

Legea nr. 136/1995 și art. 26 din Ordinul CSA nr. 20/2008 stabilesc că asigurătorul are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloace de probă.

Prin Decizia nr. 29/2009 a Î. C.C.J – Secțiile Unite s-a stabilit că în materia asigurării de răspundere civilă auto răspunderea asiguratului față de persoana prejudiciată este o răspundere contractuală, asumată prin contractul de asigurare, o răspundere directă, întrucât decurge din achiesarea asiguratului la riscurile conduitei asiguratului.

Prin acoperirea prejudiciului suferit de terțul victimă a accidentului de circulație, asigurătorul nu face o plată pentru făptuitor și nici alături de acesta, ci își îndeplinește obligația proprie, asumată prin contractul de asigurare, el suportând în mod efectiv și definitiv întregul prejudiciu cauza din culpa asiguratului.

Art. 50 din Lg. Nr. 136/1995 prevede că despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

Răspunderea civilă delictuală este considerată ca un mijloc de apărare a drepturilor subiective și obiective.

În cadrul răspunderii delictuale subiective există și răspunderea pentru fapta proprie.

Existența acestor condiții specifice nu este, prin ea însăși, suficientă, fiind necesar să fie întrunite, în același timp, în totalitate sau, uneori, numai în parte, anumite condiții generale ale răspunderii civile delictuale.

Pentru a fi în prezența unei răspunderi civile delictuale trebuie să fie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii, constând în existența unei fapte ilicite,a unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și culpa, greșeala sau vinovăția autorului.

Fapta ilicită – ca o condiție a răspunderii civile delictuale – constă în fapta prin care se încalcă o normă juridică și cauzează prejudicii dreptului subiectiv al unei persoane care aduce atingere intereselor sale legitime, fiind astfel antrenată răspunderea autorului prejudiciului.

Răspunderea civilă contribuie la apărarea dreptului subiectiv încălcat.

Pentru a se antrena răspunderea civilă este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate, condiție generală a răspunderii civile.

În cazul răspunderii civile nepatrimoniale pentru daune morale, prejudiciile sunt imateriale nesusceptibile prin ele însele de a fi evaluate în bani.

Dacă se admite repararea daunelor morale prin despăgubiri bănești, se ridică și problema dificilă a modului și a criteriilor de stabilire a indemnizațiilor destinate reparării acestora.

Incompatibilitatea dintre caracterul moral (nepatrimonial) al daunelor și caracterul bănesc (patrimonial) al despăgubirii (indemnizației) a condus la imposibilitatea identificării unor criterii științifice, exacte, având drept scop evaluarea cuantumului indemnizațiilor destinate reparării prejudiciilor morale, de către legiuitor sau hotărâre judecătorească.

În condițiile în care indemnizația este de natură patrimonială și criteriul de stabilire trebuie să fie tot de natură patrimonială pentru a fi exacte.

Indemnizația acordată pentru repararea prejudiciului moral trebuie să prezinte, în realitate, o reparare a acestuia, în scopul unei compensații sau satisfacții compensatorii.

Despăgubirea trebuie raportată la prejudiciul moral suferit, la gravitate, importanță și consecințele acestuia pentru persoana vătămată, neputând să constituie nici o amendă excesivă pentru autorul daunei și nici venituri nejustificate pentru victimele acestora.

Față de prevederile legale mai sus arătate, de actele și lucrările dosarului, de probele administrate, instanța urmează să admită, în parte, cererea formulată de părțile civile S____ D______ S____ și S____ M______ D_____ , să dispună obligarea asiguratorului la plata către partea civilă S____ D______ S____ a sumei 20.000 EURO , cu titlu de daune morale în echivalentul în lei la cursul BNR din data plății , iar către partea civilă S____ M______ –D_____ a sumei de 20.000 euro, cu titlu de daune morale, în echivalentul în lei la cursul BNR din data plății, apreciate ca fiind justificate în limita acestei sume, respingând celelalte pretenții ale părților civile.

La soluționarea în acest mod, instanța a procedat la raportarea despăgubirii față de prejudiciul moral suferit, gravitate, importanța și consecințele acestuia pentru persoanele vătămate civile, calitățile acestora, gradul de rudenie cu victima, relațiile dintre ele, efectele negative suferite de persoanele vătămate pe plan fizic și psihic.

Instanța a procedat la o apreciere multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și ale implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale părților vătămate, prin pierderea de către părinți a fiicei minore, trauma morală suferită prin această pierdere, relațiile apropiate dintre părțile civile și fiica lor minoră, care sunt de notorietate că există la această etapă a vieții victimei, apreciind că , în cuantumul în care au fost stabilite de către instanță, constituie o compensație rezonabilă,justă și echitabilă .

Față de aprecierea prejudiciului moral, instanța a procedat la stabilirea despăgubirii, astfel încât suma de bani să asigure efectiv o satisfacție, să asigure o ușurare sau să conducă la o alinare a suferinței persoanei vătămate moral.

S-a mai avut în vedere de către instanță, așa cum s-a mai arătat, că gravitatea prejudiciului constituie un criteriu de stabilire a cuantumului despăgubirilor destinate răspunderii prejudiciilor morale, dar și principiul echității, astfel încât indemnizația să fie una justă, rațională, echitabilă, să asigure efectiv o compensație, argumentele doctrinei și ale practicii judiciare române și străine, valoarea medie a despăgubirilor acordate cu acest titlu..

În temeiul prevederilor art. 19 – 25 , 276 Cod procedură penală, instanța urmează să îl oblige pe asigurător să plătească părților civile cheltuieli de judecată în cuantum de 9.042,2 lei , justificate cu plata onorariu avocat, deplasări instanță ,conform chitanțelor depuse la dosar.

În baza art. 274 alin. 1 C. P. P. , instanța urmează să-l oblige pe inculpat la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

1.Condamnă pe inculpatul N______ A_____, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă , prev. și ped. de art. 192 alin.1 și 2 CP , cu aplicarea art.75 alin.2 lit. b CP , la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.66 alin.1 lit. a ,b NCP , interzice inculpatului ,ca pedeapsă complementară , exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice , de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art.65 alin.1 rap. la art.66 alin.1 lit.a , b NCP, interzice inculpatului , ca pedeapsă accesorie , exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice , de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

2.Condamnă pe inculpatul N______ A_____, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. și ped. de art. 336 alin.1 CP , cu aplicarea art.75 alin.2 lit. b CP, la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.66 alin.1 lit. a ,b NCP, interzice inculpatului,ca pedeapsă complementară , exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art.65 alin.1 rap. la art.66 alin.1 lit.a , b NCP, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie , exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.38 al.1 NCP , art.39 alin.1 , lit. b NCP, inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare.

În baza art. 91 C. P. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. P.

În baza art. 93 alin. 1 C. P, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Suceava , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin. 2 lit. b C. P., impune condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Suceava sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.3 Noul Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Municipiului Suceava sau Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Suceava , pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art.91 alin.4 Noul Cod Penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 NCP.

Admite, în parte, cererea formulată de părțile civile S____ D______ S____ și S____ M______ D_____ .

Obligă asigurătorul S.C. O__ M________ INSURANCE BULGARIA PRIN MANDATAR ____________________________ DE ASIGURARE REASIGURARE SRL BUCUREȘTI . să plătească:

- părții civile S____ D______ S____ - 20.000 EURO , cu titlu de daune morale în echivalentul în lei la cursul BNR din data plății ;

- părții civile S____ M______ –D_____ - 20.000 euro, cu titlu de daune morale, în echivalentul în lei la cursul BNR din data plății;

Respinge celelalte pretenții ale părților civile.

Obligă pe asigurător să plătească părților civile cheltuieli de judecată în cuantum de 9.042,2 lei.

În baza art. 274 alin. 1 C. P. P. obligă pe inculpat la plata sumei de 5.321 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi , 17 iulie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

red. SE/6.08.2015

tehnored.LM/11.08.2015

ex.7